47,905 matches
-
de semnalizare european ETCS. Primele trenuri care au circulat în regim comercial au fost trenuri de tip IR ce leagă stația de Antwerpen-Centraal, începând cu data de 15 iunie 2009. Trenurile Thalys între Paris-Bruxelles și Amsterdam, ce pot circula cu viteze de 300 km/h, au început să utilizeze linia de la data de 13 decembrie 2009. Începând din 2010, trenurile Benelux ce leagă Bruxelles-ul de Amsterdam vor fi înlocuite cu un nou serviciu de mare viteză ce utilizează linia LMV4
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
ce pot circula cu viteze de 300 km/h, au început să utilizeze linia de la data de 13 decembrie 2009. Începând din 2010, trenurile Benelux ce leagă Bruxelles-ul de Amsterdam vor fi înlocuite cu un nou serviciu de mare viteză ce utilizează linia LMV4 și HSL Zuid, serviciu numit Fyra și operat împreună de companiile naționale belgiene și olandeze cu trenuri V 250 ce pot circula cu o viteză maximă de 250 km/h. Trenurile părăsesc Gara Bruxelles-Sud și traversează
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
de Amsterdam vor fi înlocuite cu un nou serviciu de mare viteză ce utilizează linia LMV4 și HSL Zuid, serviciu numit Fyra și operat împreună de companiile naționale belgiene și olandeze cu trenuri V 250 ce pot circula cu o viteză maximă de 250 km/h. Trenurile părăsesc Gara Bruxelles-Sud și traversează orașul Bruxelles în subteran până la Gara Bruxelles-Nord. În dreptul localității Schaerbeek linia se bifurcă separându-se de linia spre Louvain, Liège și Germania. Până la Antwerpen trenurile utilizează una din cele
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
Gara Bruxelles-Nord. În dreptul localității Schaerbeek linia se bifurcă separându-se de linia spre Louvain, Liège și Germania. Până la Antwerpen trenurile utilizează una din cele două magistrale paralele care leagă capitala belgiană de Antwerpen. Linia a fost modernizată pentru a permite viteze de până la 160 km/h, distanța scurtă dintre aceste orașe precum și zona dens urbanizată a împiedicat construcția unei linii noi ce ar fi permis viteze superioare. La Antwerpen, linia traversează orașul în subteran printr-un tunel cu o lungime de
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
magistrale paralele care leagă capitala belgiană de Antwerpen. Linia a fost modernizată pentru a permite viteze de până la 160 km/h, distanța scurtă dintre aceste orașe precum și zona dens urbanizată a împiedicat construcția unei linii noi ce ar fi permis viteze superioare. La Antwerpen, linia traversează orașul în subteran printr-un tunel cu o lungime de 1,5 km, deservind gara modernizată Antwerpen-Centraal. În dreptul gării Anvers-Dam linia revine la suprafață, traversează Canalul Albert și se intersectează cu linia clasică Antwerpen-Roosendaal. La
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
subteran printr-un tunel cu o lungime de 1,5 km, deservind gara modernizată Antwerpen-Centraal. În dreptul gării Anvers-Dam linia revine la suprafață, traversează Canalul Albert și se intersectează cu linia clasică Antwerpen-Roosendaal. La separarea de aceasta începe secțiunea de mare viteză alimentată la 2,5 kV, 50Hz Curent Alternativ. Traseul liniei urmărește traseul autostrăzii A7/E 19 până la frontiera olandeză, unde se interconectează cu HSL Zuid.
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
HSL-Zuid (, "Linia de Mare Viteză Sud") este o linie de mare viteză din Olanda ce face spre Belgia. Inițial programată pentru a fi dată în folosință în 2007, aceasta a fost întârziată datorită diverselor probleme de construcție, semnalizare și pregătire a materialului rulant. Linia este
HSL Zuid () [Corola-website/Science/315158_a_316487]
-
HSL-Zuid (, "Linia de Mare Viteză Sud") este o linie de mare viteză din Olanda ce face spre Belgia. Inițial programată pentru a fi dată în folosință în 2007, aceasta a fost întârziată datorită diverselor probleme de construcție, semnalizare și pregătire a materialului rulant. Linia este programată actualmente pentru a fi dată în
HSL Zuid () [Corola-website/Science/315158_a_316487]
-
legătură rapidă între orașele Paris și Bruxelles pe de o parte și orașele olandeze Rotterdam și Amsterdam pe de cealaltă parte. Împreună cu LGV Nord din Franța, LMV 1 și LMV 4 din Belgia formează o axă de linii de mare viteză vest europeană transnațională pe relația nord-sud între Amsterdam și Paris. Linia HSL-Zuid va fi utilizată de trenuri Thalys între Paris-Bruxelles și Amsterdam ce pot circula cu viteze de 300 km/h și de trenuri V 250 operate de NS Hispeed
HSL Zuid () [Corola-website/Science/315158_a_316487]
-
1 și LMV 4 din Belgia formează o axă de linii de mare viteză vest europeană transnațională pe relația nord-sud între Amsterdam și Paris. Linia HSL-Zuid va fi utilizată de trenuri Thalys între Paris-Bruxelles și Amsterdam ce pot circula cu viteze de 300 km/h și de trenuri V 250 operate de NS Hispeed în regim InterCity în Olanda și pe relații internaționale spre Belgia, trenuri ce pot circula cu o viteză maximă de 250 km/h. Linia este echipată cu
HSL Zuid () [Corola-website/Science/315158_a_316487]
-
Thalys între Paris-Bruxelles și Amsterdam ce pot circula cu viteze de 300 km/h și de trenuri V 250 operate de NS Hispeed în regim InterCity în Olanda și pe relații internaționale spre Belgia, trenuri ce pot circula cu o viteză maximă de 250 km/h. Linia este echipată cu noul sistem de semnalizare european ETCS. Trenurile folosesc linia clasică între Amsterdam și Schiphol. La sud de Schiphol începe linia dedicată, ce urmează traseul liniei clasice și a autostrăzii A4 până în
HSL Zuid () [Corola-website/Science/315158_a_316487]
-
de clocit și bancurile de pești, papagalii de mare formează în aer o adevărată aglomerare. Succesul clocitului depinde de distanța ce trebuie parcursă pentru procurarea hranei pentru ei înșiși precum și pentru puii flămânzi. Papagalul de mare se scufundă cu o viteză uimitoare în căutarea hranei sale preferate, anghila de nisip. Își folosește aripile drept motor de propulsie, pentru a ajunge din urmă bancul uriaș de pești. La întoarcerea păsărilor, în perioada martie-aprilie, în apropierea cursurilor de apă se produce o adevărată
Papagal de mare () [Corola-website/Science/315163_a_316492]
-
etimologiei, fenomenul hipercorectitudinii poate explica apariția anumitor pronunții, grafii sau construcții, care uneori se răspîndesc atît de mult încît ajung în cele din urmă să se impună în uz și chiar să ia locul formelor anterioare. Astfel, de exemplu, cuvîntul "viteză" este la origine o citire greșită a cuvîntului scris "vitesă" (din franțuzescul "vitesse"), pe care vorbitorii nefamiliarizați cu limba franceză l-au citit după regula (greșit aplicată) conform căreia litera "s" aflată între două vocale trebuie citită "z". Eforturile de
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
franțuzescul "vitesse"), pe care vorbitorii nefamiliarizați cu limba franceză l-au citit după regula (greșit aplicată) conform căreia litera "s" aflată între două vocale trebuie citită "z". Eforturile de a corecta această citire greșită nu au dat roade, încît forma "viteză" a devenit singura considerată corectă. O evoluție similară au avut și cuvintele "chermeză" (din fr. "kermesse"), "furnizor" (din fr. "fournisseur"), "regizor" (din fr. "régisseur"), "dizertație" (din fr. "dissertation"), "bazin" (din fr. "bassin") etc.; o parte din variantele vechi, care reflectau
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
dizolvă în lichide până când lichidul se va satura cu gaz dizolvat. Saturația unui lichid cu un gaz dizolvat corespunde cantității maxime de gaz pe care lichidul îl poate absorbi la temperatură și presiune constantă. Saturarea diferitelor țesuturi are loc cu viteze diferite însă după un anumit timp (peste 12 ore), se consideră că toate țesuturile s-au saturat, nemaiexistând gradiente de presiune între ele Tensiunea gazului dizolvat, p , crește pe măsura trecerii timpului datorită creșterii cantității de gaz dizolvat în lichid
Legea lui Henry () [Corola-website/Science/315216_a_316545]
-
fezabilă evacuarea unui mic număr de persoane și, astfel, pentru evacuare pot fi considerate nivele de intervenție mai mici. În plus, infrastructura zonei accidentului determină, de asemenea, fezabilitatea măsurilor de intervenție. Capacitățile de trafic ale rutelor de transport pot limita viteza evacuării. În consecință, dirijarea este necesară în mod special pentru a preveni blocarea rutelor. Clădirile mari asigură o adăpostire mai bună decât căsuțele mici. Aranjamentele practice de a avea tablete de iod disponibile la timp includ, dacă este necesar, predistribuirea
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
ape în fiecare an. Balenele își pot schimba locurile în care își petrec vara și iarna (de exemplu Hawaii cu Mexic, Hawaii cu Japonia, Japonia cu Columbia Britanică etc.). Balena cu cocoașă se deplasează mai lent decât alte balene brăzdate, viteza lor de înot variind în timpul migrațiilor între 8 și 15 km/h. Viteza maximă alcătuiește 27 km/h, dar este înregistrată numai la indivizii răniți. În același timp, balena cu cocoașă este una dintre cele mai energice și „acrobatice” balene
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
vara și iarna (de exemplu Hawaii cu Mexic, Hawaii cu Japonia, Japonia cu Columbia Britanică etc.). Balena cu cocoașă se deplasează mai lent decât alte balene brăzdate, viteza lor de înot variind în timpul migrațiilor între 8 și 15 km/h. Viteza maximă alcătuiește 27 km/h, dar este înregistrată numai la indivizii răniți. În același timp, balena cu cocoașă este una dintre cele mai energice și „acrobatice” balene, săriturile sale deasupra apei atrăgând atenția turiștilor. Hermann Melville o descrie, în romanul
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
pectorale, lovesc apa cu coada, după care încep să se ridice lent spre suprafață, înotând vertical în spirală, cu abdomenele lipite. Gestația durează în jur de 11 luni. Embrionul se dezvoltă foarte repede, crescând cu 17-35 cm pe lună. După viteza de dezvoltare a embrionului, balena cu cocoașă se află doar în urma balenei albastre și celei brăzdate comune. Deși în placenta femelei se pot dezvolta doi pui, balena cu cocoașă naște numai unul. Luna cea mai productivă din punct de vedere
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
vreodată avea, judecând după straturile de ceară din canalul auditiv, 48 de ani. Cea mai în vârstă femelă avea doar 38. Dintre toate balenele, cele cu cocoașă au de suferit cel mai mult de pe urma ectoparaziților. Acest lucru este legat de viteza scăzută de deplasare a animalului, datorită căreia paraziții se pot instala comod pe pielea lui. Cele mai „populate” zone ale corpului sunt cele uro-genitale și gâtul. Cei mai des întâlniți paraziți sunt ciripedele ("Coronulla diadema", "Coronulla regina"), copepodele ("Penella") și
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
lung, bugetul de promovare a produselor/serviciilor oferite și la o îmbunătățire continuă în relația cu clienții, atunci când se referă preponderent la atragerea de fonduri prin diferite modalități. Sunt principalul suport pentru dezvoltarea companiei și un fond bine gestionat crește viteza de rotație a capitalului. "d. Factorii tehnologici": - îmbracă activitatea antreprenorială și îmbunătățește serviciile oferite, susțin evoluția și competitivitatea mediului antreprenorial. Influențe negative: "a. Factorii de natură legislativ-normativă:" - aplicarea legilor constituie unuil dintre cele mai dese motive de dispută între companie
Antreprenoriat () [Corola-website/Science/315223_a_316552]
-
rating-uri ale unor experți în domeniul dat. Tehnica "evaluării consensuale" (CAT) este un exemplu al acestei abordări. Gândirea creativă poate fi divizată în raționamentul divergent și cel convergent. Gândirea divergentă este aptitudinea intelectuală de generare creativă, cu fluență și viteză,a unor soluții multiple,originale,neobișnuite,diverse și elaborate la o problemă stabilită. J.P. Guilford (1954) a considerat această trăsătură cognitivă ca fiind cel mai important ingredient al creativității; creativitatea se bazează pe gândirea divergentă. Cele mai importante caracteristici ale
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
pielea umana, ceea ce cauzează mușcături dureroase. Pe chelicere se pot găsi și rămășițe ale prăzilor aflate în descompunere, și în timpul mușcăturii omul se poate infecta cu diverse bacterii. Solifugele sunt rapide în comparație cu alte nevertebrate, cel mai rapid poate alerga cu viteza de 16 km/h. În timp ce solifugele erau considerate arahnide neveninoase , există un singur studiu publicat efectuate în India, în 1978. Un grup de cercetători au făcut preparate histologice din chelicerele specie "Rhagodes nigrocinctus", și au constatat prezența unor glande epidermice
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
organizau lupte între diferite solifuge, cu scopul de a face pariuri. În mod similar, trupele britanice staționate în Libia, în al Doilea Război Mondial organizau lupte între solifuge și scorpioni Solifugele sunt subiectul a multor legende urbane care exagerează dimensiunea, viteza, comportamentul, pofta de mâncare și moartea acestora. Ele nu sunt deosebit de mari, cea mai mare având 12 cm (inclusiv lungimea picioarelor). Membrii acestui ordin de arahnide nu au venin, cu o posibilă excepție (vezi mai jos) și nu produc mătase
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
cinstea pionierului austro-roman Conrad Haas, este prima rachetă românească proiectată să transporte sateliți în spațiul cosmic. HAAS este propulsată cu ajutorul motorului de rachetă Executor și va fi lansată de la altitudinea de 18 km cu ajutorul unui balon solar. După ce va atinge viteza de 1200 km/h, va sta în spațiu aproximativ 60 de minute. Primul zbor al rachetei HAAS este prevăzut pentru anul 2011, ocazie cu care va transporta modulul ELE - (European Lunar Explorer), pentru Google Lunar X Prize, o misiune în
HAAS (rachetă) () [Corola-website/Science/318604_a_319933]