47,342 matches
-
XIX-lea, prilej cu care s-a procedat și la o alungire a spațiului interior, corespunzătoare pronaosului actual. Zestrea picturală originară, de factură postbrâncovenească, a fost executată după mijlocul secolului al XVIII-lea, finanțatorii acesteia fiind enumerați, parțial, în pisania peretelui nordic al altarului. Registrul împărătesc al tâmplei, datat, pe baza inscripției unei icoane a „Maicii Domnului cu Pruncul”, la 1699 de 15 februarie”, a fost reîmprospătat, la sfărșitul secolului al XIX-lea, de zugravul Dionisie Iuga din Nicula (jud. Cluj
Biserica de lemn din Brâznic () [Corola-website/Science/316917_a_318246]
-
exemplar din Evanghelia învățătoare de la Dealu-Târgoviste, 1644. În decursul timpului biserica a fost înnoită, o etapă desfășurându-se la mijlocul secolului al XVIII-lea, iar alta la 1835, când s-a renunțat și la cadrele originale ale intrărilor. Forma actuală a pereților este dreptunghiulară, cu absida în continuarea navei, poligonală, cu 5 laturi. Pereții lungi au fost amplificați spre vest, dar este posibil ca laturile poligonului să fi fost sporite de la 3 la 5, ca urmare a lărgirii acestora. Capetele bârnelor de
Biserica de lemn din Gothatea () [Corola-website/Science/316915_a_318244]
-
fost înnoită, o etapă desfășurându-se la mijlocul secolului al XVIII-lea, iar alta la 1835, când s-a renunțat și la cadrele originale ale intrărilor. Forma actuală a pereților este dreptunghiulară, cu absida în continuarea navei, poligonală, cu 5 laturi. Pereții lungi au fost amplificați spre vest, dar este posibil ca laturile poligonului să fi fost sporite de la 3 la 5, ca urmare a lărgirii acestora. Capetele bârnelor de sus, lucrate în formă de console, sunt alungite pentru a oferi reazem
Biserica de lemn din Gothatea () [Corola-website/Science/316915_a_318244]
-
restaurare au dus la nepăstrarea picturii originale. Noua construcție păstra elementele arhitectonice caracteristice epocii: dimensiuni interioare și exterioare generoase, turn sipraînălțat situat pe nava centrală și sprijinit pe un sistem ingenios de arce de cerc suprapuse, lipsa încăperii mormintelor, înlocuirea pereților despărțitori cu coloane și arcade frumos ornamentate, prezența de capiteluri ca expresie a goticului târziu și de ferestre în arc frânt. În cimitirul de lângă biserică s-a găsit o piatră de mormânt care conținea următoarea inscripție: "„Acest mormânt l-a
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
acoperit cu strujeni, fiind transformat în staul pentru vite. Nici chiriile negociate cu negustorii evrei nu erau plătite, așa că veniturile bisericii erau cheltuite pe procese pentru obținerea acestor drepturi. În acest timp, biserica devenise practic o ruină, cu bolțile și pereții foarte deteriorați, după cum o descrie episcopul Melchisedec Ștefănescu care a vizitat bisericile din orașul Suceava cu prilejul unei vizite întreprinse în Bucovina. La 11 octombrie 1880, baronul român Eudoxiu Hurmuzachi, prefectul de atunci al Sucevei, a înaintat guvernului de la Viena
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
a naosului sau a monedelor poloneze emise de Sigismund al III-lea Wasa în zidăria turlei. Restaurarea coordonată de Romstorfer a introdus elemente noi în componența arhitecturală a bisericii: Cu acest prilej, între 1898-1903, pictorul vienez Karl Jobst a pictat pereții interiori ai bisericii în tempera, într-o factură occidentalizantă (stilul art nouveau) , diferit de stilul pictural bizantin din bisericile moldovenești medievale. Cheltuielile de restaurare au fost suportate de Fondul religionar greco-ortodox al Bucovinei. Biserica a fost resfințită la 2/15
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
bisericii Mirăuți nu se datorează unui calcul al rezonanțelor unghiulare, ci unei tehnici cu totul aparte. În timpul restaurărilor efectuate între 1897-1898, când s-au demolat boltiturile ruinei, s-au descoperit în ele niște oale de lut, care, fiind zidite în perete, produceau rezonanțe, ca și porumbeii de la Curtea de Argeș. Biserica Mirăuți a rămas închisă până la începutul anului 1919. În acel an, parohul Bisericii „Sf. Dumitru“ din Suceava a făcut o cerere către Mitropolia Bucovinei pentru a prelua Biserica Mirăuți ca filială a
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
, comuna Zam, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XVIII. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” datează din secolul XVIII. Construită din lemn, forma pereților imaginează o corabie, cu capul răsăritean semicircular, iar cel de vest terminat într-un poligon cu trei laturi. Clopotnița înaltă se termină cu un bulb baroc învelit în tablă. Ulterior intrarea de pe partea de vest a fost protejată de o
Biserica de lemn din Almaș-Săliște () [Corola-website/Science/316929_a_318258]
-
și 8 erau subordonate Tribunalului Cercual din Suceava (Câmpulung, Dorna, Gura Humorului, Rădăuți, Seletin, Solca, Suceava și Stulpicani). În perioada 1948-1956, în închisoarea aflată în partea din spate a clădirii au fost deținuți și schingiuiți luptătorii anticomuniști. În prezent, pe peretele din partea din spate a clădirii a fost amplasată o placă memorială din marmură pe care se află următoarea inscripție: "„În această clădire, au fost schingiuiți și martirizați, unii dintre cei mai buni fii ai neamului românesc, care s-au jertfit
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
Are 8 metri înălțime, 8 metri lungime și 2 metri lățime. Soclul statuii este din travertin și a fost realizat de către sculptorul Vladimir Florea. Are înălțimea de 15 metri, lungimea de 6 metri și lățimea de 2,10 metri. Pe pereții laterali ai soclului, în registrul inferior, sunt amplasate două altoreliefuri din bronz de mari dimensiuni. Un altorelief prezintă o secvență de bătălie, iar celălalt o scenă de la Curtea Domnească. Pe peretele frontal, în jumătatea superioară, soclul este decorat cu stema
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
6 metri și lățimea de 2,10 metri. Pe pereții laterali ai soclului, în registrul inferior, sunt amplasate două altoreliefuri din bronz de mari dimensiuni. Un altorelief prezintă o secvență de bătălie, iar celălalt o scenă de la Curtea Domnească. Pe peretele frontal, în jumătatea superioară, soclul este decorat cu stema Moldovei, realizată de asemenea din bronz. Pe soclul statuii au fost amplasate cuvintele președintelui Nicolae Ceaușescu, cu litere de bronz: "„Scut de apărare al gliei străbune, Ștefan cel Mare, erou legendar
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
absida răsăriteană decroșată, rectangulară. Spre sfârșitul sec .XIX edificiul a fost amplificat spre vest, slujind ca lăcaș de cult pentru o comunitate numeroasă. Bolta semicilindrică de deasupra naosului și cea din altar au suferit anumite transformări față de forma inițială. Pe peretele din partea de vest, de sub tencuială s-a mai păstrat un chenar frumos sculptat sub formă de trifoi. Tâmpla bisericii din Hărțăgani este o frumoasă realizare în stil baroc, ce cuprinde și ușile împărătești. Elemente ale aceluiași stil baroc se regăsesc
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
isorice sub codul . A fost adusă, în satul răsfirat pe dealuri, în 1905 de la Boiu, când preot era Ion Boian. Aparținând secolului al XVIII-lea, lăcașul înfățișează planul dreptunghiular, cu altarul în continuarea navei, poligonal cu cinci laturi. La Uilac, pereții au fost tencuiți, bolțile înlocuite prin tavane, iar la vest i s-a adăugat un pridvor, de zid, cu clopotniță. În noua așezare a fost însoțit și de ușile împărătești, cu reprezentarea Bunei Vestiri, pe fundal arhitectonic,și cu chipurile
Biserica de lemn din Uilac () [Corola-website/Science/316963_a_318292]
-
Mihail și Gavriil; Iisus Hristos, cu semnătura lui Ioan zugravul, data realizării, 1789, și numele platnicilor. Grație valoroaselor bunuri artistice, tradiția aducerii de la Boiu a bisericii din Uilac, este de netăgăduit, fragmentele din picturile zugravului Ioan, putând fi și pe pereți, sub tencuială. Că la Uilac fusese și mai înainte o bisericuță de lemn, o dovedește clopotul, turnat în 1864 în hramul ”Sfântul Nicolae” pentru filia Uilacului Vidăcut (celălalt clopot, din 1853, provine de la Bodogaia). Mistuindu-se, ea a fost substituită
Biserica de lemn din Uilac () [Corola-website/Science/316963_a_318292]
-
Mănăstirea Sucevița. În anul 1825 s-au efectuat ample lucrări de restaurare de către preotul paroh Ioan Grigorovici. În 1856 s-a construit un turn-clopotniță din lemn. Ca urmare a unei furtuni, în 1871 a fost refăcut acoperișul. În anul 1885 pereții din interior au fost vopsiți în culoare de ulei În această biserică s-au cununat la 20 august 1850 preotul Iraclie Porumbescu și Emilia Clodnițchi, părinții viitorului compozitor Ciprian Porumbescu. În prezent, acest eveniment este atestat de o placă de
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
de restaurare au fost efectuate în perioada 1935-1936, cu acest prilej fiind decapată tencuiala de pe porțiunea de zid de piatră din exterior, iar ocnițele din cărămidă au rămas tencuite. În cursul anului 2007, cu ocazia unor lucrări de curățare a pereților interiori ai bisericii, efectuate sub coordonarea prof.univ. dr Oliviu Boldura de la Universitatea București, s-a descoperit un fragment de pictură murală, demontându-se ipoteza că biserica nu a fost niciodată pictată. Printre preoții care au slujit aici se numără: Biserica
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
mare și boltită semisferic, fiind luminată printr-o fereastră dispusă în ax. Nișele diaconiconului și ale proscomidiarului sunt adânci și luminate de câte o ferestruică. Biserica nu a fost pictată nici în exterior și nici în interior. În anul 1885 pereții din interior au fost vopsiți în culoare de ulei. Turnul clopotniță al bisericii este din lemn, el fiind construit în anul 1856. Până atunci, clopotele au fost așezate sub streașina bisericii sau sub o zvoniță. Nu au fost păstrate obiecte
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
2012, artistul a lansat discul single „Dead Mân Walking”, care l-a transformat pe acesta în cel mai difuzat cântăreț la radio și televiziune, conform datelor furnizate de site-ul Mediaforest.ro. De asemenea, a lansat și „Căi verzi pe pereți”, împreună cu Alex Velea și Don Baxter. Videoclipul piesei „Dead mân walking” a fost o premieră mondială, Smiley devenind primul artist care folosește într-un clip elemente de realitate augmentată. Evenimentul de lansare a fost special și a avut loc în
Smiley () [Corola-website/Science/316978_a_318307]
-
pictori din Iași cu care a zugravit biserică veche din incinta mănăstirii Durau. În grup ne aflăm și noi doi, eu și Popa, el că desenator oficial al echipei. Ridică la scară schițele maestrului și le pregătea proiectarea lor pe perete. Retrospectivă de față evocă postum personalitatea autentică a pictorului Neculai Popa. Din mulțimea de mulțimea de cartoane, pânze, desenuri ce a lăsat, selecția a ales tot ceea ce s-a crezut că-i destinat să rămână și să-l reprezinte. Culoarea
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
în extremis. Cu acea ocazie a fost demolat pronaosul și turnul, considerate a fi fost adăgiri ulterioare. Părăsită din nou în ultimii ani, acoperișul și bolta ei s-au prăbușit în iarna dintre anii 2008-2009. Din biserică au mai rămas pereții, sub un morman de bârne și scânduri putrezite, acoperiți cu o folie protectoare în 29 august 2009, nu de Direcția Patrimoniu a Ministerului Culturii, ci de un grup de inimoși, la inițiativa Ordinului Arhitecților din România. Butea bisericii a fost
Biserica de lemn din Almașu Mic () [Corola-website/Science/316981_a_318310]
-
pe cheltuiala lui Ilie Calmuțchi. Inscripția de pe clopot atestă următoarele: ""S-au făcut prin silința dumisale, Ilie Calmuțchi și a tot satu Părhăuți, 1810""". O serie de reparații s-au efectuat după primul război mondial. Atunci s-au tencuit parțial pereții bisericii. Cu cheltuiala enoriașilor, s-au făcut unele lucrări de întreținere: s-a înlocuit în mai multe rânduri acoperișul de draniță, s-au refăcut clopotele crăpate din cauza îndelungatei lor folosințe etc. În anul 1994, în timpul păstoririi preotului-paroh Viorel Vârlan, cimitirul
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
al acestui edificiu religios este dat de pridvorul deschis cu etaj. În încăperea de la parter se intră prin cele două arcade ale pridvorului dispuse în zidul de vest, care duc la ușa pronaosului. Această încăpere are două bolți mari; pe pereții săi sunt pictate scene din viața Sfântului Ierarh Nicolae. În colțul de sud al pridvorului se află o scară în spirală, prin care se ajunge la încăperea clopotelor aflată la etaj. Această încăpere are patru arcade: două către vest (simetrice
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
încăpere are patru arcade: două către vest (simetrice celor de la parter) și câte una spre sud și spre nord. În interior, biserica este împărțită în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este deschis. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor. Deasupra pronaosului și naosului se află câte o boltă semicilindrică. Pictura interioară a fost realizată după anul 1530, asemănându-se din punct de vedere iconografic și stilistic cu cea a Bisericii "Sf. Gheorghe" din Suceava. Frescele cele mai bine
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
sfinților. Picturile din pronaos sunt rău păstrate și retușate; este de menționat icoana Maicii Domnului (Vlacherniotissa) de pe bolta pronaosului. Icoanele pictate în naos se disting destul de greu; pe calota bolții este Iisus Pantocrator, iar pe pandantivi cei patru Evangheliști, pe pereții laterali sunt două rânduri de picturi ale mucenicilor. În stânga intrării se află Sfinții Constantin și Elena, iar în dreapta este tabloul votiv. Spre deosebire de alte tablouri votive, în cel de la biserica din Părhăuți ctitorul nu ține în mână chivotul bisericii, ci este
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
fostei închisori în 1995, în vederea transformării ei în Memorial. Lucrările de reabilitare ale clădirii au durat până în anul 2000. Pentru că edificiul, vechi de un secol, era ruinat și plin de igrasie, a fost nevoie de refacerea fundațiilor, izolațiilor, acoperișului, iar pereții interiori, care oricum fuseseră revopsiți și nu mai aminteau perioada anilor 50, au fost varuiți în alb. Fiecare celulă a devenit o sală de muzeu, în care, urmând acum o ordine cronologică, au fost amplasate obiecte, fotografii, documente, creându-se
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]