51,240 matches
-
ha) în vederea amenajării sale ca obiectiv turistic de agrement și balnear. Regimul termic al zonei evidentțiază un climat temperat-continental caracterizat prin veri foarte călduroase și ierni foarte reci.Teritoriul comunei este expus acțiunii vanturilor. Iarnă, Crivatul din nord are o frecvență de până la 26% din perioada iar vânturile din sud au o frecvență de aproximativ 14%.Cea mai mica frecvență o are vestul cu aproximativ 5,5%. Valoarea medie precipitațiilor este redusă: 400-500 mm. Floră este cel mai bine reprezentată în
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
termic al zonei evidentțiază un climat temperat-continental caracterizat prin veri foarte călduroase și ierni foarte reci.Teritoriul comunei este expus acțiunii vanturilor. Iarnă, Crivatul din nord are o frecvență de până la 26% din perioada iar vânturile din sud au o frecvență de aproximativ 14%.Cea mai mica frecvență o are vestul cu aproximativ 5,5%. Valoarea medie precipitațiilor este redusă: 400-500 mm. Floră este cel mai bine reprezentată în pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală încă din anul 1940 - fixată pe dune
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
caracterizat prin veri foarte călduroase și ierni foarte reci.Teritoriul comunei este expus acțiunii vanturilor. Iarnă, Crivatul din nord are o frecvență de până la 26% din perioada iar vânturile din sud au o frecvență de aproximativ 14%.Cea mai mica frecvență o are vestul cu aproximativ 5,5%. Valoarea medie precipitațiilor este redusă: 400-500 mm. Floră este cel mai bine reprezentată în pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală încă din anul 1940 - fixată pe dune fluviatile (nisipuri zburătoare) cu deosebit efort, incepand
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
Luceni este un sat în comuna Victoria din județul Iași, Moldova, România. Satul Luceni, al cărui nume provine de la antroponimicul Luca, sau cel mai probabil de la luciul apei, datorat frecvențelor inundații, este așezat la 4 km sud-est de centrul comunei, pe un teren fragmentat de meandrele râului Jijia. Satul este atestat documentar din sec. XV (1436) și are ca monument arhitectural Biserică "Sf. Nicolae" clădita în anul 1830. Satul Luceni
Luceni, Iași () [Corola-website/Science/301289_a_302618]
-
însemnate culturilor. Un exemplu perfect l-a constituit fenomenul produs în noaptea de 21/22 mai 1952, cănd tot șesul pârâului Dobrovăț și majoritatea dealurilor joase au fost cuprinse de brumă și îngheț distrugător. În comuna Dobrovăț vânturile nu au frecvență și viteza prea mare, deoarece teritoriul comunei este bine adăpostit de dealuri înalte și majoritatea bine împădurite. Mai frecvente și cu viteze mai accentuate sunt vânturile ce bat dinspre nord-vest, nord și nord-est, urmate de cele care sufla dinspre sud-sud-est
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
perioadele când nu bate vântul sunt mai dese (circa 36 % calm atmosferic anual). De aceea, aici numai în sectorul central și sudic al comunei se pot construi centrale eoliene (mori de vânt) Furtunile mari (vară) și viscolele puternice (iarnă) au frecvență și intensitate reduse. Precipitațiile atmosferice au o cantitate medie de 550-650 mm anual, cu un maxim în luna iunie (96 mm) și un minim în luna martie (28,3 mm). Ploile torențiale sunt frecvente spre sfârșitul primăverii și în lunile
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
în jur de 25 octombrie - 5 noiembrie, iar ultima zi de îngheț în jur de 15 martie - 5 aprilie. Stratul de zăpadă durează cu unele întreruperi 75 - 80 de zile pe an. Ploile cu grindină și zilele cu viscol au frecvență redusă. Deși teritoriul comunei Dobrovăț nu este prea întins, variația în înălțime a reliefului și fragmentarea lui determina o însemnată diferențiere climatică. De aceea aici se pot ușor delimită câteva tipuri de climat și anume: În cuprinsul dealurilor înalte și
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Suma medie a precipitațiilor este de 502,3 mm, la Târgu Frumos și 529 mm la Roman. Datorită existenței diverselor forme de relief, în comună se disting și microclimate locale. Pe trenurile joase se întîlnește un microclimat umed, cu o frecvență mare a brumelor tîrzii și a celor timpurii de toamnă. Aici se află și suprafețe restrînse cu exces de umiditate. Pe versanții cu expoziție nordică se întîlnește un microclimat mai rece și cu precipitații mai bogate. Platourile înalte au o
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
populația a evoluat în felul următor: Ferendia este situată într-o zonă puțin izolată de fluxurile economice importante. Este străbătută de Calea ferată Buziaș-Jamu Mare la care are haltă proprie, însă această cale ferată are o importanță destul de redusă, iar frecvența trenurilor este mică. În ceea ce privește legăturile rutiere, acestea sunt drumuri judetene, prin care se leagă de satele învecinate. Prin Ferendia trece drumul judetean DJ588 care face legătura la nord cu Gătaia și drumul național 58B Timișoara-Reșița. În direcție sud, trecând prin
Ferendia, Timiș () [Corola-website/Science/301359_a_302688]
-
iulie când temperatura medie ajunge în jur de +21 °C. Deși aici o influență deosebită are masivul muntos, localitatea fiind așezată de-a lungul văilor înguste și adânci, vântul predominant în decursul întregului an este cel din direcția sud - est (frecvența sa este de 3,1...) deși în timpul verii predominant este vântul din nord - vest . Frecvența maximă a vântului din direcția sud - est este în luna noiembrie iar în luna iulie este minimă. În iulie frecvența mai mare o are vântul
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
are masivul muntos, localitatea fiind așezată de-a lungul văilor înguste și adânci, vântul predominant în decursul întregului an este cel din direcția sud - est (frecvența sa este de 3,1...) deși în timpul verii predominant este vântul din nord - vest . Frecvența maximă a vântului din direcția sud - est este în luna noiembrie iar în luna iulie este minimă. În iulie frecvența mai mare o are vântul din direcția nord-vest . Viteza medie a vântului este de 3 m/sec. În luna noiembrie
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
cel din direcția sud - est (frecvența sa este de 3,1...) deși în timpul verii predominant este vântul din nord - vest . Frecvența maximă a vântului din direcția sud - est este în luna noiembrie iar în luna iulie este minimă. În iulie frecvența mai mare o are vântul din direcția nord-vest . Viteza medie a vântului este de 3 m/sec. În luna noiembrie, în celelalte luni fiind cuprinsă între 1,8-2,7 m/sec. Din datele existente în arhivele primăriei comunei Nădrag reies
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
generalizare a practicilor relaționale specifice fiecărui tip de ocupație în parte,și formalizarealor incipientă în interiorul chiar al microgrupurilor, contactele, până atunci sprodadice între aceste oaze de etnogeneză s-au amplificat contribuind la articularea, treptată, a continuumului etnic de mai târziu. Frecvența contactelor avidențiază mai puțin importanța factorului exogen în coerența praxiologică a comunității sătești ulterioare ți mai mult faptul că viața relațională, din ce în ce mai socializată, a determinat o amplificare cantitativă și calitativă a sistemului nevoilor specific umane. Satisfacerea acestora precum și a altora
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
decis mărirea spațiului alocat articolelor referitoare la crime, violuri, accidente și incendii. Pentru creșterea numărului de cititori, precum și pentru atragerea persoanelor cu specializări dintr-o serie de domenii, "Jurnalul Național" a editat din 1999 până la schimbarea formatului, pagini speciale cu frecvență săptămânală: După schimbarea formatului s-au păstrat doar paginile speciale cu informații financiar-bancare (joi) și tehnologia informației (miercuri). Publicul țintă este situat în categoria de vârstă 20-40 ani, în rândurile persoanelor cu venituri și studii peste medie. Pe 31 Mai
Jurnalul Național () [Corola-website/Science/300040_a_301369]
-
1907, Borca, Neamț, d. 26 iunie 1982, București) a fost un cunoscut profesor universitar, cercetător de valoare mondială, inventator și membru corespondent al Academiei Române. S-a specializat în domeniul radiocomunicațiilor. A realizat primele instalații românești de emisie cu modulație de frecvență, de concepție proprie, cu care s-au efectuat primele emisii experimentale, pe unde metrice, în România (1947 - 1950). A avut cercetări și numeroase lucrări în domeniul teoriei și practicii modulației de frecvență. De asemenea, a contribuit la organizarea și dezvoltarea
Gheorghe Cartianu-Popescu () [Corola-website/Science/300063_a_301392]
-
primele instalații românești de emisie cu modulație de frecvență, de concepție proprie, cu care s-au efectuat primele emisii experimentale, pe unde metrice, în România (1947 - 1950). A avut cercetări și numeroase lucrări în domeniul teoriei și practicii modulației de frecvență. De asemenea, a contribuit la organizarea și dezvoltarea învățământului românesc de radiocomunicații. A fost căsătorit cu eseista și traducătoarea Ana Cartianu. S-a născut în comuna Borca, o localitate pitorească din județul Neamț. Începe cursurile școlii primare în comuna natală
Gheorghe Cartianu-Popescu () [Corola-website/Science/300063_a_301392]
-
studiile la Politehnică urmează și Facultatea de Matematică, la Universitatea din București. În 1932, Gh. Cartianu obține titlul de diplomat inginer al Școlii Politehnice din București, Secția electrotehnică. În anul 1968 obține titlul de doctor inginer cu lucrarea "Modulația de frecvență", iar în 1970 devine doctor docent. Din anul 1933, inginerul Gh. Cartianu este angajat de Societatea de Radiodifuziune, pentru a lucra la Studioul București și la stația de emisie Otopeni. Un an mai târziu, 1934, este solicitat de profesorul Ernest
Gheorghe Cartianu-Popescu () [Corola-website/Science/300063_a_301392]
-
cu radiorelee din țară, între studiourile din București și stația de emisie Tâncăbești, utilizând o stație de emisie de concepție proprie. În anul 1951, construiește o instalație originală cu care efectuează emisiuni și recepții pe unde ultrascurte cu modulație de frecvență, demonstrând superioritatea acestora față de modulația de amplitudine. În 1952 este numit șef al Catedrei de radiocomunicații, și predă cursul de bazele radiotehnicii. În anul 1963 este ales membru corespondent al Academiei. Lista lucrărilor științifice publicate de Gh. Cartianu, cuprinde 75
Gheorghe Cartianu-Popescu () [Corola-website/Science/300063_a_301392]
-
bazele radiotehnicii. În anul 1963 este ales membru corespondent al Academiei. Lista lucrărilor științifice publicate de Gh. Cartianu, cuprinde 75 de titluri, dintre care în reviste de specialitate a publicat subiecte despre: stabilitatea sistemelor electrice lineare și nelineare, modulația de frecvență; sinteza rețelelor electrice în domeniul timpului și frecvenței, sisteme de comunicație tip releu sau radio dispecer. S- a stins din viață la 26 iulie 1982, în plină activitate creatoare. Toate realizările care îi poartă semnătura - invenții brevetate, instalații proiectate și
Gheorghe Cartianu-Popescu () [Corola-website/Science/300063_a_301392]
-
corespondent al Academiei. Lista lucrărilor științifice publicate de Gh. Cartianu, cuprinde 75 de titluri, dintre care în reviste de specialitate a publicat subiecte despre: stabilitatea sistemelor electrice lineare și nelineare, modulația de frecvență; sinteza rețelelor electrice în domeniul timpului și frecvenței, sisteme de comunicație tip releu sau radio dispecer. S- a stins din viață la 26 iulie 1982, în plină activitate creatoare. Toate realizările care îi poartă semnătura - invenții brevetate, instalații proiectate și realizate, articole și tratate publicate - sunt mărturie a
Gheorghe Cartianu-Popescu () [Corola-website/Science/300063_a_301392]
-
Gheorghiu (din laboratorul de Fizica plasmei al Institutului de Fizică București) a lucrat deasemena cu Acad. Th. V. Ionescu, prietenul său din copilărie, pe care l-a respectat foarte mult pentru calitățile sale excepționale umane. Ei au studiat sistematic împreună frecvențele de rezonanță ale ionilor moleculari de oxigen și hidrogen. Au publicat apoi aceste rezultate valoroase într-o serie de articole în "C. R. Acad. Sci. Paris". În anii 1970, împreună cu fizicienii Dr. Radu Pârvan și Ioan C. Băianu - unul din asistenții
Theodor V. Ionescu () [Corola-website/Science/300066_a_301395]
-
Dr. Radu Pârvan și Ioan C. Băianu - unul din asistenții săi doctoranzi în fizica plasmei în câmpuri magnetice la Catedra de Electricitate a Facultății de Fizică din București - acad. Th. V. Ionescu a finalizat experiențe de oscilații magnetice rezonante la frecvențe radio și de microunde în plasme fierbinți implicând cuplări ionice-electronice cuantice în câmpuri magnetice longitudinale, cu posibilități mari în viitor de realizare de fuziune nucleară în plasme fierbinți la presiuni mari. O primă lucrare a fost susținută și prezentată la
Theodor V. Ionescu () [Corola-website/Science/300066_a_301395]
-
comunicarea este crucială în viața mamiferelor, în special a celor care trăiesc în grupuri. După specie, mamiferele au dezvoltat diferite metode de a comunica, cele mai complexe fiind vocalizările articulate ale primatelor. Alte metode de comunicare includ undele sonore pe frecvență înaltă, diferite mirosuri corporale, mârâituri și chițăituri sau chiar lovituri sau împunsături. Mamiferele comunică cel mai frecvent prin sunete. Balenele emit un fluierat deosebit de sonor, care poate străbate întreg Oceanul Pacific. Suricatele folosesc o largă gamă de sunete pentru a comunica
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
constituie partea inferioară a membrelor. Musculatură păsărilor este destul de dezvoltată, ajungând la unele specii până la 20% din masa corpului, numai membrele având până la 35 de mușchi separați și bine dezvoltați. Penele , ritmul respirației perfecționat, consumarea unei mari cantități de hrană, frecvență mare a bătăilor de inimă, precum și absorbția rapidă a oxigenului a dus la accelerarea metabolismului. Păsările au o temperatură a corpului de 43 de grade Celsius. Sistemul nervos este asemănător celui de la reptile. El constă din: Sistemul nervos central este
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
centrali. Se cunosc două tipuri comportamentale de somn: somnul lent (faza clasică a somnului) și somnul paradoxal. Somnul lent (somnul cu unde lente sau faza NREM-non-rapid eye movement) este caracterizat electroencefalografic prin unde lente de mare voltaj și sincrone cu frecvența 12-14 cicli pe secundă (c/sec). În această fază a somnului se produc o serie de modificări funcționale: diminuarea frecvenței mișcărilor respiratorii cu scăderea ventilației pulmonare, bradicardie, scăderea ușoară a presiunii arteriale prin scăderea volumului sanguin și vasodilatație periferică, creșterea
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]