46,416 matches
-
să fie sinonim al abundenței ("vin cent" (fr.) vin cent). Variațiile posibile din jurul cuvântului "vin" explică în mare parte prețuirea acordată sfântului Vincențiu de comunitatea viticolă. Totuși, nu asta pare să fi fost cauza principală. Data la care este sărbătorit Sfântul Vincențiu, 22 ianuarie, se află într-o perioadă crucială a ciclului anual. Ea corespunde aproximativ solstițiului de iarnă și trecerii de la o stare de somn a vegetației la cea de trezire la viață 39. Pe de altă parte, se va
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ciclului anual. Ea corespunde aproximativ solstițiului de iarnă și trecerii de la o stare de somn a vegetației la cea de trezire la viață 39. Pe de altă parte, se va constata cu amuzament că, începând cu secolul al XVIII-lea Sfântul Vincențiu a fost, în același timp, atât patronul viticultorilor cât și al oțetarilor, ceea ce garanta uneia din cele două bresle împlinirea dorințelor. Atunci când "ceremonialul"40 Sfântului Vincențiu nu era decât o sărbătoare celebrată în intimitatea fiecărui sat, confreria "Cavalerilor Tastevin
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
altă parte, se va constata cu amuzament că, începând cu secolul al XVIII-lea Sfântul Vincențiu a fost, în același timp, atât patronul viticultorilor cât și al oțetarilor, ceea ce garanta uneia din cele două bresle împlinirea dorințelor. Atunci când "ceremonialul"40 Sfântului Vincențiu nu era decât o sărbătoare celebrată în intimitatea fiecărui sat, confreria "Cavalerilor Tastevin"41 a reînnoit obiceiul, organizând, în anul 1938 în prima sâmbătă după 22 ianuarie, o manifestare tradițională de amploare, inspirându-se din tradițiile ordinului Băuturii (ordre
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Tastevin"41 a reînnoit obiceiul, organizând, în anul 1938 în prima sâmbătă după 22 ianuarie, o manifestare tradițională de amploare, inspirându-se din tradițiile ordinului Băuturii (ordre de la Boisson), înființat în anul 1703 la Villeneuve-lès-Avignon (Franța). În fiecare an, sărbătoarea Sfântului Vincențiu se desfășoară într-una din cele treizeci și două de localități de pe coastele înalte ale Burgundiei, unde au loc o slujbă religioasă și o procesiune în timpul căreia statuia Sfântului este purtată solemn de-a lungul străzilor satului de către "Cavalerii
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în anul 1703 la Villeneuve-lès-Avignon (Franța). În fiecare an, sărbătoarea Sfântului Vincențiu se desfășoară într-una din cele treizeci și două de localități de pe coastele înalte ale Burgundiei, unde au loc o slujbă religioasă și o procesiune în timpul căreia statuia Sfântului este purtată solemn de-a lungul străzilor satului de către "Cavalerii Tastevin", îmbrăcați în costume specifice confreriei. De vreo cincizeci de ani încoace, în jur de 100000 de persoane vin în satul burgund, ales pentru desfășurarea ceremonialului destinat acestei sărbători, profane
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Cavalerii Tastevin", îmbrăcați în costume specifice confreriei. De vreo cincizeci de ani încoace, în jur de 100000 de persoane vin în satul burgund, ales pentru desfășurarea ceremonialului destinat acestei sărbători, profane și religioase, pentru a se bucura împreună sub ocrotirea Sfântului Vincențiu. Pe vremuri, sărbătoarea Sfântului Vincențiu era o ocazie de a veni în ajutorul familiilor viticultorilor decedați, depunându-se jerbe de flori în cinstea morților din anul respectiv. Această comemorare a morților, împreună cu degustarea vinului nou și diverse alte ritualuri
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
specifice confreriei. De vreo cincizeci de ani încoace, în jur de 100000 de persoane vin în satul burgund, ales pentru desfășurarea ceremonialului destinat acestei sărbători, profane și religioase, pentru a se bucura împreună sub ocrotirea Sfântului Vincențiu. Pe vremuri, sărbătoarea Sfântului Vincențiu era o ocazie de a veni în ajutorul familiilor viticultorilor decedați, depunându-se jerbe de flori în cinstea morților din anul respectiv. Această comemorare a morților, împreună cu degustarea vinului nou și diverse alte ritualuri tradiționale de Sfântul Vincențiu, au
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vremuri, sărbătoarea Sfântului Vincențiu era o ocazie de a veni în ajutorul familiilor viticultorilor decedați, depunându-se jerbe de flori în cinstea morților din anul respectiv. Această comemorare a morților, împreună cu degustarea vinului nou și diverse alte ritualuri tradiționale de Sfântul Vincențiu, au fost deseori comparate cu Anthesteriile, festivități care aveau loc în Grecia în fiecare lună a lui februarie în cinstea lui Dionisos. Sărbătoarea Sfântului Vincențiu începe, fără îndoială, pe o notă religiosă, însă odată terminată sfânta liturghie începe petrecerea
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
respectiv. Această comemorare a morților, împreună cu degustarea vinului nou și diverse alte ritualuri tradiționale de Sfântul Vincențiu, au fost deseori comparate cu Anthesteriile, festivități care aveau loc în Grecia în fiecare lună a lui februarie în cinstea lui Dionisos. Sărbătoarea Sfântului Vincențiu începe, fără îndoială, pe o notă religiosă, însă odată terminată sfânta liturghie începe petrecerea. Se mănâncă și se bea din belșug, iar petrecerea tradițională evocă vechile rituri agrare; căci marele ciclu al naturii își spune cuvântul, iar sfinții din
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Sărbătoarea Sfântului Vincențiu începe, fără îndoială, pe o notă religiosă, însă odată terminată sfânta liturghie începe petrecerea. Se mănâncă și se bea din belșug, iar petrecerea tradițională evocă vechile rituri agrare; căci marele ciclu al naturii își spune cuvântul, iar sfinții din calendar, prăznuiți odată cu aceste serbări, au știut să "profite" de aceasta. Capitolul IV VINUL ȘI SĂRBĂTORILE SALE Era creștină a fost deseori supranumită "era dionisiană", deoarece, în anul 525, un călugăr pe nume Dionisie 42 cel Mic a avut
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
avut primul ideea de a lua data presupusă de naștere a lui Iisus Hristos drept "punct zero" al cronologiei noastre. Sărbătoarea Crăciunului (natalis dies, în traducere din latină zi de naștere) a luat locul sărbătorilor solstițiului de iarnă, focurile de Sfântul Ioan43 au început să fie aprinse în perioada solstițiului de vară, în timp ce luna Mariei (luna mai)44 a urmat sărbătorilor de primăvară, în care se celebra reînvierea vegetației... Biserica a supus liturghia contingențelor vieții agrare cu scopul de a obține
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
bune de odinioară. Dar a fost suficientă prospețimea unui vin nepretențios, popular, vesel pentru ca o nouă sărbătoare a bucuriei și recunoștinței, o nouă sărbătoare națională improvizată să se ridice precum un armăsar nărăvaș în muzica acordeoanelor și freamătul zurgălăilor. Acest sfânt plin de viață ignorat de calendarele oficiale, era mult mai venerat și mai cinstit decât cei trecuți în lumea de dincolo, relicve uitate în indiferența generală. Zile trecute în calendar, precum cea de 11 noiembrie, Ziua Armistițiului, și cea de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ignorat de calendarele oficiale, era mult mai venerat și mai cinstit decât cei trecuți în lumea de dincolo, relicve uitate în indiferența generală. Zile trecute în calendar, precum cea de 11 noiembrie, Ziua Armistițiului, și cea de 15 noiembrie, Ziua Sfântului Albert cel Mare, au ajuns să fie mai puțin importante decât ziua de 14 noiembrie, închinată acestui aducător de pace și bucurie, "sfântului" Beaujolais Nouveau. Partizanii lui i se roagă ca vinul nou să fie cel puțin la fel de bun și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Zile trecute în calendar, precum cea de 11 noiembrie, Ziua Armistițiului, și cea de 15 noiembrie, Ziua Sfântului Albert cel Mare, au ajuns să fie mai puțin importante decât ziua de 14 noiembrie, închinată acestui aducător de pace și bucurie, "sfântului" Beaujolais Nouveau. Partizanii lui i se roagă ca vinul nou să fie cel puțin la fel de bun și proaspăt ca cel din roada anului care a trecut, iar tradiția serbării lui să dăinuie mereu."53 III. Sărbătorile culesului viilor și carnavalurile
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de clerici dependentă de curțile de justiție, înscena, într-o zi din timpul Carnavalului un "proces-caricatură". Acesta era în general despre un fapt ridicol, uneori imaginar, alteori real, dar întotdeauna fără perdea. Subiectul era prezentat de către vistiernic îndată după sărbătoarea Sfântului Martin și, în timpul acestor zile de veselie, tribunalele își suspendau lucrul. Odată ce tema era reținută, organizatorii supravegheau alegerea inculpatului și a reclamantului printre clericii cei mai spirituali sau, în general, printre cei mai buni oratori. Aceste procese-caricatură se bazau aproape
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
care Virgiliu în Eneida îl reprezintă cu cosorul de viticultor ca atribut. Viticultorii din Gaillac organizau în cadrul acestei confrerii jocuri, în timpul celor trei zile de Carnaval. Foarte curând, aceste confrerii au devenit patronale și s-au pus sub egida unui sfânt ocrotitor al vinului și al pâinii, apoi aceste asociații cripto-religioase s-au transformat în societăți de ajutor reciproc în cadrul breslelor și în societăți de apărare a profesiei. Dispărute în agitația revoluționară, ele vor renaște din propria cenușă în anii treizeci
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
chiar un imaginar electrizant pornind de la generalul Pinard, cel despre care se presupune că ar fi adus victoria soldaților francezi, ajungând la părintele Pinard, cel care a fost o alinare spirituală pentru orice soldat, amintindu-l, în sfârșit, și pe sfântul Pinard, protectorul oficial al armatei franceze. Nu este mai puțin adevărat că și consumul național a crescut cu ocazia întoarcerii la viața civilă, a miilor de oameni din Nord și Vest, care aveau să înceapă să bea în mod regulat
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
III. Civilizația vinului, 19 IV. Din Olimp la Napa Valley, 29 Capitolul 2 Vinul și religiile / 33 I. O băutură mistică, 33 II. De la Dionisos la Noe, 37 III. Zeii vinului, 39 IV. Vinul creștinilor, 44 Capitolul 3 Vinul și sfinții săi / 55 I. O băutură sfințită, 55 II. Sfinții ocrotitori ai viticultorilor, 56 III. Sfântul Bachus, 59 IV. Sfântul Vincențiu, 61 Capitolul 4 Vinul și sărbătorile sale / 68 I. O băutură "festivă", 69 II. De la Dionisiile à la française la
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Valley, 29 Capitolul 2 Vinul și religiile / 33 I. O băutură mistică, 33 II. De la Dionisos la Noe, 37 III. Zeii vinului, 39 IV. Vinul creștinilor, 44 Capitolul 3 Vinul și sfinții săi / 55 I. O băutură sfințită, 55 II. Sfinții ocrotitori ai viticultorilor, 56 III. Sfântul Bachus, 59 IV. Sfântul Vincențiu, 61 Capitolul 4 Vinul și sărbătorile sale / 68 I. O băutură "festivă", 69 II. De la Dionisiile à la française la Serbările vinului "Beaujolais Nouveau", 71 III. Sărbătorile culesului viilor
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
religiile / 33 I. O băutură mistică, 33 II. De la Dionisos la Noe, 37 III. Zeii vinului, 39 IV. Vinul creștinilor, 44 Capitolul 3 Vinul și sfinții săi / 55 I. O băutură sfințită, 55 II. Sfinții ocrotitori ai viticultorilor, 56 III. Sfântul Bachus, 59 IV. Sfântul Vincențiu, 61 Capitolul 4 Vinul și sărbătorile sale / 68 I. O băutură "festivă", 69 II. De la Dionisiile à la française la Serbările vinului "Beaujolais Nouveau", 71 III. Sărbătorile culesului viilor și carnavalurile viticole, 77 IV. Confreriile
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
băutură mistică, 33 II. De la Dionisos la Noe, 37 III. Zeii vinului, 39 IV. Vinul creștinilor, 44 Capitolul 3 Vinul și sfinții săi / 55 I. O băutură sfințită, 55 II. Sfinții ocrotitori ai viticultorilor, 56 III. Sfântul Bachus, 59 IV. Sfântul Vincențiu, 61 Capitolul 4 Vinul și sărbătorile sale / 68 I. O băutură "festivă", 69 II. De la Dionisiile à la française la Serbările vinului "Beaujolais Nouveau", 71 III. Sărbătorile culesului viilor și carnavalurile viticole, 77 IV. Confreriile vinului și sărbătorile bahice
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
30 R. Lecotté, Saints protecteurs de la vigne et du vin en France, Tours, Museé des Vins Touraine, 1975, p. 423. 31 J.-F. Gautier, Les saints vignerons de Paris, Les Petites Affiches, Paris, Nr. 112, 1993, p.20. 32 Cultul sfântului Bachus și al sfântului Sergiu a fost suprimat oficial în anul 1969. Ordinul "Les Chevaliers de Saint-Bacchus" păstrează amintirea acestui "sfânt păgân" din 1946 ca și protector al viticulturii, consacrându-se apărării "vinului bun și autentic". 33 J.-F. Gautier
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
protecteurs de la vigne et du vin en France, Tours, Museé des Vins Touraine, 1975, p. 423. 31 J.-F. Gautier, Les saints vignerons de Paris, Les Petites Affiches, Paris, Nr. 112, 1993, p.20. 32 Cultul sfântului Bachus și al sfântului Sergiu a fost suprimat oficial în anul 1969. Ordinul "Les Chevaliers de Saint-Bacchus" păstrează amintirea acestui "sfânt păgân" din 1946 ca și protector al viticulturii, consacrându-se apărării "vinului bun și autentic". 33 J.-F. Gautier, Le vin à travers
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
J.-F. Gautier, Les saints vignerons de Paris, Les Petites Affiches, Paris, Nr. 112, 1993, p.20. 32 Cultul sfântului Bachus și al sfântului Sergiu a fost suprimat oficial în anul 1969. Ordinul "Les Chevaliers de Saint-Bacchus" păstrează amintirea acestui "sfânt păgân" din 1946 ca și protector al viticulturii, consacrându-se apărării "vinului bun și autentic". 33 J.-F. Gautier, Le vin à travers les âges, de la mythologie à l'œnologie, Bordeaux, LCF, 1980, p. 80. 34 Baudot și Chaussin, La
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Vincent est le patron. 37 R. Lecotté, Saints protecteurs de la vigne et du vin en France, Tours, Musée des Vins de Touraine, 1975, p. 418. 38 O legendă din Tourraine din secolul al VII-lea îi atribuie, de asemeni, măgarului sfântului Martin descoperirea tăiatului viei și o leagă de originea expresiei: "Tous les ânes s'appellent Martin" (în limba română Toți măgarii se numesc Martin). Legenda mai menționează că acest lucru li s-a descoperit călugărilor din Bourgueil. 39 C. Royer
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]