463,936 matches
-
asocierea unei semnificații, adică a unui înțeles anume fiecărei situații în parte. Limitările ce provin din această stare de lucruri sunt: Atitudinile pot fi în general descrise ca afirmații evaluative asupra unor obiecte, fapte sau situații, ce poziționează factorii de decizie față de respectivele obiecte, fapte sau situații în termeni maniheiști, de bine sau rău, prietenie sau ostilitate, încredere sau neîncredere. În orice situație, factorii de luare a deciziilor operează în interiorul unui cadru de asumpții evaluative cu privire la situația dată, la acțiunile celorlalte
Procese decizionale () [Corola-website/Science/332053_a_333382]
-
ca afirmații evaluative asupra unor obiecte, fapte sau situații, ce poziționează factorii de decizie față de respectivele obiecte, fapte sau situații în termeni maniheiști, de bine sau rău, prietenie sau ostilitate, încredere sau neîncredere. În orice situație, factorii de luare a deciziilor operează în interiorul unui cadru de asumpții evaluative cu privire la situația dată, la acțiunile celorlalte părți implicate în proces, sau a terțelor părți asupra cărora decizia luată ar urma să aibă impact. Valorile reprezintă standarde în baza cărora sunt judecate acțiunile proprii
Procese decizionale () [Corola-website/Science/332053_a_333382]
-
bine sau rău, prietenie sau ostilitate, încredere sau neîncredere. În orice situație, factorii de luare a deciziilor operează în interiorul unui cadru de asumpții evaluative cu privire la situația dată, la acțiunile celorlalte părți implicate în proces, sau a terțelor părți asupra cărora decizia luată ar urma să aibă impact. Valorile reprezintă standarde în baza cărora sunt judecate acțiunile proprii și ale celorlalți și servesc astfel ca fundament al atitudinilor. Ele sunt rezultate ale educației, socializării, îndoctrinării și a experiențelor personale, fiind un criteriu
Procese decizionale () [Corola-website/Science/332053_a_333382]
-
ale celorlalți și servesc astfel ca fundament al atitudinilor. Ele sunt rezultate ale educației, socializării, îndoctrinării și a experiențelor personale, fiind un criteriu de evaluare al propriilor acțiuni sau ale altora, oponenți sau recipienți deopotrivă.Valorile direcționează acțiunile factorilor de decizie, stabilind potențialele obiective generale ale acestora (bogăție, prestigiu, putere, fericire etc.) și pot servi, de asemenea, ca justificări ale scopurilor și acțiunilor factorilor de decizie. Spre exemplu, arată K.J. Holsti, în societățile occidentale, valori precum libertatea individuală, libertățile civile, autodeterminarea
Procese decizionale () [Corola-website/Science/332053_a_333382]
-
al propriilor acțiuni sau ale altora, oponenți sau recipienți deopotrivă.Valorile direcționează acțiunile factorilor de decizie, stabilind potențialele obiective generale ale acestora (bogăție, prestigiu, putere, fericire etc.) și pot servi, de asemenea, ca justificări ale scopurilor și acțiunilor factorilor de decizie. Spre exemplu, arată K.J. Holsti, în societățile occidentale, valori precum libertatea individuală, libertățile civile, autodeterminarea națională, independența și progresul economic reprezintă rațiuni ale obiectivelor anumitor politici sau chiar obiective propriu-zise ale deciziilor politice luate. Pentru factorii de decizie și pentru
Procese decizionale () [Corola-website/Science/332053_a_333382]
-
ca justificări ale scopurilor și acțiunilor factorilor de decizie. Spre exemplu, arată K.J. Holsti, în societățile occidentale, valori precum libertatea individuală, libertățile civile, autodeterminarea națională, independența și progresul economic reprezintă rațiuni ale obiectivelor anumitor politici sau chiar obiective propriu-zise ale deciziilor politice luate. Pentru factorii de decizie și pentru recipienții înșiși, deciziile ce promovează aceste valori sunt aprioric bune; cele care nu țin cont de ele trebuiesc evitate sau chiar întâmpinate cu rezistență. Așijderea, în țările în curs de dezvoltare, valorile
Procese decizionale () [Corola-website/Science/332053_a_333382]
-
factorilor de decizie. Spre exemplu, arată K.J. Holsti, în societățile occidentale, valori precum libertatea individuală, libertățile civile, autodeterminarea națională, independența și progresul economic reprezintă rațiuni ale obiectivelor anumitor politici sau chiar obiective propriu-zise ale deciziilor politice luate. Pentru factorii de decizie și pentru recipienții înșiși, deciziile ce promovează aceste valori sunt aprioric bune; cele care nu țin cont de ele trebuiesc evitate sau chiar întâmpinate cu rezistență. Așijderea, în țările în curs de dezvoltare, valorile reprezentate de dezvoltarea economică rapidă, unitatea
Procese decizionale () [Corola-website/Science/332053_a_333382]
-
arată K.J. Holsti, în societățile occidentale, valori precum libertatea individuală, libertățile civile, autodeterminarea națională, independența și progresul economic reprezintă rațiuni ale obiectivelor anumitor politici sau chiar obiective propriu-zise ale deciziilor politice luate. Pentru factorii de decizie și pentru recipienții înșiși, deciziile ce promovează aceste valori sunt aprioric bune; cele care nu țin cont de ele trebuiesc evitate sau chiar întâmpinate cu rezistență. Așijderea, în țările în curs de dezvoltare, valorile reprezentate de dezvoltarea economică rapidă, unitatea națională, eliberarea de sub controlul străin
Procese decizionale () [Corola-website/Science/332053_a_333382]
-
nu țin cont de ele trebuiesc evitate sau chiar întâmpinate cu rezistență. Așijderea, în țările în curs de dezvoltare, valorile reprezentate de dezvoltarea economică rapidă, unitatea națională, eliberarea de sub controlul străin și prestigiul național folosesc ca principal criteriu pentru evaluarea deciziilor și acțiunilor politicienilor. Credințele pot fi definite simplu ca propoziții considerate aprioric adevărate, chiar fără a putea verifica valoarea lor de adevăr. Ele constituie fundamentul miturilor naționale și al ideologiilor și sunt extrem de dificil de chestionat. Naționalismul se construiește în
Procese decizionale () [Corola-website/Science/332053_a_333382]
-
putea verifica valoarea lor de adevăr. Ele constituie fundamentul miturilor naționale și al ideologiilor și sunt extrem de dificil de chestionat. Naționalismul se construiește în baza acestor credințe non-verificabile și este unul din factorii ce influențează consistent procesele de luare a deciziilor în întreaga epocă modernă și contemporană. În ceea ce privește personalitatea factorului de decizie, există câteva elemente ce trebuiesc luate în considerare ca având o potențială influență majoră asupra proceselor de luare a deciziilor, dincolo de cele deja descrise mai sus. Este astfel vorba
Procese decizionale () [Corola-website/Science/332053_a_333382]
-
și al ideologiilor și sunt extrem de dificil de chestionat. Naționalismul se construiește în baza acestor credințe non-verificabile și este unul din factorii ce influențează consistent procesele de luare a deciziilor în întreaga epocă modernă și contemporană. În ceea ce privește personalitatea factorului de decizie, există câteva elemente ce trebuiesc luate în considerare ca având o potențială influență majoră asupra proceselor de luare a deciziilor, dincolo de cele deja descrise mai sus. Este astfel vorba despre:
Procese decizionale () [Corola-website/Science/332053_a_333382]
-
din factorii ce influențează consistent procesele de luare a deciziilor în întreaga epocă modernă și contemporană. În ceea ce privește personalitatea factorului de decizie, există câteva elemente ce trebuiesc luate în considerare ca având o potențială influență majoră asupra proceselor de luare a deciziilor, dincolo de cele deja descrise mai sus. Este astfel vorba despre:
Procese decizionale () [Corola-website/Science/332053_a_333382]
-
a bisericii din Ungheni. Raportul arată la pag. 13 că deși Biserica Greco-Catolică a obținut restituirea Mănăstirii Bixad, totuși nu poate intra în posesia ei din cauza opoziției clerului ortodox și a autorităților publice locale, care refuză să pună în aplicare decizia de restituire. De asemenea în orașul Dumbrăveni parohia ortodoxă nu respectă decizia judecătorescă prin care a fost decisă celebrarea alternativă a serviciilor religioase, refuzând să pună la dispoziția comunității greco-catolice lăcașul de cult care aparține acesteia, iar autoritățile locale nu
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
Greco-Catolică a obținut restituirea Mănăstirii Bixad, totuși nu poate intra în posesia ei din cauza opoziției clerului ortodox și a autorităților publice locale, care refuză să pună în aplicare decizia de restituire. De asemenea în orașul Dumbrăveni parohia ortodoxă nu respectă decizia judecătorescă prin care a fost decisă celebrarea alternativă a serviciilor religioase, refuzând să pună la dispoziția comunității greco-catolice lăcașul de cult care aparține acesteia, iar autoritățile locale nu întreprind nimic pentru punerea în practică a deciziei judecătorești. Noul raport anual
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
parohia ortodoxă nu respectă decizia judecătorescă prin care a fost decisă celebrarea alternativă a serviciilor religioase, refuzând să pună la dispoziția comunității greco-catolice lăcașul de cult care aparține acesteia, iar autoritățile locale nu întreprind nimic pentru punerea în practică a deciziei judecătorești. Noul raport anual al Departamentului de Stat, dat publicității pe 8 noiembrie 2005, a reliefat din nou obstrucționarea retrocedării bisericilor greco-catolice prin atitudinea BOR, arătând că din iulie 2004 și până în aprilie 2005 aceasta a restituit doar două biserici
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
fost criticată de scriitorul Nicolae Prelipceanu, de Doina Cornea și de mai mulți comentatori ai actualității religioase. Sinodul permanent al BRU, întrunit în ședință extraordinară în data de 19 iulie 2006, a deplâns tergiversarea retrocedării bisericilor greco-catolice și lipsa de decizie din partea autorităților publice. În anul 2006 au fost puse în aplicare sentințele de restituire în privința a două lăcașuri importante. Astfel, pe 17 februarie 2006 executorul judecătoresc din Satu Mare a pus în executare decizia Curții de Apel Oradea de punere în
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
tergiversarea retrocedării bisericilor greco-catolice și lipsa de decizie din partea autorităților publice. În anul 2006 au fost puse în aplicare sentințele de restituire în privința a două lăcașuri importante. Astfel, pe 17 februarie 2006 executorul judecătoresc din Satu Mare a pus în executare decizia Curții de Apel Oradea de punere în posesie a parohiei române unite cu Roma din Satu Mare ca proprietar al Bisericii Sfinții Arhangheli. Punerea în posesie a avut loc în prezența Detașamentului de Intervenție Rapidă a Poliței Satu Mare, ca urmare a
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
Tribunalul Mureș a admis acțiunea în revendicare formulată de Episcopia Română Unită de Oradea cu privire la Biserica Sf. Gheorghe din Oradea, a Seminarului Greco-Catolic, lăcaș folosit de o parohie ortodoxă. Cauza fusese strămutată la Târgu Mureș în cursul anului 2007 prin decizia ÎCCJ, la cererea pârâtei. Pe 24 aprilie 2008 Tribunalul Sibiu a respins acțiunea Parohiei Greco-Catolice Sibiu-Cibin în contradictoriu cu Parohia Ortodoxă Română Sibiu-Cibin, având ca obiect Biserica Sf. Petru și Pavel din Sibiu, ca urmare a admiterii unei excepții formulate
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
Română Nr. 1 din Salonta în contradictoriu cu Parohia Română Unită Salonta. Astfel sentința dată de Tribunalul Bihor, prin care a fost admisă acțiunea în revendicare formulată de Parohia Română Unită Salonta, a devenit executorie. Curtea Constituțională a respins prin decizia nr. 616 din 27 mai 2008 excepția de neconstituționalitate ridicată de Parohia Ortodoxă Română Cașva în procesul purtat cu Parohia Română Unită Cașva. De asemenea Parohia Ortodoxă Șișești a invocat o excepție de neconstituționalitate în procesul purtat cu Parohia Română
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
în conformitate cu constituția României. În duminica din 13 iulie 2008 a avut loc în biserica greco-catolică din Șimand, Arad prima liturghie greco-catolică după 60 de ani. Curțile de apel din România au pronunțat și în a doua jumătate a anulului 2008 decizii favorabile parohiilor greco-catolice. Astfel, pe 19 septembrie 2008 Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul Episcopiei Române Unite de Lugoj în contradictoriu cu POR Nr. 2 Lupeni, în data de 24 septembrie Curtea de Apel Oradea a respins recursurile
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
Apel Târgu Mureș a confirmat sentința prin care Tribunalul Mureș a dispus retrocedarea Bisericii Seminarului din Oradea către Episcopia Română Unită de Oradea Mare. În data de 25 mai 2010 Înalta Curte de Casație și Justiție a casat sentința și decizia Curții de Apel Mureș pe motiv de necompetență materială și a trimis cauza spre rejudecare pe fond la Judecătoria Târgu Mureș. Anterior, în data de 13 iunie 2007, chiar ÎCCJ trimisese cauza pentru judecare pe fond la Tribunalul Mureș. În
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
13 iunie 2007, chiar ÎCCJ trimisese cauza pentru judecare pe fond la Tribunalul Mureș. În data de 5 martie 2010 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins în mod definitiv și irevocabil recursul formulat de Parohia Ortodoxă Cașva împotriva deciziei de retrocedare pronunțată de Curtea de Apel Suceava. În data de 13 aprilie 2010 Tribunalul Cluj a admis cererea de retrocedare a Bisericii Buna Vestire din cartierul clujean Iris, soluție confirmată de Curtea de Apel Cluj în data de 1
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
Stat al SUA a reliefat faptul că sistemul juridic românesc este influențat politic și că guvernul nu a luat măsuri efective în vederea retrocedării bisericilor greco-catolice. În data de 27 mai 2011 executorul judecătoresc a fost împiedicat să pună în executare decizia civilă nr. 120 din 31 octombrie 2008, învestită cu formulă executorie la 20 ianuarie 2011, prin care Curtea de Apel Suceava a dispus retrocedarea către Parohia Română Unită Cașva a bisericii greco-catolice din localitate, una din cele trei biserici existente
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
Suceava a dispus retrocedarea către Parohia Română Unită Cașva a bisericii greco-catolice din localitate, una din cele trei biserici existente la fața locului. În data de 15 iunie 2011 ÎCCJ a respins ca nefondat recursul Parohiei Române Unite Lupeni împotriva deciziei prin care Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul Parohiei Ortodoxe Române Lupeni împotriva sentinței din 13 februarie 2009, de admitere a acțiunii în revendicare formulată de reclamantă. Judecătoarea Andreia Liana Constanda de la instanța supremă a formulat opinie separată
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
a admis apelul Parohiei Ortodoxe Române Lupeni împotriva sentinței din 13 februarie 2009, de admitere a acțiunii în revendicare formulată de reclamantă. Judecătoarea Andreia Liana Constanda de la instanța supremă a formulat opinie separată, în sensul admiterii recursului PRU Lupeni, modificării deciziei Curții de Apel Alba Iulia și respingerii apelului declarat de POR Lupeni împotriva sentinței din 13 februarie 2009 a Tribunalului Hunedoara, considerată legală și temeinică. La 1 iulie 2011 Judecătoria Târgu Mureș a admis pentru a treia oară pe fond
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]