46,416 matches
-
nu se arată interesat de actul crud al decapitării, ci de echilibrul între părți, de realizarea corectă a temei. Este posibil ca arborele din fundal să evoce Sfânta Treime, însă totul este la vedere în acest tablou, chiar și gestul sfântului pare să indice scena în simplitatea ei, fără cea mai mică umbră de ambiguitate. Huysmans, care este un bun barometru al gustului decadent, nu se arată interesat de Puvis de Chavannes, nu gustă simplitatea, naivitatea picturii acestuia pe care o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
narativitatea ei fiind una dintre trăsăturile esențiale în opinia Ilenei Marin. Acest fapt este vizibil în special la Dante Gabriel Rossetti, care scrie și poezie. Există totodată un aspect vizionar în prelucrarea unor teme mitologice precum în cazul tabloului Căsătoria sfântului Gheorghe și a prințesei Sabra (1857) ca și în cazul picturii Ecce Ancilla Domini (1850) unde invazia albului dematerializează, creând o atmosferă ireală, potențată de faptul că îngerul care-i aduce crinul, însoțit de Sfântul Duh preschimbat în porumbel, pare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rolul asumat de Dante (Gabriel Rossetti) a dispărut, există două figuri-siluete difuze în fundal, reprezentându-l pe Eros în roșu și pe Dante însuși. În prim plan se află Beatrice-Siddal, cu o expresie extatică, primind din partea unui porumbel, simbol al Sfântului Duh, o floare de mac, simbol al uitării, dar și al unei evaziuni psihotrope. De altfel, fundalul încețoșat se deschide asupra unui amurg incert, în care deslușim abia schițat un pod. E posibil ca acest fundal să facă parte din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Luc Olivier Merson, Ehrmann și Grasset însuși a fost un prea tânăr polonez, elev al domnului Bonat și în treacăt, chiar ca portretist la fel de competent ca maestrul său: l-am numit aici pe autorul vitraliilor de la Sfântul-Cazimir din Lemberg și Sfântul Nicolae din Fribourg în Elveția, domnul Joseph Mehoffer"129. Criticul de artă conchide că vitraliile se află desupra decorațiunilor murale și că avem nevoie de maeștri sticlari. Un ansamblu decorativ de ferestre cu subiect medieval sunt adaptabile unei clădiri cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Paciurea nu demonstrează însă aceste tendințe. În cazul Madonei Stolojan, Paciurea întreprindea o aventură contradictorie în sine, funcționalizând în scopuri practic precise bizantinismul și schemele lui lipsite de funcționalitate"205. La Expoziția personală din 1921, pictorul expune un alt tablou, Sfântul Gheorghe, semn că preocupările pentru arta bizantină nu au încetat cu cele două sculpturi. Se poate observa influența picturii renascentiste, dar și a celei bizantine, Sfântul călare pe cal străpungând balaurul închide aproape un medalion, reptila cuprinzând în acolada corpului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lipsite de funcționalitate"205. La Expoziția personală din 1921, pictorul expune un alt tablou, Sfântul Gheorghe, semn că preocupările pentru arta bizantină nu au încetat cu cele două sculpturi. Se poate observa influența picturii renascentiste, dar și a celei bizantine, Sfântul călare pe cal străpungând balaurul închide aproape un medalion, reptila cuprinzând în acolada corpului ei pe Sfânt cu cal cu tot. Sfântul seamănă cu un cavaler cruciat, inclusiv după crucea pe care o poartă pe scut. O bună parte din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că preocupările pentru arta bizantină nu au încetat cu cele două sculpturi. Se poate observa influența picturii renascentiste, dar și a celei bizantine, Sfântul călare pe cal străpungând balaurul închide aproape un medalion, reptila cuprinzând în acolada corpului ei pe Sfânt cu cal cu tot. Sfântul seamănă cu un cavaler cruciat, inclusiv după crucea pe care o poartă pe scut. O bună parte din picturile și panourile decorative ale lui Kimon Loghi evocă feerii bizantine. Pictura lui Loghi, Portret de fată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu au încetat cu cele două sculpturi. Se poate observa influența picturii renascentiste, dar și a celei bizantine, Sfântul călare pe cal străpungând balaurul închide aproape un medalion, reptila cuprinzând în acolada corpului ei pe Sfânt cu cal cu tot. Sfântul seamănă cu un cavaler cruciat, inclusiv după crucea pe care o poartă pe scut. O bună parte din picturile și panourile decorative ale lui Kimon Loghi evocă feerii bizantine. Pictura lui Loghi, Portret de fată, (ulei pe pânză, 0,659
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de sensibilitate care iradiază dincolo de subiectul testamentar sau veterotestamentar. Tudor Arghezi remarca tematizările simboliste de fior religios în pictura lui Nicolae Vermont: "Vermont este această cetate cenușie, cu drame creștine pe la răspântii, cu Isuși luminoși prin odăi de nori, cu sfinți Ștefani uciși cu pietre, cu răcnetele de părere de rău târzie ale lui Iuda"237. Iar Constantin Prodan releva același conformism tematic al unei sensibilități simboliste dezvoltate în contextul secesionist Münchenez. "Vermont s-a pus și el în pasul vremei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
subiect religios dobândește o aură proprie, un contur sensibil, o atmosferă de mister. În articolul "A VIII-a expoziție a "Tinerimii artistice"", George Murnu remarca echilibrul compoziției în raportul desen-colorit la tablourile cu subiect religios, Pogorârea de pe cruce și Moartea sfântului Ștefan, primul fiind reprodus în paginile revistei. "Pogorârea de pe cruce" ne dă în schimb măsura de felul cum artistul știe întocmi o compoziție într-un chip original, mai ales la o temă ingrată care a fost tratată de cei mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din lume"239. Compoziția își pierde din grandoare, dar câștigă în mister, dobândește un efect auratic, difuz, propriu simbolismului. Asemeni unui bolnav, Iisus este întins la baza crucii, unde se află în picioare, asemeni unei apariții, Maria Magdalena, ori poate sfântul Ioan, pentru că este greu de decelat în ce privește făptura fantomatică care pare să vegheze scena. În mijlocul cerului întunecat se deschide un ochi de lumină, insuficient pentru a lumina scena, amplificând parcă mai mult caracterul ei cețos. În Noua revistă română 240
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
femei îmbrățișând tandru gâtul iubitului ei, a fost progresiv transformat în viziunea unei malefice, vampirice, curmând viața"356. În mod evident, ceva s-a schimbat în tratarea unor personaje precum Salomeea sau Judith, prima emblematică pentru instrumentalizarea seducției în vederea uciderii Sfântului Ioan, asociată exercițiului propriei sexualități opuse spiritului și sfințeniei, pe care le incarnează Sfântul Ioan Botezătorul, iar cea de-a doua reprezentând un elogiu adus feminității ca element activ, salvator, unde sexualitatea și seducția au o valoare pozitivă, reinvestite la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vampirice, curmând viața"356. În mod evident, ceva s-a schimbat în tratarea unor personaje precum Salomeea sau Judith, prima emblematică pentru instrumentalizarea seducției în vederea uciderii Sfântului Ioan, asociată exercițiului propriei sexualități opuse spiritului și sfințeniei, pe care le incarnează Sfântul Ioan Botezătorul, iar cea de-a doua reprezentând un elogiu adus feminității ca element activ, salvator, unde sexualitatea și seducția au o valoare pozitivă, reinvestite la nivelul unui discurs politic și cultural. Pentru Viena fin-de-siècle, Viena somațiilor tragice, cultura este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Și într-un caz și în celălalt, isteria devine expresia unei patologii asimilată feminității. "Această anatomie frenetică este în fapt limitată la corpul feminin și apare ca o contraparte a unui alt versant al iconografiei simboliste, unde abundă figurile de sfinți și de prințese îndepărtate, embleme ale castității și ale calmului meditativ. Efigiilor purității, mamă, logodnică, soție li se opunea astfel o feminitate perversă, care a cunoscut în literatura epocii o bogăție cu totul specială"357. Feminitatea circumscrisă unei vocații domestice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
femeii, plan falic, al masculinității active, cu cel orizontal care aparține lui Holofern, planul feminității pasive. Numai că rolurile s-au schimbat, iar inițiativa îi revine Judithei. Ca și în cazul sărutului dat pe gură de către Salomeea capului detașat al sfântului Ioan, pictorul încearcă să surprindă un moment climactic, asociat juisării, cel al decapitării. Influența lui Klimt, la care cele două mituri/figuri decadente fuzionează, se simte în această pictură care mizează pe figura femeii fatale și pe transa erotic-ucigașă. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
d'âme simbolistă. "Ce-și spun aceste două femei cu umerii aceia goi și alunecoși, care va fi înțelesul acelor șoapte, a căror discuțiune e păzită de însăși piepturile lor două sânuri care ar face din orice ascet un nou sfânt Antoniu o spune de la început artistul prin acea discretă armonizare brumărie. (...) Aman-Jean e un artist care vorbește de-a dreptul sufletului"368. Nudurile lui Pallady cunosc două perioade delimitate net nu numai prin compoziție, dar și ca modalitate de a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atribuia melancoliei o valoare negativă, ca acedia. Era maladia anahoreților, eremiților supuși ordaliei tentațiilor, dar și exigențelor unui timp al contemplării, al monotoniei, al claustrării, în acord cu regulamentul monastic. Figura exemplară a luptei cu demonul melancoliei, cu acedia este Sfântul Anton, tema este revalorificată și de Gustave Flaubert (Tentațiile Sfântului Anton) și pornind de la Flaubert, de Félicien Rops, în contextul unei sensibilități decadente. Apariția psihiatriei în secolul XIX conduce la o revalorizare clinică a melancoliei și o diversificare, o nuanțare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
eremiților supuși ordaliei tentațiilor, dar și exigențelor unui timp al contemplării, al monotoniei, al claustrării, în acord cu regulamentul monastic. Figura exemplară a luptei cu demonul melancoliei, cu acedia este Sfântul Anton, tema este revalorificată și de Gustave Flaubert (Tentațiile Sfântului Anton) și pornind de la Flaubert, de Félicien Rops, în contextul unei sensibilități decadente. Apariția psihiatriei în secolul XIX conduce la o revalorizare clinică a melancoliei și o diversificare, o nuanțare, o pulverizare a ei într-o serie de maladii, neurastenie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
grație și forță. Ca și cum ar dori s-o ferească de impuritatea locului în care se află, el pășește printre flăcări amenințat de gurile deschise ale Cerberului sau ale altor demoni care au luat o formă igniferă. Asemeni haloului auratic al sfinților, capul său este înconjurat de un nimb luminos, încununat de lauri și de părul asemeni unei cozi de cometă. Poetul dobândește aura demoniilor romantice aduse la incandescența rece a sensibilității decadente, a unei frumuseți blestemate. Coborârea lui Orfeu în Infern
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
impenitenți, cu riscul uzurpării poziției simbolice a Mântuitorului, cealaltă, unul mistagogic-ezoteric, poetului/artistului fiindu-i deschise inițiatic toate căile către cunoaștere, poezia/ arta dobândind astfel și un rol psihopomp. Temă predilect decadentă, întrucât evocă un alt episod, cel al decapitării Sfântului Ioan și înfățișării capului acestuia pe o tavă, decapitarea lui Orfeu nu este niciodată înfățișată în act, dar capul său este așezat pe lira care a servit ca instrument al artei sale. Asemeni unui trofeu, capul de efeb al lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este așezat pe lira care a servit ca instrument al artei sale. Asemeni unui trofeu, capul de efeb al lui Orfeu pare montat pe corzile lirei, iar asocierea dintre prezentarea trofeului sângeros solicitat și obținut de Salomeea, capul tăiat al sfântului Ioan, și cea a capului lui Orfeu prezentat pe suprafața alcătuită de corzile lirei, se înrudesc simbolic în aceeași arie a imaginarului decadent. Elocvente din acest punct de vedere sunt cele două tablouri ale lui Gustave Moreau conținând aceeași imagine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
primă fază de formare a artistei sugerează un traseu artistic care se va îmbogăți cu experiențe noi, integrate însă într-o structură bine precizată. Există serii precum cea care are drept numitor comun personajul Salomeei și a căror temă, decapitarea sfântului Ioan, constituie mizanscena dramatică împrumutată atât artei clasice, cât și sensibilității decadente, dar și cicluri precum cel al țigăncilor, care nu sunt neapărat anunțate, și, dincolo de acestea, serii afine prin felul în care unele picturi își răspund tematic și formal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei tensiuni evidențiate atât în expresie, cât și prin prezența elementului floral. Interesantă pentru fenomenul decadent este reproducerea unei picturi a lui N. Vermont (Sf. Ioan Botezătorul), ce o aduce în prim plan pe Salomeea, ținând pe o tavă capul sfântului. Se specifică faptul că pictura fusese cumpărată de Principesa Maria. De asemenea, la pagina șaizeci și șase, avem reproducerea proiectului de fronton al lui Ștefan Popescu, în care se poate sesiza (dincolo de stilizarea proprie picturii bizantine) și o componentă estetizantă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
revalorificări mitologice decadente, a măștii Meduzei 533. Schimarea de registru este numaidecât sesizabilă la un poet precum Jules Laforgue, care abordează tema în Moralități legendare (1887). Salomeea acompaniindu-se de o liră ține un discurs fantast oaspeților. Odată "livrat" capul sfântului Ioan, nimfeta îl supune unei serii de "operații estetice", sfârșind prin a plasa în gura Sfântului o piatră prețioasă, un opal. Salomeea încearcă revificarea mușchilor feței prin "pase electrice", naratorul subliniind caracterul pseudoștiințific al acestor experimente. Estetica decadentă a fost
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
precum Jules Laforgue, care abordează tema în Moralități legendare (1887). Salomeea acompaniindu-se de o liră ține un discurs fantast oaspeților. Odată "livrat" capul sfântului Ioan, nimfeta îl supune unei serii de "operații estetice", sfârșind prin a plasa în gura Sfântului o piatră prețioasă, un opal. Salomeea încearcă revificarea mușchilor feței prin "pase electrice", naratorul subliniind caracterul pseudoștiințific al acestor experimente. Estetica decadentă a fost depășită la Jules Laforgue printr-o parodiere a scenei climactice a sărutului pe gură, care survine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]