47,342 matches
-
Comisiunii Monumentelor Istorice. Biserica din Merișani are dimensiuni modeste, planimetrie comună și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor închis, tindă și naos, despărțite de un perete, și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Peretele de nord al naosului este prelungit în dreptul altarului, atât cât să formeze un mic buzunar pentru proscomidie deschis în altar. Iconostasul păstrează icoanele împărătești, de o parte
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor închis, tindă și naos, despărțite de un perete, și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Peretele de nord al naosului este prelungit în dreptul altarului, atât cât să formeze un mic buzunar pentru proscomidie deschis în altar. Iconostasul păstrează icoanele împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
coadă de rândunică. Între bârne au apărut în timp spații libere, care au fost închise pe exterior cu șipci. Acolo unde golurile sunt vizibile, se văd din loc în loc câte un cep care leagă bârnele pe verticală, oprind deformările din perete. Se remarcă gradul mai ridicat de uzură al grinzilor din butea bisericii în comparație cu cele din pridvor. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal funia mediană, funia de pe portalul de la intrare, de pe pe cadrele ferestrelor cât și tăietura expresivă
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
că ar fi fost adusă tot din Cocu. Odată cu remontarea bisericii în Drăcești a fost probabil adăugat pridvorul în fața intrării. Cea mai mare parte a icoanelor din biserică sunt aduse cu biserica, purtând amprenta școlii de zugravi din zona Argeșului. Peretele de la intrare și întreg interiorul au fost cercuite, tencuite și zugrăvite în anul 1893 de zugravul evreu Lazăr din București. Tot atunci a fost refăcut acoperișul cu fronton spre apus, o schimbare întâlnită și la bisericile din Sârbenii de Jos
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
bârne groase de stejar, fasonate din lemne întregi ce-și păstrează inima în ele. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Bârnele sunt întărite pe verticală cu cepuri, pentru a opri deformările în perete. Se remarcă semnele de mutare de pe grinzi, cosoroabele streșinilor și chiar de pe căpriorii acoperișului. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal tâmpla bogat și filigranat sculptată a iconostasului, care amintește oarecât atât prin decor cât și prin pictură
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
și îi va vindeca vederea. În imediata apropiere a bisericii de lemn, înspre vest, se află un turn clopotniță din lemn. Biserica de lemn din Brașca are dimensiuni foarte mici, neavând strane, ci doar două băncuțe de lemn, lipite de perete și acoperite cu țoale donate de săteni. Ca urmare a faptului că bisericuța devenise cu timpul neîncăpătoare pentru locuitorii satului Brașca, la mică distanță de ea, înspre nord, s-a început în anul 2006 construcția unei biserici noi, din cărămidă
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
a început în anul 2006 construcția unei biserici noi, din cărămidă. Biserica de lemn din Brașca este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea portocalie. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
acoperiș din tablă zincată, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși: una pe latura de vest și alta în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul bisericii a fost adăugat ulterior. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși: una pe latura de vest și alta în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul bisericii a fost adăugat ulterior. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul.
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
slujba de Înviere din noaptea de 23/24 aprilie 2011 de la biserica din Măriței. Biserica de lemn din Măriței este construită din bârne de brad, cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
leagă Suceava de Gura Humorului. Ca urmare a faptului că autoritățile de stat nu au alocat fonduri pentru consolidarea acestui monument istoric, lăcașul de cult a început să se ruineze. Astfel, biserica a fost închisă din cauza pericolului de prăbușire a pereților, iar preotul ortodox din localitate a început să slujească în fosta biserică evanghelică (construită în 1901 de comunitatea germană din Ilișești, ai cărei membri au emigrat în Germania în 1940). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (fostă luterană) din Ilișești este construită
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
moșia Schitului Berislăvești. S-a păstrat cea dintâi, astăzi cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, a țăranilor liberi din Găbrieni. După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă în Găbrieni din preajma Cotmenei. Semnele de mutare, vizibile de jur-împrejurul pereților, confirmă transferul și montarea bisericii pe locul actual. Ea a fost prelungită cu pridvor și tindă, la un moment anterior mutării. Naosul și altarul se disting ca părțile cele mai vechi ale construcției, de o vechime mai mare decât secolul
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
2004 până în primăvara anului următor a fost încă odată refăcut acoperișul, prin meșterii Badea Gheorghe și Badea Constantin din Cicănești. În forma sa actuală biserica este rezultatul unor extinderi succesive spre apus. Biserica este ridicată în formele tradiționale, cu o pereți încheiați în boltă peste altar și naos, protejată de un acoperiș comun în patru ape și marcată pe vest, peste pridvor, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul deschis, continuând
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
peste pridvor, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul deschis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, prevăzut cu trei uși rituale. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, care preia denivelările de teren, ajungând în dosul altarului
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
întărit cu beton temelia bisericii și au fost mărite cele cinci ferestre (două din altar, două din naos și una din pronaos), făcând biserica mai luminoasă în interior. În 1950 s-a renovat iconostasul, iar în 1952 s-a demolat peretele despărțitor de lemn care separa pronaosul de naos și s-a făcut în tavan o deschizătură la turlă. nu posedă obiecte cu valoare istorică sau artistică. În curtea bisericii, lângă poarta de intrare, se află un turn clopotniță din lemn
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
de formă pătrată și cu un etaj. Biserica de lemn din Dănila este construită în totalitate din bârne de brad cioplit pe ambele părți. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Edificiul are un acoperiș înalt, în patru ape, din tablă zincată, cu o turlă octogonală în stil neo-bizantin deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului poligonală
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
formă de navă, cu absida altarului poligonală decroșată față de corpul naosului. Pronaosul aflat în partea de vest are formă pătrată și este și el decroșat față de corpul naosului. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă amplasată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul este prevăzut cu ferestre amplasate astfel: una în peretele nordic al pronaosului, două în pereții naosului (una în cel nordic și alta în cel sudic) și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
în partea de vest are formă pătrată și este și el decroșat față de corpul naosului. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă amplasată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul este prevăzut cu ferestre amplasate astfel: una în peretele nordic al pronaosului, două în pereții naosului (una în cel nordic și alta în cel sudic) și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta în axa absidei). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
pătrată și este și el decroșat față de corpul naosului. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă amplasată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul este prevăzut cu ferestre amplasate astfel: una în peretele nordic al pronaosului, două în pereții naosului (una în cel nordic și alta în cel sudic) și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta în axa absidei). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori au fost
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
se face pe o ușă amplasată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul este prevăzut cu ferestre amplasate astfel: una în peretele nordic al pronaosului, două în pereții naosului (una în cel nordic și alta în cel sudic) și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta în axa absidei). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori au fost placați cu scânduri. Altarul are o absidă decroșată de formă poligonală, iar în decroșurile
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
pronaosului, două în pereții naosului (una în cel nordic și alta în cel sudic) și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta în axa absidei). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori au fost placați cu scânduri. Altarul are o absidă decroșată de formă poligonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul.
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
o au făcut Derhet Matei"". Odată cu trecerea timpului, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare. Ea a fost desfăcută și reconstruită în anul 1937 în cimitirul satului, iar pe locul ei s-a ridicat o biserică de zid având același hram. Pereții exteriori au fost placați cu scânduri orientate vertical. În aprilie 2001, 21 de enoriași ai Parohiei "Sf. Nicolae" din Vama de Sus au trimis o scrisoare la redacția ziarului "Ziarul de Iași", în care afirmau că solicită redeschiderea celei de-
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
cioplite în "cap de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și cu rupere în pantă în dreptul absidelor laterale. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu opt ferestre (una în axa absidei altarului, una în peretele estic al proscomidiarului, câte una în axa absidelor
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]