46,416 matches
-
consecința unui joc cu implicații politice, în care Salomeea și Iuda sunt simpli agenți. În economia simbolică a decadentismului, intriga politică se transformă într-una erotică vezi și resemantizarea actului vindicativ la Judith -, construită pe baza relației dintre Salomeea și Sfântul Ioan și, în paralel, de cea a relației virtual incestuoase dintre Salomeea și Irod, și real incestuoase, dintre Irod și Herodiada. Nicolae Vermont atacă încă odată tema femeii fatale sub masca aceluiași personaj fascinant, Salomeea, expunând un alt tablou cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în Ilustrațiunea Română, subliniază efectul climactic pe care-l regizează pictorul, care recurge la reprezentările în cheia sensibilității decadente, fie a sărutului mortifer, extrasul iconic omniprezent al dramei lui Oscar Wilde, fie al extazei comandate de epifania sângeroasă a capului sfântului Ioan. Și lui Vermont pare să-i fi servit drept model literar Salomeea lui Oscar Wilde, fapt subliniat și de critică, care sesizează decupajul dramatic focalizând pe un singur gest climactic, poematic, de efect. În plus, titlul tabloului este același
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe aceeași pagină, într-un format foarte mic. Cu o grație ilustrată gestual, dansatoarea Salomeea apare ca una dintre țigăncile pe care Vermont le pictează des, în chip de florărese sau țărănci. Pe o masă se află tava cu capul sfântului Ioan Botezătorul, înconjurat de un nimb trasat ca un cerc fin, formalism care-și află ecoul în cerceii dansatoarei, în cupele de mătase care-i cuprind sânii, în mânerul tipsiei pe care se află capul sfântului Ioan și nu în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
află tava cu capul sfântului Ioan Botezătorul, înconjurat de un nimb trasat ca un cerc fin, formalism care-și află ecoul în cerceii dansatoarei, în cupele de mătase care-i cuprind sânii, în mânerul tipsiei pe care se află capul sfântului Ioan și nu în cele din urmă, în litera "O" caligrafiată atent. Femeia îi atinge buzele cu degetele, în timp ce cealaltă mână este lansată într-o grațioasă mișcare ce evocă talentul de dansatoare al nimfetei. Similitudinile ies în evidență numaidecât, dacă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
captase din plin atenția pictoriței, care o reia în multiple variațiuni, marcând distanța deliberată față de modelul biblic, rodul unei conștiințe estetice ce-și definește clar particularitățile. "Am mai lucrat o serie de pastele și picturi cu subiectul "Salomeea cu capul Sfântului Ioan", motiv de care eram urmărită de atunci. Într-un alt an, am expus la "Tinerimea" un panou de grup mare, de 1.20 pe 1 m. Și pictat în "encaustique", reprezentând o variantă a acestui subiect biblic: "Călăul aducând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de care eram urmărită de atunci. Într-un alt an, am expus la "Tinerimea" un panou de grup mare, de 1.20 pe 1 m. Și pictat în "encaustique", reprezentând o variantă a acestui subiect biblic: "Călăul aducând Salomeei capul Sfântului Ioan". I-am dat o atitudine de înduioșare căci, îmi plăcea să contrariez tradiția, reprezentând o Salomee pocăită, în locul celei inconștiente din biblie"555. În Salomeea (1913) (vezi planșa 3), aceasta se apleacă cu dragoste asupra capului detașat de trup
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
I-am dat o atitudine de înduioșare căci, îmi plăcea să contrariez tradiția, reprezentând o Salomee pocăită, în locul celei inconștiente din biblie"555. În Salomeea (1913) (vezi planșa 3), aceasta se apleacă cu dragoste asupra capului detașat de trup al sfântului Ioan. Este aici ceva din sărutul furtiv transformat uneori în îmbrățișare a trofeului, devenit monedă curentă a sensibilității decadente prin intermediul piesei lui Oscar Wilde, o comuniune derealizată, imposibilă, menținând o tensiune dureroasă exilată în limbul senzualității macabre? Nimic din toate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
curentă a sensibilității decadente prin intermediul piesei lui Oscar Wilde, o comuniune derealizată, imposibilă, menținând o tensiune dureroasă exilată în limbul senzualității macabre? Nimic din toate acestea nu se află în tablourile pe această temă ale Ceciliei Cuțescu-Storck. Cu toate că îmbrățișează capul sfântului, Salomeea nu intenționează să facă gestul blasfemic-provocator, să-l sărute pe buzele inerte. Franz von Stück, Aubrey Beardsley, Lucien Levy-Dhurmer încercau să prindă tocmai acest episod revelator și definitoriu decadent al sărutului pe gură, obstinația sacrilegă a Salomeei din piesa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Levy-Dhurmer încercau să prindă tocmai acest episod revelator și definitoriu decadent al sărutului pe gură, obstinația sacrilegă a Salomeei din piesa lui Oscar Wilde. Salomeea obținea sărutul sângeros, interzis, de la un cap tăiat, transformat într-un fetiș macabru, de la un sfânt predat ei ca preț simbolic al propriei sexualități oferite lasciv. Pictorița nu surprinde în act sau în intenție acest sărut sângeros al unei imposibile uniuni, capriciu de o senzualitate maladivă, revendicare eșuată, neputincioasă, a puterii de seducție a nimfetei. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acest sărut sângeros al unei imposibile uniuni, capriciu de o senzualitate maladivă, revendicare eșuată, neputincioasă, a puterii de seducție a nimfetei. În pictura Ceciliei Cuțescu-Storck, Salomeea înconjoară cu un braț capul Sf. Ioan și își lipește fața de obrazul lui. Sfântul nu mai are nimic din acea frumusețe stilizată, imberbă, de efeb-androgin, ca la Beardsley, trecută poate prin filtrul unei sensibilități homoerotice și nici acuratețea trăsăturilor la care se adăuga noblețea unui ten emaciat, a picturilor cu această temă ale lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la Beardsley, trecută poate prin filtrul unei sensibilități homoerotice și nici acuratețea trăsăturilor la care se adăuga noblețea unui ten emaciat, a picturilor cu această temă ale lui Franz von Stück. Ele vizau, de fapt, un profil cristic în figura Sfântului Ioan Botezătorul, anticipând prin jertfa sa chinurile Mântuitorului. Sf. Ioan pare desprins dintr-o frescă bizantină, din arta icoanei, fie din picturile primitivilor italieni înfățișându-l pe Iisus, un Hristos al lui Giotto, sau chipul pe care abia-l vezi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exangvinat. Nici Salomeea nu mai este ca la un Beardsley, femeia falică, malefică, și nu mai are nici senzualitatea Salomeei lui Franz von Stück (Salomè și Dansul Salomeei, 1906) sau a lui Gustave Moreau, care contemplă fascinată capul tranșat al sfântului. Salomeea Ceciliei Cuțescu- Storck a fost intens spiritualizată prin suferință, astfel încât chipul ei nu mai realizează acel contrast semnificativ, de tensiune erotică, cu chipul emaciat al sfântului. Chipul ei, văzut în profil, se delimitează printr-o linie de masa neagră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Salomeei, 1906) sau a lui Gustave Moreau, care contemplă fascinată capul tranșat al sfântului. Salomeea Ceciliei Cuțescu- Storck a fost intens spiritualizată prin suferință, astfel încât chipul ei nu mai realizează acel contrast semnificativ, de tensiune erotică, cu chipul emaciat al sfântului. Chipul ei, văzut în profil, se delimitează printr-o linie de masa neagră a părului, gâtul apare ca imposibil de lung, asemeni lujerului unei plante, în genul gâturilor longiline pe care se înalță chipurile de mască cu expresii extatice ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
obținut printr-o intenționată elongație la un El Greco. Expresia ei nu evocă în niciun fel dorința nerealizată sau frustrarea, ci suferința, o suferință atât de puternică, ce a trecut de la cutumiara manifestare feminină a suferinței prin bocet, la tăcere. Capul Sfântului Ioan este înconjurat de o dublă mângâiere, cea a mâinii care-i atinge fața și cea a obrazului Salomeei, acolade pioase care configurează o circularitate maternală. Nu mai aveam acea confruntare de efect hipnotic, ca în cazul Apariției lui Gustave
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca o soră care-și plânge fratele ucis, sau ca o femeie care-și jelește soțul sau iubitul mort. Chipul Salomeei a fost înnobilat prin suferință, s-a spiritualizat prin ecou cu hieratismul pe care-l degajă chipul cețos al sfântului. Surprinde gingășia gestului care nu contrariază, nu generează tensiunea specifică esteticii decadente, ci mai degrabă un sens unional, redempționist, cathartic, al unei reconcilieri în suferință a călăului cu victima. Îmbrățișarea capului are ceva suroral sau chiar marial, apropiată de tratarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trăsăturile sunt abia ortografiate. Armonia decurge dintr-o regăsire a unității, mișcării de sens contrar față de suspensia schizoidă a celor două naturi ireconciliabile apropiate artificial, ostentatoriu, de gestul sacrileg al sărutului. Cele două ovale care reprezintă chipurile Salomeii și a Sfântului Ioan tind în această pictură spre o mișcare eliptică, prin care este refăcut centrul gravitațional al comuniunii. Capul sfântului nu mai devine un trofeu oferit privirii celorlalți sau obiectul unei dorințe inavuabile, aprop(r)iat cu forța și, prin aceasta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
celor două naturi ireconciliabile apropiate artificial, ostentatoriu, de gestul sacrileg al sărutului. Cele două ovale care reprezintă chipurile Salomeii și a Sfântului Ioan tind în această pictură spre o mișcare eliptică, prin care este refăcut centrul gravitațional al comuniunii. Capul sfântului nu mai devine un trofeu oferit privirii celorlalți sau obiectul unei dorințe inavuabile, aprop(r)iat cu forța și, prin aceasta menținând o polarizare negativă, de respingere. Există alte două tratări ale temei vădind aceeași particularitate interpretativă prin care Cecilia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale temei vădind aceeași particularitate interpretativă prin care Cecilia Cuțescu-Storck se delimitează de convenția decadentă, pe care o găsea formulată în abordarea secesionist-simbolistă a temei. În Legenda Salomeii (ulei pe ghips), un servitor îi aduce acesteia pe un talger capul sfântului Ioan. Apropierea de decadentism ține și de estetizarea actului crud. Figura sfântului posedă frumusețea melancolic renascentistă a reprezentărilor cristice, o frumusețe nobilă a durerii resemnate. Servitorul îi închină ofranda, talgerul pe care se află capul martirului, într-un gest care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de convenția decadentă, pe care o găsea formulată în abordarea secesionist-simbolistă a temei. În Legenda Salomeii (ulei pe ghips), un servitor îi aduce acesteia pe un talger capul sfântului Ioan. Apropierea de decadentism ține și de estetizarea actului crud. Figura sfântului posedă frumusețea melancolic renascentistă a reprezentărilor cristice, o frumusețe nobilă a durerii resemnate. Servitorul îi închină ofranda, talgerul pe care se află capul martirului, într-un gest care poate fi tradus prin ecoul suferinței pe care-o provoacă Salomeei vederea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vii ale singurului veșmânt pe care-l poartă, pe punctul de a se desprinde complet de corpul redat astfel unei nudități depline. Carnația extrem de albă expusă privirii realizează un contrast între oroarea actului crud, înfățișat în consecința sa directă, capul sfântului, și frumusețea delicată a nudului. La aceasta se adaugă și podoabele pe care le poartă, pieptănătura complicată, diferită de cea uniformizată și mai degrabă austeră a celorlalte personaje din anturaj. Tot în fundal se pot vedea vârfurile unor chiparoși, arbori
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care o reprezintă capul supliciatului. Un alt tablou intitulat Salomeea (ulei pe carton) reia datele scenei din tabloul comentat mai sus. Un alt confident separă pe Salomeea de cortegiul de femei, însă atitudinea acestora s-a diversificat. Câteva plâng moartea sfântului asemeni unui cor al bocitoarelor, altele, mai depărtate, în fundal, parcă abia au primit vestea și se grăbesc să ajungă la fața locului. Călăul, sau doar un servitor, se află într-o atitudine de prosternare la picioarele Salomeei. Scena păstrează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fața locului. Călăul, sau doar un servitor, se află într-o atitudine de prosternare la picioarele Salomeei. Scena păstrează o anumită ambiguitate, nu știm precis pe cine sau ce venerează acest personaj, servitor sau călău, pe stăpâna sa, ori capul Sfântului Ioan. Cruzimea apare în prim plan, fără a fi stilizată: sângele se scurge în picuri grei din capul proaspăt tăiat, căzând pe ceafa servitorului prosternat la picioarele Salomeei. Avem aici un detaliu naturalist care imprimă și o durată materială a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aici un detaliu naturalist care imprimă și o durată materială a momentului care succede în imediat decapitarea. Diferența se poate ușor cuantifica prin comparația cu cromolitografia lui Aubrey Beardsley, sau pictura lui Gustave Moreau, unde fie Salomeea, fie numai capul sfântului devin imponderabile, unde tabloul se transformă în viziune macabră cu dizolvarea oricăror determinări temporale și chiar spațiale. Orice accent oniric, orice supralicitare obsesional-delirantă sunt lăsate deoparte în favoarea unei semnificații soteriologice a martiriului, atât pentru sfânt, cât și pentru comanditarul feminin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fie Salomeea, fie numai capul sfântului devin imponderabile, unde tabloul se transformă în viziune macabră cu dizolvarea oricăror determinări temporale și chiar spațiale. Orice accent oniric, orice supralicitare obsesional-delirantă sunt lăsate deoparte în favoarea unei semnificații soteriologice a martiriului, atât pentru sfânt, cât și pentru comanditarul feminin, adevăratul călău, Salomeea. De data aceasta, Salomeea este înveșmântată, însă tema sărutului pe gură apare din nou. Salomeea ține în mâini acest cap din care sângele curge abundent și-l sărută, dar nu pe gură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ulterior de Maria Magdalena, prostituata pocăită. Atitudinea sa umilă, încovoiată, precum și un volum mai redus al corporalității sugerează deopotrivă intensitatea suferinței. Sărutul nu pe gură, ci pe obraz sau pur și simplu o atingere a obrazului de chipul emaciat al sfântului, reface acea circularitate maternal-soteriologică. Chipul Salomeei, vidat de orice urmă de senzualitate, pictat în culori închise, terne, fără strălucire, este chipul hieratic al icoanelor bizantine, unde frumusețea nu se vădește în particularitățile fizice, primând relevanța spirituală a chipului, dimensiunea sa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]