6,395 matches
-
salvează prin artă de eșecul social al clasei sale etc. Apare și un Petre Dumitriu (numele real al tatălui scriitorului), care trece printr-o întâmplare despre care D. a vorbit în mai multe rânduri (tânăr ofițer, Petre Dumitriu refuză să împuște niște țărani bulgari). Spre sfârșit, această cronică a lumii care petrece, bagă intrigi, trădează, combină, face carieră și se destramă, este supusă de narator unei critici directe, vădit partizane. El renunță la stilul obiectiv, mult mai potrivit, de până acum
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
regimurile noastre monarhice În secolul al XIX-lea.” De aici Începe adevărata discuție despre discursurile de stînga și de dreapta În România postcomunistă și despre iluziile pe care le Întrețin unii sau alții În legătură cu eficacitatea propriului discurs. Păltinișenii Încearcă să Împuște doi iepuri dintr-o lovitură: să ocupe și locul intelectualului antimodern și tradițional conservator, Întrebuințînd cu dexteritate estetica sublimului Într-un discurs despre care tot de Maistre vorbește cel mai bine, referindu-se la filozofii romantici: „Acești filozofi germani au
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
solidaritatea umană, la modul următor: "Am avut șansa de a trăi, În acest loc, momente de mare căldură umană. Democratizarea ne-a folosit oarecum ca radiator." În sfîrșit, se părea că vom asista la o lovitură de teatru: protagonistul Își Împușcă, spre final, amanta. Dar totul durează preț de un paragraf. Ceea ce v-am povestit acum este complet fals. Anne este În plină formă și Îmi aduce cafeaua. Vom trăi fericiți pe vecie..." Marronnier e un fel de nepot al lui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
binele și răul, ci la modestia scriitorului contemporan care intră cu dexteritate În mintea unui dezaxat pentru a (de)juca Într-o peliculă unde se văd marginile camerelor de luat vederi. Pentru că fratele mai mic al lui Mersault nu mai Împușcă un arab ci violează o femeie fără ca actul reprezentat să mai poată fi așezat sub identiatea protectoare a unui nume. Absurd? Nu e nimic absurd În buna-credință a unui violator care, după ce iese din Închisoare, se gândește la soarta victimei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
motif de la police selon moi, spune naratorul, c’est le meurtre de Milo Tindle, care chemase Într-adevăr poliția, dar nu pentru ca aceasta să-i constate decesul În urma crimei comise de Andrew, ci anunțând, logic, că Tea urma să fie Împușcată de Andrew. Cu alte cuvinte, Milo Își sfârșește viața, premeditându-și moartea, și-l pedepsește, de dincolo de mormânt, pe ucigaș, chemând poliția: si Sleuth n’a pas réussi, alors personne ne le peut, et je le sais. Je sais qu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
n-o mai știe nici eroul. Jungla roade orașul Puesto Libertad În timp ce Fabian Golpiez recurge la diverse tertipuri pentru a-i vorbi psihiatrului-șaman Gonșalves fără a-i divulga Însă nimic - identitatea sa, trecutul său politic incert, de vreme ce, oficial, el fusese Împușcat În urmă cu cîțiva ani. Golpiez trebuie să simuleze nebunia (ca Hamlet) pentru a se debarasa de poliția secretă de pe urmele sale, iar Gonșalves Își oferă serviciile În sensul acesta În schimbul unor interminabile și istovitoare ședințe confesionale. Comunicarea eșuează (dacă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de cartier, pe ducă, despre ea: jitană, descinde dintr-o femeie și un bărbat care s-au căsătorit În Închisoare, prin telefon (erau cazați În stabilimente din orașe diferite), care au avut grijă să moară foarte repede, care bolnav, care Împușcat pe la spate. Crește cu Mamé, bunica, Într-o rulotă kusturițiană, pînă la nouă ani, cînd rulota și bunica dispar mistuite Într-un incendiu. Fio rămîne singurică. Familia adoptivă și orfelinatul Îi desăvîrșesc inițierea În viață. La 18 ani, Fio are
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de armă și uneori cu morți, cu bătăi în care sunt folosite diverse arme sunt tot mai frecvent relatate de media, chiar și la noi. în ianuarie 2009, o casă de schimb valutar din Brașov a fost atacată. A fost împușcată persoana de la casa de schimb valutar, dar și un cetățean care a dorit să intervină pentru prinderea criminalilor. Violența împotriva animalelor comunitare sau private reprezintă o formă de violență a cărei gravitate este încă insuficient luată în considerare în societatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cercetare realizată în Baltimore pe adolescenți, se releva faptul că un procent de 45% dintre tinerii investigați cunoșteau pe cineva care fusese atacat cu o armă, jefuit, înjunghiat sau omorât. în 67% dintre cazuri, cunoșteau o persoană ce a fost împușcată. în 1993, o cercetare făcută în Chicago pe 1.000 de studenți a demonstrat faptul că 39% dintre aceștia au fost martori la conflicte cu arme de foc, iar în 50% dintre cazuri, victimele erau prieteni, colegi sau chiar membri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
caracteristica respectivă se va perpetua și postnatal, argumentând această epidemie a violenței care tronează suveran în lumea contemporană. Un exemplu grăitor îl furnizează D. Chamberlain (1995), citându-l pe Robert Harris, un tânăr care la vârsta de 25 ani a împușcat senin și calm, doi adolescenți nevinovați. Cercetându-i-se biografia s-a aflat că nașterea lui s-a produs prematur datorită loviturilor nemiloase pe care mama sa le-a primit din partea soțului. Ulterior, întreaga viață a lui Robert a fost
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
La Jilava ne scotea afară și o să vă spun acum și partea urâtă. Ăsta era centrul Reduit-ului, pereții aveau mai mult de un metru grosime, ferestrele erau largi, înalte și sus aveau boltă, cu gratii foarte solide. Acolo au fost împușcați legionarii de către Antonescu. Se intra, urma un dormitor, o ușă și încă o cameră, două, trei, iar a patra era a wc-ului. Totul era deschis. Eram scoși în curtea interioară, pe partea unde era un gard înalt și eram puși
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cădea, pe care reușea să-l prindă în plin... Se făcea proces verbal: "atac de cord, comoție cerebrală" și alte motive care duceau inevitabil la moarte, fără să se specifice că dintr-o lovitură a fost ucis. Unii au fost împușcați, tot pentru reprimarea masei. C. I.: Ați fost martor la situații de genul acesta? S. Ț.: Păi, nu m-au chemat, ci am văzut! C. I.: V-ar fi greu să povestiți o situație de acest gen? S. Ț.: Nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ridicat mâinile și atât a reușit să strige și l-am auzit: "Nebunilor!" Domnule, i-au căzut mânile. Gloanțele au fost atât de dese, încât i-au retezat mâna. S-a ținut în niște bucăți de carne, mușchi... A fost împușcat, a murit acolo pe loc. Am rămas uluiți! Dar asta era tot pentru timorarea masei de deținuți. C. I.: Într-adevăr, să-i poată controla prin frică pentru a nu se revolta. Cam câți deținuți erau la Salcia, cam câte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
armă, că nu putea să intre cu armă în cordon. C. I.: Era consemn probabil, pentru a nu risca să fie dezarmați de către deținuți... S. Ț.: Andone a început să zbiere: "Deținut, în afara cordonului!" Cu două zile înainte, acest Olah împușcase doi tineri maghiari, de la 5 m a tras cu automatul, pentru că au ieșit în afara cordonului, fiind astfel bănuiți de tentativă de evadare. S-a auzit un murmur general, șoptit: "nu ieși domnule, nu ieși!" Și atunci mi-am ieșit din
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
turela din colț este un loc special făcut, ieșiți și plecați și vă duceți la organele voastre de poliție, ei știu despre ce este vorba, vă luați actele necesare!" Bineînțeles că la organele respective n-au ajuns pentru că au fost împușcați până să ajungă să iasă prin locul indicat. Unul dintre ei, un oarecare Deatcu, fiul unui doctor din București, a scăpat și... C. I.: Acest Deatcu era un toționar, să înțeleg. S. Ț.: Da, un torționar. A înnebunit, nu mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
relaxare. În sfârșit, căpitanul le trăgea câte o înjurătură la toți. Că unii dintre frontieriști spuneau: "lasă, domnule, că știm că sunteți niște criminali, vreți să ne scoateți la muncă, să spuneți că am vrut să evadăm și să ne împușcați... vă știm, domnule, cine sunteți!" Dar să vă spun acum povestea lui Scurtu, frontieristul salvamar, care a evadat ca în filme din lagăr de la Periprava, de au venit și rușii crezând că este un început de război, atât de mult
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
1952, când s-a rupt digul la Salcia, Dunărea l-a distrus, au fost puși deținuții să ia câte un sac de nisip în brațe să sară în apă să oprească Dunărea iar cei care n-au sărit au fost împușcați în ceafă. Grecu a fost unul din echipa din 1952, când au făcut acest pogrom la Salcia. C. I.: Asta v-au povestit cei care au fost martori și încă erau la Salcia când ați ajuns dumneavoastră? S. Ț.: Da
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a spus acestui Grecu, să-i cheme pe frați în poartă. Aceștia au ajuns și au fost chinuiți în diverse sisteme, i-au înjurat ca introducere și le-a zis că a venit ordin de la centrală că trebuie să fie împușcați. L-a pus pe Grecu să le dea unelte, hârlețe - probabil că și astăzi ar mai putea fi după atâția ani o declivitate acolo unde și-au săpat groapa. Că li s-a spus: "săpați o groapă atât de mare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o groapă să încapă o mașină, nu doar doi oameni. După ce au terminat-o au cerut să vină comandantul să vadă groapa gata. A venit Curea și a zis: "Să stați cu jumătate de picior pe marginea gropii, când vă împușcăm să vă duceți dracului în groapă!" N-au zis nimic, s-au așezat, a venit un pluton de execuție, 5-6 soldați, având arme cu pat rabatabil, și au început: cranț, craanț, cranț să manevreze armele. C. I.: Erați martori? S.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
trece în tăcere, formal și neutru, și să zici "domnule, a fost!" Sunt momente pe care le-ai trăit cu intensitate, cu toată intensitatea posibilă. A fugit către taică-său și dintr-o turelă s-a tras și l-au împușcat. L-au împușcat și, bietul tată, aplecat asupra lui, parcă-l văd!, așa aplecat cum era, s-a ridicat și, privind către cer, a ridicat mâinile a rugăciune: "Doamne, de ce mă pedepsești?" Sunt momente tragice, niște crime care depășesc putința
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
formal și neutru, și să zici "domnule, a fost!" Sunt momente pe care le-ai trăit cu intensitate, cu toată intensitatea posibilă. A fugit către taică-său și dintr-o turelă s-a tras și l-au împușcat. L-au împușcat și, bietul tată, aplecat asupra lui, parcă-l văd!, așa aplecat cum era, s-a ridicat și, privind către cer, a ridicat mâinile a rugăciune: "Doamne, de ce mă pedepsești?" Sunt momente tragice, niște crime care depășesc putința de a crede
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Pentru ce, flori? Aș vrea să merg la Iași pentru a consulta presa vremii, Scînteia din 1955-56 pentru a verifica această întâmplare: pe strada Lăpușneanu, în fața bibliotecii care, la vremea aceea era în fosta reședință a lui Cuza, au fost împușcați în timpul nopții ingineri, profesori universitari, oameni cu pregătire, îmbrăcați în pijamale, pentru acuzația că ar fi vrut să devasteze librăria Cartea Rusă, ca să fure cărți. Întrebarea pe care mi-o pun nu este dacă aveau bani sau nu pentru a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
bine rusește, dar îmi arăta poze. Am văzut o poză pe care n-am cum s-o uit: era un cadavru care avea pe piept o revistă comunistă și o baionetă înfiptă în cadavru prin revistă. Ungurii, după ce l-au împușcat pe acela, i-au pus o revistă comunistă pe piept și i-au împlântat o baionetă. Poza asta am văzut-o eu în Pravda. Odată căpitanul era așa de impresionat că a început să plângă tânguindu-se: "de ce trebuiau să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
scandal cu niște cetățeni care n-ar fi vrut să dea cotele, sau cam așa ceva, și milițianul din comună, unul Stoide, a venit la Țonea că el era mai recalcitrant. Și Țonea a spus: "Tu-ți Dumnezău' mă-tii, te împușc!" și a tras un foc de armă în sus. În rest, nimic. C. I.: Dar erați de față când s-a tras după milițian? S. M.: Nu eram acolo, eram acasă. Eu eram certat cu milițianul și mi-am zis: "să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au spus alți oameni, și îi așteptam! Când au venit cei de la Securitatea Negrești, au înconjurat conacul lui Tăutu, unde era sediul Gostatului. Armașu, care era comandantul Securității Negrești, a strigat: "Tovarășu' inginer să nu cumva să fugiți că vă împușcăm! Dacă ieșiți afară, vă împușcăm!". Dar nu aveam cum să ies pe geam pentru că erau zăbrele la conac și nici nu aveam de gând. Eu i-am așteptat. C. I.: Vă rog să intrăm puțin în detalii. Când au venit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]