6,663 matches
-
din afară înmulțindu-se, presa străină fiind cumpărată pentru a deruta opinia publică, creditul, tăiat, sursele prosperității publice, secate, visteria, golită; fiecare suferind, mâniindu-se și cârtind: acesta e tabloul fidel al situației care se desfășoară în fața ochilor din 1859 încoace. Convenția crease o comisie centrală compusă din șaisprezece membri, opt valahi și opt moldoveni, jumătate numiți de domn, jumătate, de adunare; era un fel de senat, de consiliu de Stat, de curte de conturi, "însărcinat să revizuiască, să sistematizeze legile
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
autor. Dl B. Catargiu era un orator strălucit: impetuos, adesea năvalnic, dar întotdeauna elocvent, el domina adunarea. Obișnuit devreme cu afacerile, făcuse de mult timp dovada unei inteligențe excepționale și a unei competențe superioare. Dacă a răsturnat de trei ani încoace toate ministerele Valahiei, ca ministru și șef de cabinet arăta un talent, o constanță, o probitate ce îi justificau ambiția. Având o constituție șubredă și bolnăvicioasă, mic, slab, dar cu ochii arzători și vocea stridentă, cu gura sa sardonică, el
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
înțelegând prin aceasta că se disting de cei care, conștient sau nu, confundă legile privind ager publicus din Roma cu utopia socialistă a împărțirii bunurilor. Capitolul 8 Sesiunea din 1862-1863 Nu se votează nici legi, nici bugete de trei ani încoace • Vechile partide se agită • Convocarea adunării • Afacerea armelor pentru Serbia • Vot cu privire la mănăstirile închinate • Dezbateri furtunoase • Adresa celor 52 • Atitudinea favorabilă a municipalității • Domnitorul refuză să asculte citirea adresei • Mesaj de închidere Pronunțând la câteva zile după moartea d-lui
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a "setei de cunoaștere" a omului, iar aceasta, presupunem, se datorează fie unui program genetic de origine terestră ori extraterestră, fie fructului ceresc consumat de către Adam și Eva, fie altei cauze. Cert este că avântul extraordinar al științelor de la Renaștere încoace a lărgit orizontul de cunoaștere la dimensiunile multiversurilor, aducând răspunsuri neașteptate și în același timp generând alte noi întrebări. Iar în mod paradoxal, una din aceste întrebări se referă la rolul și la eficiența științelor de a oferi răspunsuri satisfăcătoare
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
-Cum te cheamă fica mea-? -Agata Moisescu, părinte. -De azi te vei numi sora Anastasia. -Bani ai, întrebă Machedon duhovnicul sticlindu-i ochii. -Am părinte răspunse Agata, acum sora Anastasia. -Câți? -Douăzeci și cinci de mii de dolari. -Îi dai încoace, să ți-i strâng. -Dar părinte. . . încercă să se opună Anastasia. -Nici-un dar, îi dai și gata hotărî Machedon. Sora Anastasia îi întinse tremurând mapa de piele, care conținea douăzeci și cinci de mii de dolari în bacnote de câte o sută
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de arte și meseni", cu o durată de patru ani, învățai în ea tâmplărie, tinichigerie, croitorie, cizmărie, fierărie (da, fierărie, să faci roți, potcoave, să dai zimți la seceriv să ascuți cazmale și otice, să faci căruțe, gabriolete! Ce mai încoace și încolo, ca Iocan!). - Acolo, continuă el, ai să iai bursă fără doar și poate, fiindcă cine vine? De-ăia cu capetele mari cât dovlecii, care nu sunt în stare de altceva și sunt și bogați, plătesc întreținerea, aduc de-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
la Abrud la școala normală, am repartizarea în buzunar. Trebuie să-l duc eu, fiindcă nu știu ce e acolo și e necesar să fiu de față, sa insist dacă va fi cazul. Trebuie să-mi dai bani de tren! Ia vin încoace, Marinică! Și mă luă de braț și mă duse mai încolo, zicând că are să-mi spună ceva secret. Îmi șopti: - Bine că n-ai intrat la examene la Cîmpu-Lung. Examenul de-aici de la Miroși n-a fost greu și cu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
care evenimente? Stăpânit de curiozitate am sunat la ușa vilei lui și m-a primit în hol, îmbrăcat într-o flanelă. M-a invitat să iau loc într-un fotoliu, iar el a început să se plimbe când încolo, când încoace, de la un perete la celălalt al încăperii. Era un om puțin înalt, subțire de talie, cu sprâncene accentuate, slab fără să fie tras, puțin bătrânicios pentru mine, reflexiv cum arăta și se plimba domol cu mâinile la spate. Focul ardea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Și unde se petrece acțiunea? - Într-un sat... - În ce epocă? - În zilele noastre. - Foarte interesant, repetă el. Dar permite-mi să te întreb: de ce scrii? Tăcere. De ce scriam? Fiindcă eram scriitor, de ce altceva? De ce eram scriitor? Fiindcă de la Homer încoace există oameni care simt nevoia să povestească altora faptele oamenilor și fiindcă s-a observat că există oameni pasionați să le asculte. - Când citești o carte care îți place, i-am răspuns, găsești în ea și răspunsul de ce a fost
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Codrin undeva în curte. "Unde se tot duce?" i-am întrebat pe ceilalți. Unul din ei mi-a răspuns. într-o altă odăiță era nevastă-sa. De-acolo adusese tot ceea ce pusese pe masă. "Și de ce nu vine și ea încoace?!" am spus eu nedumerit. "E unguroaică, mi s-a răspuns, și nu vrea ca ea să audă tot ce discutăm noi!", " Dar știe ce se discută?" Bineînțeles că știe, adică bănuiește." "Și trăiește mai departe cu Codrin?" "Trăiește, e însărcinată
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
CA EL SĂ POATĂ OPUNE REZISTENȚĂ ȘI ÎL SĂRUTĂ PE GURĂ. MARIN O RESPINSE IAR EA SE DEPĂRTĂ SUPĂRATĂ. \ PENTRU TINE SUNT AICI, SPUSE EA. DE ÎNDATĂ CE GRUPUL A AFLAT CĂ AI FOST CONDAMNAT, M-AU ANGAJAT ȘI M-AU TRIMIS ÎNCOACE. \ OH, FĂCU EL. BRUSC, DEVENI PROFUND INTERESAT. SĂ CUMPERI O FEMEIE PENTRU UN BĂRBAT CARE NU MAI PUTEA OBȚINE FAVORURILE UNEI FEMEI LIBERE. ERA O METODĂ DE CONTROL, IAR VITEZA CU CARE ACȚIONASE GRUPUL ARĂTA CĂ ERA ȘI FOARTE PRACTICĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
CARE O POATE PROVOCA NUMAI UN ȘOC PUTERNIC. ÎN EI SE CITEA CAPITULARE, IMPLORARE, O GROAZĂ ȘI TRISTEȚE IRAȚIONALE. ACALMIA SE SFÂRȘI CU UN GEST DRAMATIC. VICTIMA SE STRĂDUI SĂ SE RIDICE, APOI, TÂRÂNDU-ȘI PICIOARELE, ÎNCEPU SĂ SE PLIMBE ÎNCOACE ȘI ÎNCOLO PRIN FAȚA FERESTREI MARI, PRIN CARE ACUM SE VEDEA LUMINA RĂSĂRITULUI. DIN CÂND ÎN CÂND MURMURA CEVA NEDESLUȘIT, DIN CARE MARIN NU REUȘEA SĂ ÎNȚELEAGĂ NIMIC. Generalul privea spectacolul cu atenție. Însoțitorul lui, un agent al Controlului, care evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
DUCE DE RÂPĂ. AFIRMAȚIA ERA LOGIC ADEVĂRATĂ. SCUDDER TREBUIA SĂ-ȘI FI DAT SEAMA DE ASTA FIINDCĂ SE GRĂBI SĂ RĂSPUNDĂ: FACEȚI GRIJI. SUNTEM ÎN STARE SĂ FACEM O HARTĂ, ȘI O VOM FACE. APĂSĂ PE BUTONUL INTERFONULUI. \ Dan, vino încoace. CÂND I SE PUSE LEGĂTURA LA OCHI, MARIN SE SIMȚI UȘURAT, ȘTIIND CĂ ÎN CELE DIN URMĂ AVEA SĂ FIE DIN NOU LIBER. SIMȚI CUM ÎL CONDUCEAU SPRE UȘĂ. În acea clipă îi ajunse la urechi un sunet înfundat, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
și în Moldova. Unul dintre "veteranii" vechilor epidemii, scriitorul Alecu Russo, o amintea în articolul său Holera, publicat la Iași, în Calendar pe anul 1853, la tipografia "Buciumului Romîn" (p. 48-57). El evoca următoarele: "De o bună bucată de vreme încoace, o amenințare înfricoșată se leagănă pe populațiile Evropei. Ca și ciuma în timpurile trecute, ea, și mai mult decât ciuma, holera își întinde stăpânirea pe toate țărmurile, înfruntă toate climele și se gioacă de toate pregătirile. Paza sau nepaza, răceala
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se transformaseră în solzi). Mi-a dăruit un clopoțel fermecat și a plecat. De atunci, nu lam mai visat. Dialog cu luna Notă: Pe 19 martie, 2011, Luna se va afla la cea mai mică distanță față de Pământ din 1992 încoace, de numai 356.578 de km și se vor produce cutremure... (sursă internet) N-am închis un ochi toată noaptea trecută ; mam gândit la întâlnirea mea cu luna. Era o șansă unică în viața mea pământeană; aveam emoții, nu știam
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
ca nu cumva s-o audă vreun vecin... Peste câteva zile am fost mutat ca suspect... Acuma vezi de ce am fost mutat?... Și crezi că am plâns măcar după ce m-am întors de la pădurea spînzuraților? Sau măcar în tren, venind încoace? Sau aici?... M-am bucurat, Bologa, auzi, că trăiesc, c-am scăpat de pădurea spînzuraților! Până adineaori m-am bucurat, până când m-a întrebat colonelul de ce am fost mutat! Numai adineaori am plâns, cu capul vârât în mantie, ca să nu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
a limbii ungurești a fost o comedie. Ba comedia a început mai demult... de când nu i-a părut rău deloc că boala l-a oprit a doua oară să treacă la români... Mai rău i-a părut când a plecat încoace, acasă, parcă axa vieții lui ar fi rămas acolo, în Lunca... Și chiar viitorul nu-l mai interesează decât întîmplător... Deși peste o lună va trebui să se întoarcă tot pe frontul românesc, nu mai e îngrozit defel, ca și cum i-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
murmură Apostol tulburat, ca și cum n-ar fi așteptat împotrivire. Groparul se mai scărpină în cap, mai cercetă din ochi într-ascuns pe locotenent, mereu nehotărât și bănuitor. În sfârșit merse la ușă și, din prag, strigă: ― Ilona!... Ilona!... Ia vino-ncoace, iute! Fata sosi îndată, întrebătoare, cu degetele murdărite de vopseaua ouălor roșii. Când îi spuse tatăl său că ofițerul o cere de soție, se spăimântă, se uită la Bologa și izbucni în lacrimi. Groparul stărui să răspundă "domnului locotenent", dar
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
într-un galop nebun... Acuma, la întoarcere, nici n-am mai venit pe șosea, ci am luat-o pe linia drumului-de-fier, ca să nu mai văd grozăvia ceea... Și Curtea Marțială de-abia și-a început activitatea! Tocmai când să plec încoace, am auzit c-ar mai fi condamnat pe patru țărani... Un ceas a durat judecata și într-un ceas patru spînzurați! Căpitanul tăcu iar, așteptând parcă ceva. Ochii lui Bologa, înecați în lacrimi, îl priveau lung, fix, adânc. ― Dar tot
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
lemn într-un pătrat alb. "Trebuie să fie peretele cancelariei pretorului, își zise dânsul și, închipuindu-și iar înfățișarea pretorului, continuă ritmic: Dobitoc... dobitoc... dobitoc..." Apoi veniră amintiri rânduite frumos, una după alta, toate numai din clipa întîlnirii cu Varga încoace. Îi defilau prin suflet secundele, fiecare plină cu viață, cu niște bășici de sticlă, văzîndu-le conținutul. Treceau însă cu o iuțeală vertiginoasă, ca un film învîrtit nebunește, și totuși se deosebeau precis, amețitor de precis... Erau mii, poate milioane, și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
uman, dacă binevoiți a mă Înțelege, dar mă podidește plânsul și-mi aduc aminte de ședințele de partid, acele adevărate agore În care fața roșie de masă ne era imbold, iar planul cincinal ideal suprem. Sandule, Sănducule, de trei zile-ncoace gura nu ți mai tace, iarba nu-ți mai place - să nu crezi că te fac oaie! -, de trei zile-ncoace mi te perpelești și nu spui ce ai... Îți urarăm, Îți turnarăm În pahar, Îți aprinserăm țigara de la toate
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
În care fața roșie de masă ne era imbold, iar planul cincinal ideal suprem. Sandule, Sănducule, de trei zile-ncoace gura nu ți mai tace, iarba nu-ți mai place - să nu crezi că te fac oaie! -, de trei zile-ncoace mi te perpelești și nu spui ce ai... Îți urarăm, Îți turnarăm În pahar, Îți aprinserăm țigara de la toate brichetele noastre, de era să-ți dăm și foc, te am răsfățat ca pe un client fidel ce ești de nenumărate
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
și Își pune mâinile la piept ca o țață. Sandule, sunt anumite subiecte care nu ar trebui discutate În public. Eu am Încercat să nu le discut nici În particular, dar nevastă-mea nu și nu, cică ia vino tu Încoace, Gore, și spune-mi mie cine-ți face ochi dulci. Zi-i adevărul și numai adevărul, așa să-ți ajute Dumnezeu. Și m-a ajutat, că de-atunci merg și la biserică, a cunoscut aia blondă pe altul și nu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Revine fredonând. Are În mâna stângă două halbe, iar În dreapta altă sticlă de Tămâioasă. Sandule, Sandule, nici nu trebuie să faci tu cinste azi, fac eu. La așa veste nu poți să răspunzi decât cu un gest pe măsură. Vino Încoace să te pup! Îl pupă pe Sandu pe amândoi obrajii, apoi duce mâinile la gură, la face pâlnie și urlă din toți rărunchii: Lume, lume, și-a dat Sandu demisia din pedele! Am trăit s-o văd și pe-asta
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
adâncime tristu-i, Cu umeda-i privire tu sufletul îmi mistui! "O, dă-mi-i numai mie și nu-i întoarce-n laturi, "De noaptea lor cea dulce în veci nu mă mai saturi. "Las-să orbesc privindu-i, iar tu, ascultă-ncoace "Cum stă la sfaturi marea cu stelele proroace Și codri aiurează, - isvoarele-i albastre "Șoptesc ele-n de ele de dragostele noastre. "Luceferii, ce tremur sclipind prin negre cetini, "Pămîntul, marea, cerul cu toate ni-s prieteni Cît ai putea departe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]