16,458 matches
-
duc în vagoane unde se fumează, mi-am luat bilet și m-am suit în tren în vagoane de astea mai ferite. Zic: „Mă duc măcar unde nu mă “tămâiază” fumătorii, că pe mine mă doare capul de fum de țigară”. M-am dus singur în vagon acolo, dar n-am știut cine o să mai vină. Aproape de plecare a intrat un grup de ofițeri superiori, mergeau la o școală de război. Erau maiori, colonei, printre care era și un plutonier major
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri () [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]
-
toamnă, împietrita de griji și zile. Ne privim. Cu ochii mari, fata ovala, părul lung, esti frumoasă. Dar, tu nu simți târziul. Nu auzi clopotele. Și mai tarziu, pe orizontală dintre vis și realitate, străini, ne căutăm întârziați, apropierea. O țigară arde. Poemul e neterminat. Și toate rămân așa, pentru târziul de mâine... Referință Bibliografica: Domestică / Marius Horvath : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1850, Anul VI, 24 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marius Horvath : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DOMESTICA de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340085_a_341414]
-
acolo, odată, o cofetărie de unde mama cumpăra prăjituri și bomboane, eu să-i tratez pe copii și ea pe cucoane. Copilărie, copilărie te-ai rătăcit pe străzi micuțe, târzie, cănd mai era pe-acolo și o tutungerie de unde cumpărăm bunicii țigări cu filtru auriu și ea le fuma săracă, ascunzându-se, seara, târziu. Copilărie, copilărie, te-ai rătăcit pe drumuri uitate, pustie, când, tot așa, era pe acolo și o ghețărie de unde bunicul cumpăra blocuri incolore, de gheață că, de puneai
COPILĂRIE, COPILĂRIE de DORA PASCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340112_a_341441]
-
Portret în scrum de țigară Aș fi vrut să scriu despre fumat, pentru că există în oraș, în țară, și în lume, atâta lume care fumează. Să rememorez cum m-am apucat și eu, târziu, de fumat, îndemnat, cu o privire șăgalnica, de Doamna care Ninge
Liviu Florian Jianu: Portret în scrum de țigară. Editorial () [Corola-blog/BlogPost/339260_a_340589]
-
o altă poveste. Judeca și ei, cât pot, pe cine pot, pe România -Europa-FM. De ce nu vor fi fost condamnați Antonescu, Ceaușescu, Nastase, și lista rămâne deschisă, la muncă în folosul societății, îmi vine un răspuns în minte. N-aveam țigări. Și cer o țigară. În barul haiducesc al lui Dan-Ion Vlad. Sorin Novac îmi întinde un pachet de Snagov. Dan-Ion Vlad, unul de Kent. Eu iau un Kent. Și Sorin spune: Moșule, după cum te văd eu, tu una scrii, și
Liviu Florian Jianu: Portret în scrum de țigară. Editorial () [Corola-blog/BlogPost/339260_a_340589]
-
și ei, cât pot, pe cine pot, pe România -Europa-FM. De ce nu vor fi fost condamnați Antonescu, Ceaușescu, Nastase, și lista rămâne deschisă, la muncă în folosul societății, îmi vine un răspuns în minte. N-aveam țigări. Și cer o țigară. În barul haiducesc al lui Dan-Ion Vlad. Sorin Novac îmi întinde un pachet de Snagov. Dan-Ion Vlad, unul de Kent. Eu iau un Kent. Și Sorin spune: Moșule, după cum te văd eu, tu una scrii, și alta fumezi. Îi răspund
Liviu Florian Jianu: Portret în scrum de țigară. Editorial () [Corola-blog/BlogPost/339260_a_340589]
-
uite așa s-or fi îmbârligat lucrurile, a presupus Oprișan. * * Dintr-o parte a coridorului au apărut membrii beobeului dintre care nu lipsea Turcitu Avram, iar în spatele tuturor pășea sfioasă Ana Jilavu. Cei din fața ușii și-au stins în grabă țigările, au intrat în sala de ședințe și au ocupat locuri în bănci. După preparativele de început care au constat în alegerea prezidiului avându-l ca președinte pe primul secretar, Vârtej Sebastian, alegerea comisiei de redactare a procesului verbal, a celei
Proză de Ion R. Popa: De necrezut? () [Corola-blog/BlogPost/339266_a_340595]
-
apă. Și totuși, nu puteam avea copii. Și mama ta mi-a spus: lasa-te de fumat. Am citit eu că oamenii care fumează pot să nu aibă copii. Și m-am lăsat. Foarte greu. Îmi ardeau plămânii după o țigară. Și intrăm într-o Biserică, si cand trecea preotul cu cădelnița, trăgeam pe nas fumul de tămâie. Și focul din plămâni se stingea. Eram liber. Nu am mai fumat. Și Dumnezeu, care este dragoste, mi-a dat imediat un dar
Liviu Florian Jianu: DUMNEZEU ESTE DRAGOSTE () [Corola-blog/BlogPost/339328_a_340657]
-
Un regat pentru-o țigară, s-umplu norii de zăpadă Cu himere!... Dar de unde? Scârțâie de vânt fereasta, În pod miaună motanii - la curcani vânătă-i creasta Și cu pasuri melancolici meditând umblă-n ogradă. Uh! ce frig... îmi văd suflarea, - și căciula cea de
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis () [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
apă. Și totuși, nu puteam avea copii. Și mama ta mi-a spus: lasa-te de fumat. Am citit eu că oamenii care fumează pot să nu aibă copii. Și m-am lăsat. Foarte greu. Îmi ardeau plămânii după o țigară. Și intrăm într-o Biserică, si cand trecea preotul cu cădelnița, trăgeam pe nas fumul de tămâie. Și focul din plămâni se tingea. Eram liber. Nu am mai fumat. Și Dumnezeu, care este dragoste, mi-a dat imediat un dar
Liviu Florian Jianu: Gânduri () [Corola-blog/BlogPost/339455_a_340784]
-
că mai există cineva pe fir care dorește să nu mai fumez. Asta vreau și eu. Dar nu pot. Și pentru că simțeam nevoia să fumez, am ieșit pe coridor, imediat la dreapta, apoi pe terasa. Am tras un sfert de țigară și mi-a părut imediat rău. În condițiile în care providența dorește să mă las de fumat, eu perseverez?. Am intrat din nou în cameră. Șase zile cât am mai stat cuminte în locul victoriilor ratate nu am mai fumat. Uneori
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
lui, care voia să îi facă un bine, despre cum am reușit în cele din urmă să mă las de fumat. Din nefericire, nu am tehnoredactat acea scrisoare. Poate, s-a pierdut. Îmi aduc aminte. Îmi ardeau plămânii după o țigară. Intrăm într-o Biserică, trecea preotul, cu cădelnița, eu, aplecat, cu nasul la pământ, trăgeam fumul de tămâie pe nas. Ba, mă bucurăm și când mă atingea, fără să vrea, preotul, cu pantoful. Ieșeam afară eliberat de arșiță din plămâni
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
aminte, niște rugăciuni de când eram copil. Dar mi-a mai zis ceva: să știi că pe masura ce vei înainta în vârstă, îți va reveni memoria. Nu mi-a venit să cred. Acum îmi dau seama că știa ce spunea. Uneori, ceream țigări de la colegi. Alteori, culegeam chiștoace de pe jos. Limba se făcuse de iasca, plămânii mă ardeau într-una, banii curgeau pe fumuri, gâfâiam, oboseam, ziceam că o țigară mă liniștește, sau fumam ca să mă ambalez, la ce urma să fac. Fumam
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
venit să cred. Acum îmi dau seama că știa ce spunea. Uneori, ceream țigări de la colegi. Alteori, culegeam chiștoace de pe jos. Limba se făcuse de iasca, plămânii mă ardeau într-una, banii curgeau pe fumuri, gâfâiam, oboseam, ziceam că o țigară mă liniștește, sau fumam ca să mă ambalez, la ce urma să fac. Fumam din neputința de a face mai mult. De ciuda pe lume? Pe mine? Mă răzbunam pe mine, pentru ce imi făcea lumea, gândeam la vremea aceea, si
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
sfaturi ortodoxe, cu mici milostenii, cu scrisul, prin care ma eliberăm de ce bâjbâiam, da, si cu el, pentru că prin el, ceea ce înainte foloseam prost, adică timpul, capătă un sens care tindea nu spre cădere, ci spre împlinire, cu bomboane, cu țigări mai slabe, cu voință, cu chin, chiar, deh!, e o toxina care intră în sânge odată cu nicotină, si a cărei celulă, când este lipsită de hrană ei preferată, urlă în tine, și tu urli, e un moment critic, o zi
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
că ne veți urma Îngermania am lăsat-o demult. Nu poți fi peste tot, și la vremea ei hotărârea nu ne-a căzut ușor, mai ales că, după razboi, din nimic a trebuit să facem ceva. Eu cu prăvălia cu țigări, Georg în laboratorul foto. Noi acolo am început de la nimic, iar voi aici ați ajuns să nu mai aveți nimic. Pentru că vouă v-a fost luat totul. La noi bombele au distrus totul, la voi legile cele noi. Cu toții a
Claudiu M. Florian: Vârstele jocului, Strada Cetăţii, Editura Editura Cartea Românească, 2012, pag 109 () [Corola-blog/BlogPost/339523_a_340852]
-
de orașe durabile. Orașele lumii se află în impas. În Mexico City, Teheran, Bangkok, Shanghai, și în alte sute de orașe, calitatea vieții zilnice se deteriorează din ce în ce mai mult. Respirarea aerului în unele orașe echivalează cu fumatul a doua pachete de țigări pe zi. Schimbarea vine odata cu primarul orașului Bogota, Enrique Penalosa. Sub conducerea sa, în oraș a fost interzisă parcarea mașinilor pe trotuare, au fost create sau renovate 1200 parcuri, a fost introdus un sistem de transport rapid și de
Lester R. Brown: PLANUL 2.0 – Salvarea unei planete… () [Corola-blog/BlogPost/339576_a_340905]
-
Ohio). Tristan Tzara - gigantică lepră albă a peisajului sarea se grupează în constelație de păsări pe tumoarea căptușelii în plămânii săi stele de mare și bolduri se echilibrează microbii se cristalizează în palmieri ai leagănelor de mușchi salut fără o țigară tzantzantza ganga bouzdouc zdouc nfoùnfa mbaah mbaah nfoùnfa macrocystis perifera să îmbrățișeze bărcile chirurg al bărcilor curată umedă cicatrice leneveala a luminilor geniale bărcile nfoùnfa nfoùnfa nfoùnfa eu forțez lumânări în urechile sale gangànfah helicon și boxeur pe balcon vioară
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339616_a_340945]
-
născut Dan Rotaru, în com. Salcia, jud. Dolj. Pactul cu diavolul (fragmente), de Haralambie Grămescu De aici încolo conu Jorj nu mai știa ce să-mi facă să mă simt mai bine. A ajuns chiar să riște a-mi strecura țigara din care fuma, să trag și eu câteva fumuri (p.70-73). Conu Jorj avea în făptura lui uriașă de ogar rusesc o atare măreție încât nu m-a mirat că maiorul Enoiu chiar s-a și ținut de făgăduielile date
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
și a căinței cu care nu mai înceta să mi se tot roage de iertare. De aici încolo conu Jorj nu mai știa ce să-mi facă să mă simt mai bine. A ajuns chiar să riște a-mi strecura țigara din care fuma, să trag și eu câteva fumuri (p.70-73). Un coșmar cumplit mă obsedase zile în șir: se făcea că Alla [soția sa], la tata-bătrân la Plenița, în curtea transformată într-un fel de cocină, grohăia prin mocirla
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
scop electoral. Dezamăgirea, în urma clarificării cu zgomot, a situației, e sursă de violență la adresa omului care mușcă din corn. Pozele rurale, deși puține, exteriorizează morav moromețian: „se însera. Pe la porți sătenii citeau ziarele aduse de bătrânul poștaș, trăgând încet din țigări”. Umbra palidă a timpului te fură peisajelor, chiar dacă mijlocul de locomoție, în cazul meu, trenul, te aduce dinspre mare, acasă, ori, sub raportul timpului, din vară, în toamnă. Lectura povestirilor lui Mihai Antonescu diminuează diverse nostalgii, cel puțin sub considerația
Opinii despre veşti incerte () [Corola-blog/BlogPost/339681_a_341010]
-
după 1990, de la un fost elev al său, fost ofițer de securitate. Elev mediocru, cu comportament ce nu i-a permis să ia niciodată zece la purtare, Adrian nu reușește la medicină din primul an. În facultate face trafic cu țigări, cafea, casetofoane și alte produse ce nu se puteau procura din „comerțul socialist”. Se căsătorește cu Angela Cazacu, fiica lui Dumitru Cazacu, directorul Gospodăriei de partid. Acesta îi dă lui Adrian bani să cumpere o casă. La Revoluție, Adrian este
NICOLAE PÂRVULESCU: Un roman al interiorităților goale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339682_a_341011]
-
cei de față. -Mierlane, tot întrebai tu de ce să vii astăzi aici. Te rog să spui, de față cu lumea asta, în urmă cu câțiva ani - să nu minți că nu mai ții minte - când am intrat eu ca să iau țigări de la tine, de la bufet, iar moș Guță și moș Jianu, singuri în tot localul, cu spatele spre ușă, consumându-și țoiul obișnuit de care aminteai adineauri, ce vorbeau ei despre Lazăr, despre tata și mama, despre... -Las’ că știu. Dumneata
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
și mama, despre... -Las’ că știu. Dumneata ai venit la tejghea și, când ai prins de veste despre ce vorbesc ei, ai tăcut și mi-ai făcut și mie semn să nu vorbesc, ți-am încasat banii, ți-am dat țigările, ai măi zăbovit până când au terminat ei țoiurile și au dat să se ridice; atunci ai ieșit fără ca ei să fi știut că ai fost înăuntru... -Așa este! Dar spune, te rog, la cei de față, ce au vorbit, fiindcă
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
pe mine m-ați prins...Asta e a șasea oară, să știți. „Așa om nu am văzut. El, săracul, s-a dat pe el însuși în gât. Și l-am prins pe el și pe încă patru care veneau cu țigările din Ucraina. Încă un dosar penal. Al cincilea sau al șaselea: - Iar m-ați prins pe mine! - Dar nu tu ziceai că aici se face contrabandă?! Îți recomandăm Rețeaua Underground. Cât câștigă șefii din umbră ai unei operațiuni care costă
„Săracu’, numai lui nu îi merge...” Cel mai ghinionist român () [Corola-blog/BlogPost/339023_a_340352]