8,266 matches
-
narative care domină toată jumătatea a doua a secolului al XIX-lea (scenă primei întâlniri, scena căsătoriei, scena la bal, scena la teatru, scena în trăsura etc.) și alegând, între personaje, pe cele care au conexiuni cu scenă: acrobați, actori, actrițe etc. Paralelă între universul românesc și reprezentarea teatrală este curentă la Zola. Prin exploatarea dimensiunii teatrale, Zola da românului sau o perspectivă nouă. El găsește în teatru un mediu bogat pe planurile estetic și simbolic. Scopul lui Zola nu este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și a altor locuri, un regim sortit unui apropiat faliment 167. În Leș Rougon-Macquart, Zola dezvolta ideea de simulare, de înșelătorie 168. Numeroase scene de român se aseamănă unor spectacole. Chiar Félicité Rougon, fondatoarea dinastiei Rougon, este cea mai bună actriță, care montează spectacole politice, mondene și private. Actori pe diferite scene sociale și politice vor deveni și descendenții săi cei mai capabili Eugène Rougon și Aristide Saccard. Confruntarea real/ireal creează o permanentă atmosferă de spectacol, consemnata în La Curée
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o punere în abis care prefigurează carieră curtezanei în Nana. Concluzia este că limitele între cele două universuri sunt destul de vagi: "Ce monde de théâtre prolongeait le monde réel, dans une farce grave" [Nana, p.147]. Zola pătrunde în culisele actrițelor de meserie și ale virtuții, descoperind contrastul între aparentă și esență lor, ipocrizia persoanelor "comme îl faut", si simulacrele ieftine ale actrițelor. Henri Mitterand [Zola, 1990, p.36-37], exeget consacrat al operei lui Zola, îl compară pe scriitor cu un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
monde de théâtre prolongeait le monde réel, dans une farce grave" [Nana, p.147]. Zola pătrunde în culisele actrițelor de meserie și ale virtuții, descoperind contrastul între aparentă și esență lor, ipocrizia persoanelor "comme îl faut", si simulacrele ieftine ale actrițelor. Henri Mitterand [Zola, 1990, p.36-37], exeget consacrat al operei lui Zola, îl compară pe scriitor cu un regizor, constatând că unitatea de decupare la Zola nu este evenimentul, ci gestul, vorbirea; spațiul global este înlocuit prin aspectele sale succesive
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
valoare de expoziție", în reprezentare permanentă în toate sensurile (teatral, mimetic, politic). Metaforă "expunerii" permite scoaterea în evidență a unor anumite scheme textuale: texte-expuneri, topoï, descrieri-cataloage și personaje semnificative expuse/expunându-se/afișându-se/pozând (hoinar, comis-voiajor, călător, parvenit, trecătoare, actrița și alte personaje-tip din secolul al XIX-lea). Orașul este mai mult decât un loc în spațiu, este o acțiune dinamică, care implică protagoniști și mase mari de figuranți. Viața pariziana este strălucitoare, iar femeile sunt un atribut important
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
bucură și profita, fiecare în felul său, de acest eveniment extraordinar, cum este cazul contesei Sabine Muffat: "On m'a assuré que nous aurons également le roi de Prusse et l'empereur de Russie" [Zola, Nana, p.71] sau al actrițelor: "Cependant, Gâgă en était restée à l'Exposition. Comme toutes ces dames, elles se réjouissait, elle s'apprêtait" [Zola, Nana, p.110]. Spațiul urban este dublu. Este vorba de un loc real, care dă naștere unui univers imaginar. Oraș-iluzie cu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
comediei urbane, Pariziana îndeplinește un rol excepțional. Ea se găsește în centrul narațiunii și acțiunii, dramatizând-o, ea este cea care modelează situații și perspective. Femeia Pariziana din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea "inventează", devine regizor și actrița pe scena politicului, moralei, religiei și literaturii, exercitându-și libertatea cu o pregnanta din ce in ce mai evidentă. Pariziana se caracterizează printr-un inventar de roluri, reguli și norme culturale și sociale. Fiecare societate concepe și condiționează rolurile sociale ale femeilor și bărbaților
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mercredis" [Zola, Une page d'amour, p. 264]. Asumându-și rolul de regizor, ea da indicații 183 de interpretare, având obiecții în acest sens. În românul Nana, conceptul viața că teatru se resimte mai pregnant prin faptul ca protagonistă este actrița. Că o artistă consacrată, ea continuă să joace și în afara teatrului marea comedie a dragostei, pe alte două scene. În apartamentul ei, doar două camere sunt terminate (acelea unde se desfasoara comedia dormitorul și camera de baie). Celelalte servesc drept
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și/sau exotice reduse, de la mijlocul secolului al XIX-lea, la clișee vulgare, la o banală bagatelizare. Pariziana este un actor talentat și inspirat, care știe să trăiască și să improvizeze pe scena mondenă. Am putea-o califica drept o actriță formată în tradiția școlii lui Diderot, prin care ea procedează la simularea comportamentului și emoțiilor sale184. Pariziana face parte din acei actori care sunt prinși în propriul joc, confundând impresia de realitate pe care o produc cu realitatea însăși 185
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
este, în mare parte, un subiect și un personaj de factură teatrală, prin accentul pe care îl pune pe exterior, aparentă (mimica, gesturi, costume, decoruri), si nu pe interiorul său, pe care il disimulează cu mare grijă, ca o adevarată actrița. Artist fiind "acela care-și are centrul în sine însuși" (Fr.Schlegel), Pariziana corespunde acestei definiții. Această ipostază însă nu descinde în cazul personajului nostru în abisurile interioare, ale autoanalizei și căutării propriei densități. André Mariolle face o constatare amară
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
este o provocare continuă. În acest joc, Pariziana își asumă riscul de a se crede atotputernica. Clorinde Balbi are capacitatea de a se metamorfoza rapid în alt rol186. Ea dorește să facă și să desfacă totul după bunul său plac. Actrița este pentru Pariziana un model de imitat că pentru Sidonie Chèbe187. Este semnificativ că Daudet o compară pe Sidonie cu actorul profesionist Delobelle: "une expression vague, factice, détachée, cet air faussement attentif du comédien en scène, feignant d'écouter ce
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
écouter ce qu'on lui dit, mais ne pensant tout le temps qu'à să réplique. Chose singulière, la mariée, elle aussi avait un peu de cette expression" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.19]. Intuind în Sidonie Risler actrița, Delobelle o încurajează 188. Eliberată de mască să de mondenă, ea accede la condiția naturală de artist, descoperindu-se chiar că este o actriță ambulanță, care acceptă neprevăzutul și capriciile carierei 189. În comparație cu frumusețea pură a aristocratei Clăire Formont, Sidonie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
peu de cette expression" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.19]. Intuind în Sidonie Risler actrița, Delobelle o încurajează 188. Eliberată de mască să de mondenă, ea accede la condiția naturală de artist, descoperindu-se chiar că este o actriță ambulanță, care acceptă neprevăzutul și capriciile carierei 189. În comparație cu frumusețea pură a aristocratei Clăire Formont, Sidonie Risler este o imitație de Pariziana mondenă și arată ca o actriță de calitate proastă într-un teatru ordinar 190. Este semnificativ finalul românului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
accede la condiția naturală de artist, descoperindu-se chiar că este o actriță ambulanță, care acceptă neprevăzutul și capriciile carierei 189. În comparație cu frumusețea pură a aristocratei Clăire Formont, Sidonie Risler este o imitație de Pariziana mondenă și arată ca o actriță de calitate proastă într-un teatru ordinar 190. Este semnificativ finalul românului, cănd Risler o descoperă într-un cafeconcert 191. Nana însă, în mod paradoxal, este doar accidental actrița: ea nu are nici voce, nici talent, putem spune chiar că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Risler este o imitație de Pariziana mondenă și arată ca o actriță de calitate proastă într-un teatru ordinar 190. Este semnificativ finalul românului, cănd Risler o descoperă într-un cafeconcert 191. Nana însă, în mod paradoxal, este doar accidental actrița: ea nu are nici voce, nici talent, putem spune chiar că este o mai bună actriță în viață decât pe scena teatrului în care evoluează. Toate acestea demonstrează că Parizienele inversează valorile și rolurile. A ști să disimulezi a devenit
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un teatru ordinar 190. Este semnificativ finalul românului, cănd Risler o descoperă într-un cafeconcert 191. Nana însă, în mod paradoxal, este doar accidental actrița: ea nu are nici voce, nici talent, putem spune chiar că este o mai bună actriță în viață decât pe scena teatrului în care evoluează. Toate acestea demonstrează că Parizienele inversează valorile și rolurile. A ști să disimulezi a devenit o artă remarcabilă a Parizienei. Pariziana îi apreciază și pe alții în funcție de abilitățile lor de actor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
lor monden. Burgheze "comme îl faut", mama și fiică din Une pârtie de campagne de Maupassant, rezervate la oraș, sunt seduse foarte ușor, iar doamna de Marelle preia în locurile dubioase toate apucăturile claselor de jos, mimând, ca o bună actriță, codul altei clase sociale. Cu timpul, călătoriile devin un lucru mai comun: "Juliette (...) l'air de la mer lui-même n'avait pu entamer la sérénité de son indifférence. Elle semblait revenir d'une course dans Paris, d'une tournée chez șes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ce o privește sau o asculta este complet manipulat de artă seducerii. Femeia pariziana are o tactică de seducere care funcționează, mai mult sau mai puțin eficient, de la caz la caz320. Pariziana știe să-și teatralizeze sentimentele cu talentul unei actrițe. Scenă declarației de dragoste La capitolul mărturisirii, Pariziana apare mai mult agent pasiv, decat activ. Michèle de Burne nu iubește declarațiile directe care pot obligă la un răspuns. Ea preferă aluziile și confidentele delicate 321. Doar pentru sentimentală Hélène Grandjean
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fundal, multiplicarea rolurilor sociale feminine devine explicabila: "Beaucoup de courtisanes étaient nées pour être des honnêtes femmes, dit-on; et beaucoup de femmes dites honnêtes pour être courtisanes" [Maupassant, Yveline Samoris, în La parure, p.309]. Paradoxul este că Nana, o actriță destul de slabă, reușește de minune să facă teatru în viața de toate zilele. Ea este, cum i se pare, foarte convingătoare în rolul de mondenă: "Elle se promena un instant, pour bien se montrer dans tout son jeu, avec des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un jour"; disait: "Ces femmes-là!" en parlant de șes pareilles; voulait être "une dame du monde", s'en croyait une. Elle mentait à son rôle enfin, car elle devenait sérieuse" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.410]. Fiind prin natura lor actrițe, ele nu rezistă mult în același rol și tind spre o schimbare spectaculoasă, printr-o rezolvare de tip dramatic: "C'était une façon de réunir à la fois leș hommes qui la voyaient, un păr un, dans la semaine. Aristide
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
en la suivant d'un œil et curieux et flatté. (...) Tout en demeurant pour lui la fidèle et discrète domestique, elle devenait une femme émue, éprise, chez qui tous leș instincts coquets se développaient naïvement" [idem]. Faptul că femeia este actrița o ajută în preschimbările survenite, dar detaliile o pot trădă 353. Ea face parte din batalionul de femei ușoare, experte în arta de a iubi, dragostea pentru actrița bântuie imaginarul timpului. Nana are o anumită fascinație chiar și asupra mamelor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
tous leș instincts coquets se développaient naïvement" [idem]. Faptul că femeia este actrița o ajută în preschimbările survenite, dar detaliile o pot trădă 353. Ea face parte din batalionul de femei ușoare, experte în arta de a iubi, dragostea pentru actrița bântuie imaginarul timpului. Nana are o anumită fascinație chiar și asupra mamelor bărbaților nobili seduși: "Chaque matin, pendant le déjeuner, la bonne madame Hugon revenait malgré elle sur cette femme (...) éprouvant cette sorte d'obsession qu'exercent leș filles sur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Reprezentarea Parizienei se bazează pe un ansamblu de roluri pe care ea le cumulează. Prin imaginație, dar și prin simțul cotidianului, femeia pariziana din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea "inventează" propriul destin, devenind autor, regizor, scenograf și actrița pe scena politică, privată și intimă. Pariziana ilustrează împlinirea principiului teatralității într-o singură persoană femeia-spectacol. Faptul că personajul Parizienei captează și captivează vine din capacitatea să de a oferi spectacol. Pasiunea scenei și a înscenării conferă Parizienei un statut
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Delacroix (incarnare inegalabila a Marianei, femeia din popor care antrenează bărbații în revoluție). Ele se modernizează pe parcursul secolului, evoluând de la religios la profan (Judith de Gustav Klimt) [2002, p.335-339]. Nouă cultură a imaginilor și difuzarea lor transforma Fecioara Maria, actrițele, modistele, modelele pictorilor în idoli, mituri, vedete. Odată cu inventarea fotografiei, acest proces ia amploare. Publicitatea elaborează o nouă definiție a feminității, plecând de la aparente și de la obiecte: îmbrăcăminte, cosmetice și accesorii. Publicitatea joacă un rol vizual în acest proces, transformând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Ce parfum venu des sphères, ce timbre de voix, ce sourire, un moț à demi prononcé, une danse endiablée șont autant de choses insaisissables" [Hasenclever, p.130]. 68 Un mit relevant încă în secolul al XIX-lea este cel al actriței Sarah Bernhard (1844-1923). Niciodată nu s-a știut adevărul despre această femeie: ambigua, captivantă, curioasă, stranie, înger și animal, naturală și la modă: francezii nu s-au mulțumit s-o adore, ei au inventat-o. 69 Charles Baudelaire imortalizează întâlnirea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]