9,186 matches
-
Brad), Ion Mincu Lehliu (Bărăganul și Călărașii), Gh. Brăescu (Hușii), Sorana Coroamă (Alba Iulia), Claudia Millian (Mangalia, cu desene ale autoarei). Reportaje pe teme social-culturale mai semnează Aurel Dumbrăveanu, Ben Corlaciu, Ioan Massoff, iar J. Flavius scrutează „prin gaura cheii...” actualitatea politică internațională, reflectată și prin intermediul unor bogate decupaje ori spicuiri din presa străină (Din patru puncte cardinale, Presa mondială în rezumat ș.a.). Jack Berariu redactează câtva timp un „Supliment teatral”, în care se integrează și rubricile susținute constant de Mircea
MONDIAL MAGAZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288235_a_289564]
-
lunar, între 1 august 1922 și aprilie 1923, sub conducerea unui comitet, director și administrator fiind Aureliu Dancovici. Organ al cercului cultural omonim, M. este o publicație tradiționalistă. Prin rubricile „Revista revistelor”, „Cronica literară”, „Cronica științifică” se încearcă menținerea în actualitate și efortul de a grupa o pleiadă de tineri începători. Publică poezie Vladimir Streinu, Tudor Mușatescu, Elena Farago, Donar Munteanu, George Baiculescu, Sanda Movilă, Eugen Constant, iar proză - Neculae Patraulea, A. Bădăuță și Teodar Solacolu, în timp ce Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu
MUGURI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288272_a_289601]
-
ziarele. Naveta la oraș, dar și nivelul de educație îi fac pe aceștia să aibă o mai mare deschidere față de surse alternative de informare: presă scrisă, Internet. Marea majoritate a sătenilor au radio. Preferința este îndreptată către postul Radio România Actualități, ascultat în mod obișnuit și la primărie și școală. Sunt receptate și ascultate alte câteva posturi în sat: Radio Târgu Mureș, Radio Cluj, Radio Transilvania (local), Europa FM. Cele mai pomenite emisiuni sunt cele de știri și de muzică populară
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
niște modificări. Avem o expoziție de pictură permanentă... Dar într-o localitate, unde sunt foarte mulți bătrâni, iar tineretul face naveta, cam greu se mișcă oamenii” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani). Problemele comunității și subiectele de actualitate sunt dezbătute: 1. Între vecinii de pe aceeași stradă sau între rude: „De obicei, în familie. Eu nu mă duc așa...” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „Fiecare are un vecin, o vecină în care are mai multă încredere
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de ani în Zerind, chiar dacă nu este locuitor al satului. El a înființat asociația agricolă. Oamenii apelează la „doctor László” în probleme legate de proprietatea funciară. Unde? Locurile în care oamenii se adună să discute probleme comunității sau subiectele de actualitate sunt: 1. La căminul cultural, în aceeași clădire cu primăria, unde își are sediul Asociația Pro Zerind și Liga Pensionarilor. La căminul cultural sunt organizate frecvent manifestări cultural-artistice, întâlniri ale pensionarilor, ședințe ale formațiunilor politice. 2. La biserică, unde preotul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
difuzate de posturile maghiare, așa încât, foarte frecvent, fac referiri la situația Ungariei ca membru recent al UE), cursurile de informare oferite de o fundație româno-germană și organizate la primăria Zerind și, bineînțeles, discuțiile între săteni pe marginea acestui subiect de actualitate. „Au fost deja de două ori fundația româno-germană au ținut cursuri despre UE la primărie” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „Sperăm că ne apropiem spre UE” (pensionară, 72 de ani); „Am auzit, deja medicul veterinar început să
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
se uită seara, după ora 19, și duminica; radioul îl ascultă toată ziua, deoarece îl au în bucătărie sau în curte și „îl las să meargă acolo tot timpul” (femeie, 52 de ani). Majoritatea au declarat că ascultă Radio România Actualități și Antena Satelor. Centri de difuzare a informațiilor în sat Dacă ar avea o problemă, în primul rând ar discuta-o cu familia, iar dacă s-ar pune problema să o discute cu cineva din sat, ar vorbi cu preotul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
decese, vreme (cei mai în vârstă) și prima pagină a evenimentelor importante (majoritatea). În sat, presa reprezintă un mijloc de informare apreciat, fapt demonstrat și de interesul afirmat al sătenilor de a citi. Pensionarii și adulții ascultă posturile Radio România Actualități, Radio Timișoara și Radio Reșița (pentru emisiunile de știri, muzică populară și pentru informații despre agricultură), iar cei mai tineri asculta posturile transmise prin FM (Național FM, Europa FM), pentru muzica nouă difuzată. Lucrările pentru introducerea televiziunii prin cablu au
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
va da importanță, iar efortul de comunicare se va pierde în zgomotul informațional care ne înconjoară pe toți. Tema aderării României pare încă îndepărtată și aridă pentru mulți dintre locuitorii satului (așa cum am văzut mai sus), dar este de maximă actualitate pentru elitele rurale. În plus, datorită noilor normative impuse de pregătirea pentru aderare (cu privire la creșterea și sacrificarea animalelor, la producerea de produse pentru consum propriu etc.), au apărut, la nivelul întregii comunități, întrebări care nu pot fi formulate foarte exact
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
deceniu și jumătate? Oricare ar fi legăturile genetice pe care unii le afirmă, câțiva le suspectează și alții le contestă între nevrednicia trecutului criptat și excelența prezentului vizibil, ne rămâne o categorie ontologică insuficient explorată: posibilitatea, înțeleasă ca surplus, în raport cu actualitatea carentă. Numai pe această prioritate fundamentală a viitorului, afirmată într-un orizont eshatologic, se poate construi politica iertării. Pe cât de dificilă este uitarea, pe atât de necesară devine iertarea- un act esențial care restituie demnitatea persoanei și libertatea sa interioară
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ocazie, vinovate. Din cotloanele fricii fără speranță și ale frustrării de plăceri, în absența pregustării eshatonului s-au născut nevoile dictatoriale ale confortului materialist 1. Abia în acest fel și abia mai târziu apare negarea persistentă a revelației atât ca actualitate, cât și ca posibilitate 2. Sentimentul modern al triumfului puterii umane asupra puterii naturii alungă orice umilință 3. Pentru a învia Dumnezeul adevărat al Evangheliei, era, așadar, necesar ca „Dumnezeul filozofilor” invocat de Blaise Pascal (1624-1662) să moară. Hermeneutica modernității
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
prin excelență a ceea ce Părinții greci numeau prin oikonomia, destituie orice primat al dualismului epistemologic „subiect-obiect” și promovează un model hermeneutic extrem-contemporan, acela al indeterminării. Multiple consonanțe ivite din respirația minții unificate a marelui mistic baroc Angelus Silesius devin probele actualității celor două mari discipline ale concretului: mistica și fenomenologia. Vasul răbdării și chipul blândețelortc "Vasul răbdării și chipul blândețelor" Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut Ioan 20, 29 Orice miracol îl înțelegi după ce se stinge irevocabil. Înrădăcinați
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de câștigarea propriei nișe, pe care și-a definit-o în jurul anului 2000 (reprobarea comunismului ca teorie, practică și memorie, politicile economice și sociale, toate dificultățile și crizele vieții reale etc.); și-a propus o acoperire mai puțin detaliată a actualității cultural-artistice (într-o sferă publică preponderent „abstractă și literară”, narcisică și preocupată de reacția „la cald”); a avut mulți ani un sit Internet puțin activ. Toate acestea, alături de tematica sobră, serializarea unor eseuri și studii mai potrivite ca stil și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
marcat și resuscitarea acestui model tradițional al comunicării sociale, conferința publică -, Cuvântul începe să atingă un mediu mai larg decât cel al cititorilor săi. și mai recent, Suplimentul de cultură s-a afirmat pe piața deja aglomerată a publicisticii de actualitate culturală, dar formatul nu îi îngăduie angrenarea în dezbateri substanțiale, ci îl menține la nivelul interviului și „anchetei”, adesea interesante, dar fără bătaie lungă. În sfârșit, dintre numeroasele reviste culturale centrate pe literatură, alte câteva au tratat mai frecvent chestiuni
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
multe orientări aparent „nemiscibile”. Revista a evoluat și s-a îmbunătățit în cei doi ani de existență, dar articolul-program semnat de fondatorul ei, Horia-Roman Patapievici, în numărul 1 (octombrie 2004, pp. 4-5), „Manifest: calmul discuției, seninătatea valorilor”, își păstrează deopotrivă actualitatea și valabilitatea - ar putea fi republicat număr de număr. Să sperăm că Patapievici nu va avea perpetuu dreptate, așa cum pare să aibă Silviu Brucan cu profeția sa despre cele două decenii necesare României pentru a ieși oarecum la liman... Mă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lui Eliade, invocate insistent de mediile intelectuale evreiești și abia în ultimii ani documentate credibil. Articolele prolegionare din 1937, apărute în ziarul Buna Vestire, greu accesibile (aflate la „fondul secret”), fuseseră aproape uitate în România, iar în Israel reveniseră în actualitate abia după 1972, în primul rând grație publicării unor fragmente din Jurnalul inedit al lui Mihail Sebastian în periodicul de limbă română Toladot. Bellow auzise cu siguranță de aceste articole, sau cel puțin de scandalul din jurul lor, fiindcă era coleg
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
departe Împărțită. La Academie se lucrează un Îndreptar ortografic, o gramatică, un program minimal pentru secția literară, toate acestea În afară de munca individuală a fiecăruia, În domeniul creației proprii. În ceea ce mă privește, plănuiesc pentru la toamnă o comedie inspirată din actualitate, pentru care am și Început să-mi alcătuiesc fișele necesare”. Alexandru ȘAHIGHIAN: „Am În proiect o piesă de teatru din lumea satelor În care să demasc dușmanii țărănimii muncitoare, chiaburii exploatatori ai acestei țărănimi. (Ă). Ce Înseamnă pentru scriitori și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cercetate, trimițând cititorul la sursă pentru a se convinge dacă scurta suită de poezii prezentate anterior este, În vreun fel, reprezentativă. Să Începem cu revista Uniunii Scriitorilor, Viața românească, care, invariabil, număr de număr, În primele pagini, după comentariile din actualitatea politică sau culturală, publică poezii, atât În cadrul rubricii Mlădițe noi cât și În afara ei. Astfel: În nr. l-2: Victor Felea - Poem pentru armata eliberatoare; A.E. Baconsky - Cântec pentru cartierul meu; Dumitru Micu - Minerul; Ion Brad - Scrisoare la douăzeci
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-o și au ajutat-o să crească. Poate că, tocmai din acest motiv, ne putem permite să vorbim cu mai multă hotărâre nu numai de tema primăverii În poezie, ci și de o primăvară a poeziei noastre”. Despre necesitatea și actualitatea unei poezii a Închisorilor și lagărelor - o poezie demascatoare, dărâmătoare, căci „Închisorile sunt armele de pe urmă ale capitalismului” - scrie Geo ȘERBAN 29: „Dacă fiecare clasă socială În ascensiune a trecut, ca să spunem așa, prin inelul cătușelor pregătite de cei de la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Aligher, care imortalizează eroismul Zoiei Kosmodemianskaia sau a cunoscutei Balade a acelui care torturat cântă (Ă). Sau la noi În cazul Doftanei lui Dumitru Corbea și a Mierlei lui Ilie Pintilie a Veronicăi Porumbacu (Ă). Astăzi literatura Închisorilor este o actualitate deosebită. Asaltul forțelor muncitorești de pretutindeni Întâmpină ultima rezistență a capitalismului (Ă). Închisorile sunt armele lui de pe urmă (Ă)”. De altfel, la revistele Viața românească, Flacăra, Geo Șerban face o intensă propagandă a literaturii sovietice și a aparițiilor editoriale de la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
muncitoare, ea se străduiește să fie prezentă oriunde se muncește azi, culege și dăruie energie și elan. Dramaturgia noastră a Înregistrat recent o importantă cotitură tematică: prin Cumpăna și Minerii ea a ajuns la problematica zilelor noastre, a pătruns În actualitatea combatantă. Prin Negura, romanul s-a apropiat și el curajos de temele zilei. În schimb, nuvelistica, după părerea noastră, crainicul romanului de mâine, și-a Însușit masiv temele actualității, accentuând prin aceasta Începutul de trecere spre calitate. Nuvela, povestirea, reportajul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Minerii ea a ajuns la problematica zilelor noastre, a pătruns În actualitatea combatantă. Prin Negura, romanul s-a apropiat și el curajos de temele zilei. În schimb, nuvelistica, după părerea noastră, crainicul romanului de mâine, și-a Însușit masiv temele actualității, accentuând prin aceasta Începutul de trecere spre calitate. Nuvela, povestirea, reportajul literar au devenit repede arme Însemnate În campaniile partidului, În bătălia revoluției culturale. Ele au Îmbrățișat aproape toate temele construcției socialiste, au cuprins problemele și momentele importante ale acestui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ar mai fi de obiectat «cronicilor» literare, care apar În ziare, și alte carențe - de plidă, reducerea la simplu rezumat a unei cărți, ori stilul, adeseori, imposibil de care se servesc - dar observațiile ajung pentru ilustrarea problemei ridicate, a insuficientei actualități a acestora, așa cum sunt alcătuite În prezent. Posibilitățile de reabilitare există, fără doar și poate (Ă). După o cercetare mai atentă a obiectului, după Însușirea principialității critice marxist-leniniste, Într-o măsură mai mare decât cea prezentă, posibilitățile de analiză vor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
critică generală - care s-a adus nuvelei lui Petru Dumitriu - a fost aceea că personajele negative ar fi mai puternic trasate decât cele pozitive. (Ă). Subiectul celei de a doua nuvele din volumul apărut În Editura Tineretului este rupt din actualitatea fierbinte, cuprinde transformări care se petrec chiar sub ochii noștri. O echipă de tractoare sub conducerea lui Marin «Brigadierul», se deplasează Într-un sat pentru a face arăturile de toamnă, la țăranii care au semnat contracte individuale. (Ă). Conflictul din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literatura noastră a cuprins În ultimii ani din ce În ce mai multe dintre temele zilelor noastre. (Ă). Tov. Marin Preda s-a lăsat și el ispitit de o asemenea temă și bine a făcut. Scriind Ana Roșculeț prin experiența de cunoaștere directă a actualității În domeniul producției industriale, În mediul muncitoresc - chiar așa scurtă cum a fost - și prin studiile teoretice paralele, scriitorul a fost ajutat prin toate acestea să Învingă Într-o măsură inerțiile literaturii sale anterioare, ceea ce i-a lărgit orizonturile, l-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]