5,249 matches
-
cele din urmă spulberată, nu mai știu după câte minute, de zgomotul unei uși care se deschise și de apariția unui mic dreptunghi de lumină în celălalt capăt al tunelului. În ușă se profilară două siluete și se produse brusc agitație și bătăi de aripi printre pui. Aici e, spuse unul din bărbați. — Ei, drăcie! spuse celălalt. Glasurile lor ajungeau la el ca niște tunete. Să facem puțină lumină ca să vedem, spuse primul bărbat și aprinse o lanternă. — Le țineți cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
s-a hotărât să nu investească în această etapă. Deși era personal incitat de invenție și extrem de conștient de posibilitățile lui comerciale, simțea că nu sosise încă vremea lui. Era aproape, dar nu prea. În 1978 s-a produs prima agitație. În aprilie JVC a introdus Video Home System, punându-i prețul de 750 de lire sterline, și după numai trei luni Sony și-a lansat rivalul Betamax. În următorii ani aceste două sisteme s-au cotonogit pe piață, VHS fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
La sfârșitul lui noiembrie, la câteva zile după ce s-a dus la medicul ei a doua oară, criza Partidului Conservator a ajuns la apogeu și doamna Thatcher a fost silită să demisioneze. A fost o săptămână de intensă, deși trecătoare, agitație în media și ne-am îndopat cu programe de știri, urmărite de la un capăt la celălalt, cu talk-show-uri și cu jurnale extinse. Și apoi, în ziua când ea s-a dus la consultație în clinică, am aflat că Saddam Hussein
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
eliberat pe cauțiune și întâlnirea noastră putea fi amânată până ce se întorcea în intimitatea apartamentului lui. Oricum, n-aveam de unde să știu și mi-am petrecut restul nopții cugetând la această nouă perspectivă, pe jumătate adormit, într-o stare de agitație, întreruptă abia după câteva ore de primele raze ale soarelui de iarnă. 2 Părea să ne fi luat aproape toată dimineața să ajungem la secția de poliție cu autobuzul. Fiona nu va avea problema asta: închiriasem un minitaxi pentru ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
seama, făcusem din plic o minge în căușul mâinii. M-am străduit să-l netezesc când am ajuns. Camera de gardă, deși nu era la fel de deteriorată precum ambulatoriul clinicii, reușea să pară aglomerată și pustie în același timp. Era multă agitație. Pe trotuare era gheață și mai mulți oameni se prezentaseră cu vătămări minore în urma alunecărilor și căderilor; și pentru că era Ajunul Anului Nou, erau deja una sau două victime ale bătăilor din cârciumi cu ochi umflați și răni la cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
din firida unde stătuse armura și fugi mieunând vinovată. — Torquil! o certă femeia. Ce cauți afară din bucătărie? Zâmbi. Cred că acesta e asasinul dumitale. O ușă se deschisese jos și mai mulți membri ai familiei năvăliră să investigheze cauza agitației. Ce-a fost zgomotul ăsta? — Ce se petrece aici? Doi bărbați, pe care Michael îi recunoscu drept Roderick și Mark Winshaw, ridicau și puneau la loc armura, în timp ce Tabitha se aplecă asupra lui și întrebă: — N-a murit, nu? — O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să-l găsim? Michael era cufundat în gânduri și părea să nu fi auzit întrebarea. — Bine, atunci mă duc chiar eu să-l caut. Am rămas trei, spuse Tabitha fericită imediat ce Thomas plecă. N-am mai văzut atâta alergătură. Câtă agitație! Am început jocul sardelelor? Domnul Sloane o veșteji cu privirea. — Ce față lungă ai, Michael! exclamă ea, după ce mai fredonă un pic. Nu intri în atmosfera de petrecere? Sau poate începi să te gândești cum s-ar putea încheia cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
casei. Profesorul s-ar bucura să o ajute, chiar dacă nu este tată „în acte”. Simte că trăiește cu adevărat numai dacă se menține în centrul acestui eveniment unic: sosirea pe lume a copilului lor. Îi place să respire aerul și agitația din jurul ființei mici care are puterea să dea un impuls înnoitor tuturor lucrurilor și acțiunilor din jurul ei. Se redistribuie spațiul casei, se reordonează mobilierul, se reprogramează treburile fiecărui membru al familiei. Totul capătă alt sens, altă finalitate. „Este pur și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de start, am șters-o În tribune cu binoclul nou pe care mi-l cumpărase tata, ca să-i văd. Startul se lua la capătul Îndepărtat al pistei și se produseră ceva Încurcături Înainte să pornească. O gloabă cu ochelari făcea agitație și se tot cabra pe-acolo și la un moment dat rupse și coarda, dar puteam să-l văd pe bătrân, purtând jacheta neagră cu o cruce albă și cu șapca neagră pe cap, cum Îl mângâie pe Gilford. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dezamăgit, Nick trase firul Înapoi. Nu mai văzuse niciodată un păstrăv atât de mare. Avea o greutate aparte, o putere imposibil de controlat și apoi, atunci când sărise, văzuse cum era făcut. Era cât un somon. Îi tremura mâna. Mulină Încet. Agitația Îl copleșise. Avea o vagă amețeală, ca și cum ar fi avut nevoie să se așeze undeva. Firul se rupsese lângă cârlig. Și-l imagină pe păstrăv undeva pe fundul apei, nemișcat pe pietriș, În adânc, departe de lumină, sub bușteni, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-se În pădure, lucind În lumină, bolovanii mari neteziți de ape, cedrii și fagii de-a lungul malurilor, buștenii Încălziți de soare, netezi, fără coajă, gri - Încet-Încet dezamăgirea Îl părăsi. Se depărtă ușor, dezamăgirea care Îl cuprinsese deodată după toată agitația care-i provocase dureri În umeri. Acum totul era bine. Nick luă lanseta care zăcea pe bușteni și-i prinse un cârlig nou, legând guta strâns. Puse altă momeală și, luând undița, se duse spre capătul celălalt al buștenilor, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
zbură din mână. Căzu la pământ și taurul era peste el. Întins pe jos, Începu să-l lovească În bot cu papucii din picioare. Îl lovea și-l lovea și taurul era pornit asupra lui, coarnele ratându-l Întruna din cauza agitației, lovindu-l mereu cu capul, Înfigându-și coarnele-n nisip. Lovind Întruna, ca un tip care ține mingea pe picior, Manuel Îl Împiedică pe taur să-și Înfigă coarnele-n el. Simți pe spate adierea capelor fluturate către taur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pe cale să se nască. Mă simțeam prins într-un vârtej de lumină în care victoria și înfrângerea se confundau, eram învinsul și învingătorul, romanul și quadul. Nu mai exista graniță între mine și dușmanul meu. Eram cuprins de o mare agitație și mă simțeam una cu tot ce mă înconjura. Luă câteva înghițituri de vin și puse cupa jos încet, temându-se parcă să nu se spargă. În cele din urmă, continuă cu glas obosit, mi s-a părut că urc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
morală, colaje, aforisme, citate, autoportrete, elemente ale unei fresce de dimensiuni modeste, anatomie, sincope, arpegii, game la trompetă marină, la patul muribunzilor, hermeneutica vîrstei a doua la bărbați, amețeli, anxietăți, tensiune, pete de ficat, de floarea soarelui, de Van Gogh, agitații, sport virtual, analiză și chimioterapie socială, frustrări, jenante, leacuri, parodii. O mixtură ce poate fi editată, semănînd cu timpurile-n care trăim. N-ar mai fi multe de spus, acum sînt pe la pagina 180, dar m-a părăsit forța de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
deschiderea diafragmei, ce-ar mai fi să vezi fotografi alergînd din răsputeri odată cu subiectele. Doar un subiect nemișcat poate activa reacții, fixator, ură, dragoste, developare. Spre disperarea artiștilor, lumea-n care ne facem că trăim se găsește Într-o permanentă agitație, se transformă de la o zi la alta, ba chiar de la oră la oră. Nu cunosc nici un scriitor cît de cît remarcabil care-a izbutit să scrie ceva cît de cît remarcabil Într-o societate aflată-n plină metamorfoză ca Frankenstein
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
unul. Sonor: Cine iubește și laaasă. Tăiat la: Cadru interior: Morga. CÎteva cadavre Întinse În sepia pe măsuțe murdare de marmoră. Se văd plăgi Împușcate. Plan detaliu: chipul unui mort angelic. Tăiat la: Cadru exterior: Masă de oameni În extremă agitație. Dansează, cîntă, aruncă căciuli În aer, au fețele transfigurate de bucurie. (Decupaj dintr-o filmare făcută pe 22 decembrie 1989, București, ora 16 : 15.) Sonor: „Ole, ole, ole, ole, Ceaușescu nu mai e”. Pe fundal, simfonia a 10-a de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Don Quijote vlăguiți, care continuă să vîneze stafia originalității din cinematograful modern”, scrie Jonathan Coe În Casa somnului. Scrie de pomană, pentru că după multiplul Oscar al mieilor a urmat deja acel amintit Millenium unde dereglații ating cele mai Înalte cote ale agitației, ale erupției impulsului ce zace-n fiecare dintre noi, omoară-mă mai tîrziu, arunc-o pe mama din tren, mișunînd În neștire, În fiecare episod, imaginația sparge barierele morbidului și pare scăpată din laborator ca virusul SIDA, pare un obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Chicote, În seara aia de aprilie, eram fericit, vesel și plin de entuziasm. Munciserăm din greu și credeam că făcuserăm o treabă bună. Dar cum mergeam singur pe stradă, mi-a pierit toată exaltarea. Acum, că rămĂsesem singur și toată agitația pierise, Îmi dădeam seama că fusesem prea departe și că orice prost putea să-și dea seama că ofensiva-i un eșec. Fusesem conștient de asta toată ziua, dar adesea sîntem păcĂliți de speranță și de optimism. Însă acum, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mai au și-un copilot care trage, și cred că l-am luat și pe Ăla. Trebuie să-l fi luat, pentru că nici el n-a mai tras. Da’ s-ar putea să nu-mi dau seama prea bine, de la agitație. În orice caz, afară au ieșit doar patru. Vreți să vă descriu toată scena? MĂ pricep foarte bine la descris scene. Acum se așezase pe pat cu un pahar mare plin de șampanie-n mînĂ, și chelia și fața rozalie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
la locurile prin care treceam. Acum nu mai era mare lucru, pentru că se Întîmplaseră atîtea și tot văzusem locuri diferite, dar nu voiam să propun eu să mergem În vagonul pentru fumători. Tata citea și bănuiesc că-l deranjam cu agitația mea. — Jimmy, tu nu citești niciodată? — Nu prea. N-am timp. PĂi acum ce faci? — Aștept. — Vrei să mergem la ei? — Da. — Crezi c-ar trebui să-i spunem sergentului? — Nu. — E o chestiune de etică, spuse, Închizîndu-și cartea. — Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
puternică. Vasele cu reptile mici în formol, planșele atârnate de stative și pe pereți, se legănau, iar scheletul îi provocă o stare ciudată, de confuzie. Maxilarele, mobile din cauza știfturilor și arcurilor, clănțăneau sumbru. Spaima provocată de cutremur, cumulată cu agitația inexplicabilă a scheletului de lângă singura cale de ieșire, ușa, îl făcură să nimerească cu greu cheia în broască. Povestea după aceea, râzând: Eram îngrijorat, deși niciodată nu mi-a fost frică de oase. Acasă se făceau dezgropări la șapte ani
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ăsta care abundă) cum își narează amintirile Croh. Cică ar fi fost grozăvie! dat afară de la "Contemporanul", pentru cosmopolitism. Ce mai! Era gata să intre-n sinaxar, ca martir al europeismului. Ședința o prezida însuși Iosif Chișinevski, șeful Direcției de Agitație și Propagandă, iar secretarul prim al Uniunii Scriitorilor era Traian Șelmaru. Numai că, exact ca-n știruca de la Radio Erevan (cu cetățeanul cîștigător de mașină Volga la Loto), Volga se dovedește bicicletă... -... și nu cîștigată, ci furată; și nu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
veterinar îi surîde. Hai, primesc, da numa' din bulevard. Ia-o înainte, să încui. Se întîmplă ca Tano să împingă poarta cu capul tocmai cînd Milucă, întors de la partida de sex, se apucă de gard, să nu gliseze pe gheață. Agitația de păpușă dezarticulată, de sperietoare vîntuită nu-i place cîinelui meu. Îl mîrîie cavalerește, ca avertisment, dar Milucă urlă un "marș, javră". Pînă să intervin, cracul pantalonului Armani e sfîșiat. I-a compostat și buca. Țipetele și înjurăturile nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ora 4 din dimineața zilei de 4 februarie. M-am culcat cu o îndreptățită stare de îngrijorare, în calitatea mea de copil. Somnul m-a biruit și... la ora 4 dimineață mă trezesc din somn cu lampa aprinsă și oarecare agitație în rândul alor mei. Ce se întâmplase? Ora sfârșitului lumii viețuitoare îmbogățea gospodăria noastră cu apariția unei vițele frumoase cu pete de alb pe firavu-i trup ce tremura în mijlocul casei pe o rogojină și învelită cu un levicer. A apărut
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
personalități ale vieții de azi ale României * știrile legate de vremea și de capriciile ei * ceremoniile mai mult sau mai puțin plăcute, legate de vreo aniversare sau de vreun deces al unui prieten sau al vreunui om de litere cunoscut * agitația, pregătirile și revederile cu Mariana * proiectele dvs. sau ale prietenilor (articole, recenzii, romane) * ceremoniile de lansare ale cărților dvs. sau ale prietenilor scriitori. Dar mai ales trăirile și simțirile dvs. referitoare la cele menționate mai sus, vă ridică la rangul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]