186,601 matches
-
singură nu mai este la fel de spectaculos, deși poate fi la fel de dramatic. Pare paradoxal că, pe un astfel de timp, tendința este, cel puțin în unele dintre etapele vieții, ca femeile părinți singuri să trăiască aceleași așteptări: cineva va veni în ajutor. Pe timp de pace, se păstrează intuiția după care starea de viață a unui părinte singur nu este una normală, în concordanță cu standardele comunității. Percepția comună asociază, în lumina tradiționalei familii patriarhale, creșterea copiilor cu reprezentarea unei familii complete
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pe care România le-a prezentat la Comisia Europeană și în negocierile cu Fondul Monetar Internațional, referitoare la măsurile de asistență socială pentru anul 2003-2004. Analiza ar putea continua din perspectiva soluțiilor oferite de decidenții politici. Pe scurt, sunt propuse ajutoare financiare, menite să mai amelioreze starea de sărăcie în care este recunoscut că trăiesc familiile monoparentale, în marea lor majoritate. Deci sprijinul public nu este unul specific, ci unul datorat stării de sărăcie: o familie monoparentală primește alocația lunară de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sărăcie în care este recunoscut că trăiesc familiile monoparentale, în marea lor majoritate. Deci sprijinul public nu este unul specific, ci unul datorat stării de sărăcie: o familie monoparentală primește alocația lunară de susținere 16, dar la fel de bine putea primi ajutorul social sau oricare altă formă de sprijin financiar. Conform cu datele oferite cu prilejul dezbaterii proiectului de lege privind protecția socială a familiei monoparentale de către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, care citează Institutul Național de Statistică, numărul familiilor cu un singur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
părinții singuri permit mai multă independență copiilor lor (I. Mitrofan, C. Ciupercă, 1997, p. 41). Femeile părinți singuri se confruntă mai ales cu dificultăți financiare, iar bărbații părinți singuri au dificultăți privind munca domestică, ceea ce îi determină să apeleze la ajutor, solicitând rude, prieteni, cunoștințe. Copiii din familiile monoparentale conduse de mame cunosc o maturizare timpurie, sunt investiți la vârste mai mici cu sarcini domestice, le este atribuit adesea rolul de parteneri prin care sunt împărțite poverile traiului de fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
existențială ar putea fi aceea în care mamele singure au disponibilități mai mari pentru relații parteneriale cu copiii, dezvoltă diverse modalități de întrajutorare în favoarea familiei lor. Bărbații părinți singuri implică mai puțin copiii în treburile casei, dar fac apel la ajutor din afară. Rolul parental este mai bine articulat dacă tatăl s-a aflat împreună cu copilul său în permanență, iar interacțiunea cu copilul a fost timpurie. Un alt factor, care contribuie mult la optimizarea relațiilor părinte-copil, se referă la asumarea voită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pentru a obține alocația pentru copii era munca retribuită. Dacă părinții își pierdeau locul de muncă, atunci nu mai beneficiau nici de alocații. Pentru familiile considerate dezavantajate financiar (mame singure sau persoane care lucrau în agricultură), din 1950, se acordă ajutorul familial de stat. În timp ce alocația de stat pentru copii se acorda tatălui, la locul de muncă, ajutorul familial de stat se acorda mamei. Familiile cu mulți copii primeau o alocație suplimentară, așa cum prevedea decretul dat în 1977 privind ajutorul pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nu mai beneficiau nici de alocații. Pentru familiile considerate dezavantajate financiar (mame singure sau persoane care lucrau în agricultură), din 1950, se acordă ajutorul familial de stat. În timp ce alocația de stat pentru copii se acorda tatălui, la locul de muncă, ajutorul familial de stat se acorda mamei. Familiile cu mulți copii primeau o alocație suplimentară, așa cum prevedea decretul dat în 1977 privind ajutorul pentru mamele cu mai mulți copii. Acesta era reglementat alături de ajutorul pentru soțiile militarilor în termen și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
acordă ajutorul familial de stat. În timp ce alocația de stat pentru copii se acorda tatălui, la locul de muncă, ajutorul familial de stat se acorda mamei. Familiile cu mulți copii primeau o alocație suplimentară, așa cum prevedea decretul dat în 1977 privind ajutorul pentru mamele cu mai mulți copii. Acesta era reglementat alături de ajutorul pentru soțiile militarilor în termen și de indemnizația de naștere. Primul tip de ajutor privea mamele care aveau în îngrijire mai mult de cinci copii, iar indemnizația de naștere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se acorda tatălui, la locul de muncă, ajutorul familial de stat se acorda mamei. Familiile cu mulți copii primeau o alocație suplimentară, așa cum prevedea decretul dat în 1977 privind ajutorul pentru mamele cu mai mulți copii. Acesta era reglementat alături de ajutorul pentru soțiile militarilor în termen și de indemnizația de naștere. Primul tip de ajutor privea mamele care aveau în îngrijire mai mult de cinci copii, iar indemnizația de naștere se acorda mamelor care născuseră mai mult de doi copii. Când
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Familiile cu mulți copii primeau o alocație suplimentară, așa cum prevedea decretul dat în 1977 privind ajutorul pentru mamele cu mai mulți copii. Acesta era reglementat alături de ajutorul pentru soțiile militarilor în termen și de indemnizația de naștere. Primul tip de ajutor privea mamele care aveau în îngrijire mai mult de cinci copii, iar indemnizația de naștere se acorda mamelor care născuseră mai mult de doi copii. Când primeau femeile sprijin direct din partea statului? Atunci când erau lucrătoare în gospodăriile agricole de producție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
iar tatăl nu recunoaște copilul și nu le este soț. Nu au venituri din care să se întrețină. Nu au adăpost, fiind alungate din casa părintească. Traversează un moment de criză, aflându-se în situația de a avea nevoie de ajutor pentru a oferi îngrijire propriului copil. Părea că întreaga structură identitară se articula în jurul faptului că sunt mame și fiindcă acesta devenise un mijloc de legitimare. Se justifica astfel prezența în Centrul mamă-copil și apărea ca dimensiunea principală existențială, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de un spațiu mai mare), ci după o vorbă românească: dacă ai carte, ai parte... În acest sens, studentele beneficiază de o atenție specială, care le facilitează continuarea studiilor. Pe lângă faptul că se bucură de simpatia tuturor, au și un ajutor efectiv în îngrijirea copilului, astfel încât să poată urma cursurile și să susțină examenele în condiții bune. Se observă un anume privilegiu în folosirea spațiului, acordându-se un mai mare interval de singurătate, propriu pentru studiu. În legătură cu delimitarea spațiului, este asigurată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Una dintre ipotezele de lucru a fost următoarea: nici o mamă nu-și abandonează copilul sau nu-l dă în adopție decât dacă ea însăși se află într-o situație critică. Mama aflată în primele săptămâni după naștere este dependentă de ajutorul celor din jur. Nu poate desfășura o activitate din care să-și câștige cele necesare traiului și nu poate satisface nici măcar toate serviciile necesare ei și nou-născutului. Deci, dacă nu este ajutată, nu poate ajuta. Asistența socială acordată mamelor nou-născuților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și proprietatea acumulată în timp. Chiar sprijinul intergenerațional era întărit prin moștenirea averii bătrânilor. Relațiile de rudenie alcătuiau o rețea eficientă de sprijin mutual (E. Zamfir, 1998, p. 27). Acestea priveau în primul rând familia, apoi comunitatea în ansamblul său. Ajutorul în familie presupunea îngrijiri acordate vârstnicilor, copiilor, celor bolnavi. În cadrul comunității, se practica un gen de ajutor reciproc, cum era cazul pentru tinerii căsătoriți (daruri de nuntă, la botezul copiilor), sprijinul în caz de calamitate și situații speciale. Apoi, mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
alcătuiau o rețea eficientă de sprijin mutual (E. Zamfir, 1998, p. 27). Acestea priveau în primul rând familia, apoi comunitatea în ansamblul său. Ajutorul în familie presupunea îngrijiri acordate vârstnicilor, copiilor, celor bolnavi. În cadrul comunității, se practica un gen de ajutor reciproc, cum era cazul pentru tinerii căsătoriți (daruri de nuntă, la botezul copiilor), sprijinul în caz de calamitate și situații speciale. Apoi, mai erau prezente actele de caritate (mai frecvente cu prilejul sărbătorilor religioase). Semnificația legăturilor de rudenie nu s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
piața ilegală a muncii, cu un timp de muncă variabil și mai ușor de pus în concordanță cu necesitățile de supraveghere a copiilor, în care veniturile să crească proporțional cu efortul investit și să fie ajustate prin beneficiile rezultate din ajutorul social și alocația pentru copii. Situația ca atare nu este una bună, fiind lipsită de perspectivă și de siguranță (nu sunt, de pildă, întrunite condițiile pentru obținerea beneficiilor din asigurări sociale). Totuși, aceasta este o stare de fapt, adoptată pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
aceasta este o stare de fapt, adoptată pentru moment, care permite procurarea, chiar și la minimum, a veniturilor necesare traiului de fiecare zi, face posibilă existența cotidiană și facilitează îngrijirea copiilor. Astfel, familia monoparentală este una dintre principalele beneficiare ale ajutorului social. O presupoziție tacită, dar prezentă prin susținere tradițional-patriarhală, se referă la ceea ce Carole Pateman (1989) a numit contractul sexual. Conform cu diviziunea socială a muncii, la nivelul contractului conjugal, rezultă o împărțire a îndatoririlor în care femeile se ocupă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
întărit prin legislația în care se prevede obligativitatea întreținerii reciproce a membrilor familiei la nivel interși intragenerațional; • nivelul protecției sociale se situează sub nivelul mediu european; • se desfășoară un proces de afirmare a structurilor comunitare și nonguvernamentale de intervenție pentru ajutorul celor în nevoie; • situația critică în care se află o parte a populației în ceea ce privește starea materială reclamă în continuare o intervenție masivă din partea statului. Prin urmare, statul nu trebuie să se retragă pe considerentul că sunt alte mecanisme prin care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
critică în care se află o parte a populației în ceea ce privește starea materială reclamă în continuare o intervenție masivă din partea statului. Prin urmare, statul nu trebuie să se retragă pe considerentul că sunt alte mecanisme prin care se poate interveni pentru ajutorul celor săraci. Subsidiaritatea este doar parțial aplicabilă. Problematica familiei monoparentale, ca subiect al atenției publice, include toate acele reglementări pe care, în diverse momente, prin reveniri și ajustări succesive, forurile publice le-au adoptat. Astfel, pot fi enumerate, la un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ca modalități mai mult sau mai puțin adecvate de a interveni în sfera privată a oamenilor, de a le planifica existența. Apoi, există alăturarea familie-copii, unde politicile demografice sunt asociate politicilor familiei 24. Obiectivele urmărite se referă la creșterea fertilității, ajutorul acordat familiei monoparentale, sprijinul pentru familiile cu mulți copii, asistența persoanelor vârstnice. În fundamentarea politicilor demografice și a măsurilor privind familia, sunt invocate mai multe tipuri de argumente: preocupări demografice și socioeconomice (vizând raportul resurse-populație); considerente de sănătate (a mamei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
erau apte de muncă. Legea permitea totuși exceptarea femeilor care stăteau acasă să-și îngrijească copiii. În acest fel, se recunoștea indirect importanța muncii acestora, activitate care, deși nu era remunerată, își avea o recunoaștere simbolică. În 1950, se constituie ajutorul familial de stat, de care puteau beneficia, pe lângă familiile ai căror membri erau salariați ori lucrau în gospodării agricole individuale sau colective, și mamele singure, dacă erau salariate sau membre în gospodăriile agricole. În categoria mamelor singure intrau femeile care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și mamele ai căror soți prezentau incapacitate totală și definitivă de muncă, mamele ai căror soți executau stagiul militar activ, mamele singure cu copii adoptați, mamele ai căror soți erau absenți din diverse motive. Femeile considerate mame singure beneficiau de ajutorul familial începând cu primul copil avut în îngrijire, până ce copilul împlinea vârsta de 12 ani. Spre deosebire de alocația de stat pentru copii, plata ajutorului familial de stat era atribuită direct mamei (E. Gheonea, 2003, p. 193). În 1977, se adoptă un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
copii adoptați, mamele ai căror soți erau absenți din diverse motive. Femeile considerate mame singure beneficiau de ajutorul familial începând cu primul copil avut în îngrijire, până ce copilul împlinea vârsta de 12 ani. Spre deosebire de alocația de stat pentru copii, plata ajutorului familial de stat era atribuită direct mamei (E. Gheonea, 2003, p. 193). În 1977, se adoptă un decret privind indemnizația de naștere, ajutoarele care se acordă mamelor cu mulți copii și soțiilor militarilor în termen. Tot în 1977, se emitea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
al Consiliului de Patronaj activa din anul 1941 sub președinția Mariei Antonescu. Au fost organizate centre de asistență socială a familiei. Scopul principal al acestora era eliminarea cauzelor care au adus familia sau individul în situația de a solicita un ajutor. În 1943, printr-un decret de lege, se înființează Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale. Acesta avea în componența sa o Direcție a Ocrotirilor Sociale cu trei servicii: Serviciul Ocrotirii Familiei, Serviciul Ocrotirii Mamei și Copilului și Serviciul Asistenței Sociale. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
1941, funcționau în capitală 23 de Centre de Asistență a Familiei, organizate pe sectoare: galben, negru, albastru și verde (F. Mănoiu, V. Epureanu, 1996, p. 13). În România de azi42, în sprijinul familiilor cu copii sunt prevăzute o serie de ajutoare financiare: alocația de stat pentru copii, alocația de întreținere pentru încredințare sau plasament familial, alocația de solidaritate, alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală. Alocația de stat pentru copii 43 se acordă tuturor copiilor până la 16, respectiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]