15,786 matches
-
luăm în considerare că francii lui Meroveus sunt deja în dispozitiv înaintea lor, la o distanță de câteva mile, aș zice că, mâine, lucrul cel mai bun ar fi să dispunem la dreapta lor detașamentele galo-romane ce ni s-au alăturat lângă Aureliana și apoi, în centrul dispozitivului, infanteria pe care am adus-o din Italia și alanii ui Sangiban; eu o să iau cu cavaleria latura stângă, iar voi, vizigoții - se întoarse spre Theodoric - ar trebui să vă așezați în schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
celor doi ofițeri, se întindea tabăra imensă - rezultat, de fapt, al unirii mai multor tabere, întrucât la tabăra unităților regulate romane, cu corturile dispuse în șiruri mai mult sau mai puțin paralele, protejate de carele cu efecte și provizii, se alăturaseră, ca pe o tablă de șah, acelea, mai puțin ordonate, ale diferitelor contingente aliate; în întunericul nopții pâlpâiau, așadar, sute de flăcări ce căutau parcă să reflecte toate la un loc spectacolul oferit de bolta cerească. Metronius, care trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
rămână în rezervă. La protestele sale, răspunsese aproape enervat: „Ar trebui să-mi mulțumești. Nu înțelegi că e o mare onoare pentru tine? Atila a apreciat mult purtarea ta de ieri, de la râu, și vrea ca mingan-ul tău să se alăture celorlalte care sunt direct sub comanda sa. Astăzi va trebui să urmezi nu stindardul meu, ci pe-al lui.“ Soarele era deja sus pe cer, iar căldura deveni insuportabilă. Lui Balamber, închis în armura sa i se părea că fierbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
știu câta oară, cu priviri nerăbdătoare, linia infanteriei galo-romane: circa cincisprezece mii de oameni dispuși în formație de luptă pe un front larg, la aproape două sute pași în fața bagauzilor săi. Unități limitanei și castrensis, dar și auxiliare, venite să se alăture armatei din diverse puncte cardinale, după eliberarea cetății Cenabum Aureliana: trupe care, practic, îi vedeau pe huni pentru prima oară, de vreme ce, timp de două luni, nu făcuseră altceva decât să se retragă din fața mareei invadatorilor. Până în momentul de față, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cavaleriei hune ce se retrăseseră pentru a se reculege în vederea unui nou atac, cine știe al câtelea, se deschiseră pe loc. Războinicii aceia, deja greu încercați de bătălie, ridicând sulițele, izbucniră în strigăte entuziaste de salut la adresa regelui și se alăturară fără șovăială oamenilor săi, pentru a participa la ceea ce toți înțelegeau că era ultima încercare, efortul hotărâtor. Spectacolul pe care-l oferea câmpul de luptă i-ar fi putut înspăimânta și pe cei mai viteji războinici. Oriîncotro ai fi întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
își opri calul și din nou își regrupă oamenii pentru a lansa o nouă salvă șuierătoare de săgeți împotriva urmăritorilor, după care porniră din nou în goană. Repetă manevra de mai multe ori, încetinind înaintarea vizigoților, până când Ernak i se alătură cu mingan-ul său, pentru a-i da ajutor. Tânărul principe își conduse războinicii într-un viguros contraatac, însă Balamber, văzând cât erau de epuizați oamenii săi și caii lor, nu-l urmă și își purtă ceea ce mai rămăsese din unitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se făceau, cu eficiență și cu sângele rece pe care hunii și-l regăsiseră, pregătiri pentru înfruntarea altor atacuri. Se înnopta, iar Balamber, care fusese profund mișcat de cuvintele înflăcărate ale lui Atila, se îndepărtă împreună cu Mandzuk pentru a se alătura restului mingan-ului său. O mică siluetă cu părul răvășit îi alergă în întâmpinare și, acolo, în mijlocul războinicilor, se ghemui în el într-o îmbrățișare strânsă și tăcută, împingându-se cu capul în pieptul său. — Go-Bindan! exclamă Balamber, fericit să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
punea sfârșitul încă neclar al bătăliei și care îi obliga pe conducători să ia hotărâri definitive. Cei care oficiaseră funeraliile terminară de strâns cenușa defunctului, Thorismund trase de hățurile calului său și porni pe drumul către tabără. Imediat i se alătură și Flavius Etius. îi urmau într-un cortegiu tăcut cele mai însemnate căpetenii aliate și generalii armatei. Armata aștepta în câmpie, dispusă practic în semicerc în jurul taberei fortificate a lui Atila: a doua zi după uriașul măcel, hunii și aliații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe care o suferise în Sapaudia, era greu de crezut că Gundovek ar fi înaintat atât de mult spre miazănoapte, ca să înfrunte o armată care îl covârșea ca număr. Pericolul cel mai mare venea, mai degrabă, dinspre burgunzii ce se alăturaseră armatei lui Etius și care aveau motive în plus, față de ceilalți aliați, să nu-i slăbească. Ura semănată cincisprezece ani mai înainte pe malurile Rinului încă își arăta roadele otrăvitoare și unul dintre acestea îl privea doar pe Balamber: ostilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
căreia îi aparține personajul, extrăgându-le din operele istoricilor. Aceasta în mod deosebit pentru numele hune, excepție făcând două cazuri. Trebuie, într-adevăr, să mărturisesc că Shudian-gun și Go-Bindan sunt exclusiv invenții ale mele, nume pe care le-am obținut alăturând termeni îde altfel, destul de coerenți din punctul de vedere al sensuluiă preluați din chineză și din turcă. Sper că cititorul va avea înțelegere și îmi va ierta această licență, la care a trebuit să recurg din pricina faptului că mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
altceva. Nimic despre sine. Privi spre celălalt. Privirea profundă, dar rapidă, preluă toate amintirile lui Peters, mergând înapoi până la cariera simplă a acelui băiat îndesat care voise să se facă mecanic. Nu existase nici un motiv special pentru ca Peters să se alăture bandei care atacase femeile care defilau. Craig citea cu ușurință în mintea omului. Scena în sine a atacului era ștearsă, iar procesul care urmase era un coșmar de gânduri cu forme atât de încâlcite, dominate de spaime groaznice, încât nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
a auzit, iubito, i-a strigat locotenentul. Doamna de onoare a dat din cap și și-a apropiat încă o dată megafonul gurii de urechea bătrânelului. Cu un volum vocal demn de laudă, i-a repetat invitația de a ni se alătura în părăsirea mașinii. Și încă o dată, aparent, bătrânul s-a arătat mai mult decât receptiv la orice sugestie din lume - probabil că ar fi fost gata să coboare și să facă o baie în East River. Dar, totodată, ne dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
simțit nici una dintre metamorfozele uzuale. Simțeam doar o necunoscută până acum căldură de la stomac, și asta era tot. În living-room nu se produsese nici o schimbare de bun augur în comportamentul musafirilor mei, cu excepția faptului înviorător că unchiul tatălui miresei se alăturase grupului. Se cuibărise în vechiul fotoliu al răposatului meu buldog. Piciorușele îi erau încrucișate, părul pieptănat, pata de sos la fel de frapantă și - luați aminte! - trabucul era aprins. Ne-am salutat unul pe celălalt la fel de extravagant, de parcă aceste separări intermitente ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
cei trei oameni care au văzut cuibul ploierului-fluierar, dar simt că-l cunosc - adică te cunosc - îndeajuns ca să știu ce gest binevoitor din parte-mi ar putea fi acum bine primit. În acest spirit entre-nous, bătrâne confident, înainte de a ne alătura celorlalți, celor răspândiți în lumea întreagă, printre care se numără, cu siguranță, conducătorii mai vârstnici de bolizi ce stăruie să ne transporte, dintr-un bâzâit, pe lună, precum și vagabonzii convertiți la Dharma, fabricanții de filtre pentru țigările gânditorilor, Beatnicii, Soioșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
bărboși, îngâmfați, inculți și toți chitariștii lipsiți de talent și ucigașii de Zen și trupa de papițoi esteți care privesc de sus această planetă pe care (nu mă întrerupe) au poposit Kilroy și Hristos și Shakespeare - deci înainte de a ne alătura acestora, îți spun în particular, bătrâne prieten, (sau mai curând nu-ți vorbesc ție, ci în tine) că te rog să accepți acest modest buchet de paranteze proaspăt înflorite: Presupun că nu au un aspect prea floral, dar țin să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
păr. Frizerii se numeau Mario și Victor. Poate că au răposat, în anii care au trecut, de o supradoză de usturoi, așa cum mor toți frizerii din New York. (Gata, oprește chestia asta! Înăbuș-o în fașă, te rog.) Scaunele noastre erau alăturate și, când Mario isprăvea cu mine și era gata să-mi scoată și să-mi scuture șervetul de la gât, întotdeauna avea pe el mai mult din părul lui Seymour decât dintr-al meu. Puține lucruri în viață, înainte și după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
un acoperiș pe altul, așezându-se pe hornuri, pe cupole. În curând, tot satul era Învâluit În vâlvătăi. Extraterestrul, urmat de șleahta lui ciudată, cântând din fluier, Înainta pe mijlocul uliței. Din fiecare casă ieșeau sosiile lui și i se alăturau din mers, strângându-se Încet-Încet În trupul său, care la fiecare pas creștea, luând proporții uriașe. Învăluită Într-un nor de fum, Mașa stătea În mijlocul curții, privind cum oaspetele ei, urmat de toți ceilalți, se apropie de graniță și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ce corespundeau cu rubricile fișei de angajare, Îi dădu hârtia s’o semneze, precizând. „Va trebui să mergi la vizita medicală deci, dumneata dute pe șantier, te așteaptă echipa, iar fata, după ce termină examenul medical, se poate prezenta să se alăture echipei...” Mai avea Încă mult de lucru fiind nevoit să mai Întârzie două ceasuri cu unii șefi de echipă, discutând unele amănunte legate de execuția fizică a lucrărilor precum și de plata salariilor. Mai dădu un telefon la Fabrica de Mobilă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
poate imposibilul! „La ce te gândești...?” „Aproape la nimic. Nimic care să merite atenție...! Acum Însă, să ne ocupăm puțin de tine. Hai spune, ce durere ai pe suflet...!?” Roșind, Atena Îi Înfruntă privirea; Cugetul ei o Îndemna să se alăture acestui bărbat pe care-l Îndrăgise la prima vedere și care o va face fericită, deoarece aflându-se sub protecția lui va avea liniștea sufletească și, poate chiar bază materială statornică În situția ei actuală. Având În suflet această convingere
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a ieșit această marfă sustrasă din gestiunea lui...? Pe poartă, desigur, pe unde În altă parte...?!” Femeia izbugni din nou În hohote de plâns. “Vai de păcatele mele, jur - nu cunosc nimic din cele auzite!!” Anchetatorul luă de pe un birou alăturat un enorm carnet cu unele Înscrisuri vârândui-le sub nas femeii. “Cunoști acest catalog...?” “Da, e registrul de poartă.” “În afară de dumneata, mai operează cineva În acest registru...?” “Numai În cazuri excepționale!” “Ce vrei să spui...?” “Uneori datorită aglomerației, câte o mașină
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Îndelung așezate, de pantofi acri, de zeamă de tabac, de țigări de foi ieftine, colonie, pudră de față. Și totuși de-a lungul râului, primăvară timpurie, primul kaki - câteva săptămâni de soare, de căldură, și Manhattanul urma (scurt) să se alăture continentului nord-american la o zi de verde de pe vremuri, opulență plușată, lustrul anotimpului, lucind, palid, ca de rouă, mere pădurețe În floare, albe ca sângerul, roze. Apoi picioarele oamenilor s-ar umfla de căldura aceea, și la Rockefeller Center cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ce voia Sammler cu adevărat erau niște scrisori de acreditare ca jurnalist, o cartelă care să-i permită să trimită telegrame, un permis de presă care să-i mulțumească pe israelieni. Banii erau furnizați de Gruner. Și astfel Sammler se alăturase armatelor pe trei fronturi. Era curios, lucrul acela. La vârsta de șaptezeci și doi de ani pe câmpuri de bătălie, purtând acești pantofi și o jachetă din bumbac indian și o bască albă murdară de la Kresge’s. Tanchiștii Îl recunoșteau drept american
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Nu Îi plăcuse să practice medicina. Dar Își făcuse datoria. Și până și doctorii În ziua de azi făceau gesturi sexuale față de pacienți. Puneau mâinile pacientelor pe părțile lor private. Sammler auzise de asta. Doctori care respingeau Jurământul, care se alăturau Epocii. Și Shula, Shula care fura, era contemporană - fără de lege. Trăia experiența Epocii. Făcând asta, Îl trăgea și pe tatăl ei după sine. Și poate nici Elya, cu șurubul În gât, nu Își dorise să fie lăsat În urmă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cu niște insecte. Vedeai aripile când se răsuceau În lumină, apoi auzeai exploziile și brusc se Înălțau tufe de fum. Vag, auzeai mașinăriile - șenile de tancuri În depărtare. Auzeai sunete mărunte de război. Apoi, alte două mașini sosiră În trombă, alăturându-se grupului și niște cameramani săriră din ele. Erau italieni, paparazzi, a explicat careva, și aduseseră cu ei trei fete Îmbrăcate după ultima modă. Fetele puteau foarte bine să fi venit de pe Carnaby Street sau King’s Road cu pantofii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
traiectorii de milioane de mile așternute. De către aceste genii, cei treji. Cei adormiți, brute, fanteziști, visând. Apoi se trezeau și cealaltă jumătate se ducea la culcare. Și ăsta este felul În care sclipitoarea rasă umană conduce acest glob rotitor. Se alătură celorlalți adormiți pentru o vreme. VI Lavoarul din mica toaletă de lângă cabinet era din onix negru, accesoriile aurii, robinetele delfini, savoniera o scoică, prosopul pufos ca blana de nurcă. Oglinzile de pe patru pereți Îi reflectau domnului Sammler imaginea din mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]