78,666 matches
-
nu altceva decît "un columbariu, noțiune, pe atunci, străină mie, cel intrigat mai mult de alinierea, perfectă, a multiplelor sertare sau, pe rafturile bine lustruite, de acaju sau abanos, a sticluțelor cu dop de sticlă groasă și cu, pe etichete albe și ovale, litere negre, aliniate fără greș" (ibidem). Un bar evident... "barbar" apare, în ochii unei, firește, Barbara, scăldat într-o "culoare monotonă" a draperiilor de pluș, a pereților, ba chiar a veselei care e un "purpur pur", prilej al
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
moral, filozofic, și evidențierea diferențelor dintre cele trei culturi - polemica franceză împotriva celei engleze etc. Capitolul despre poetologie prezintă cartea ca grădină, în care se recunosc trecerile de la estetica clasicizată, cu regulile lui Aristotel, la romanul sentimental, poezia în vers alb, drama burgheză în teatru (împotriva pieselor clasicizate de tip Voltaire, Racine, Corneille - critică pe care Ana Stanca Tabarasi o consideră nedreaptă, întrucât Voltaire însuși era adeptul grădinii englezești). Noul ideal nu mai era ca totul să fie universal valabil, ci
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
are datorii/ sunt două lumi aicea ca două flori în vază/ iar viitorul sigur va fi religios/ imamii îl înfruntă-n moschei pe sarkozy/ și-n notre-dame turiștii îl caută pe cristos". Ca și cum, după tulburarea și suferința clocotind în versuri albe, sănătatea și împăcarea s-ar decanta datorită armoniei formei. * Ioan Șimon, născut în 1945, absolvent al Facultății de Filologie din Cluj, unul din laureații Festivalului național de poezie "George Coșbuc", face parte din aceeași stirpe a livreștilor preocupați de contrastul
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
clătinate de zbuciumul vânturilor de seară, slobozeau cel mai tare miros de floare a grădinilor - și cel mai iubit. Domneau, mai cu seamă, florile de târziu ale Toamnei, diminețile roșii, crizantemele imperiale cu petale mai fine decât aripa libelulei, aurii, albe până la transparență, cu acel iz puternic învingând primele rafale de frig. Iar acestea, tot diminețile, la deschiderea ferestrelor stârneau o poftă de viață, de împlinire, de făpturi, pe care nici un alt anotimp nu o cunoștea, când se înfiripa acel sentiment
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
Arad, lichiorurile casei Iuliu Meinl, cutiile de macrouri fabricate la Buftea de un prinț în bunele grații ale reginei. Cei care nu posedau podgorii cumpărau vinuri de la Rhein sau de la Mott, mari producători, - sau produceau în bătătură vin de măceș. Alba franzelă se cocea în casă, dar și cea de la Gagel sau de la Herdan era gustoasă, cozonacii se preparau numai și numai în casă. Ca și coliva, de altfel. în cămară se rânduiau lădițele de zahăr cubic - cel tos era o
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
care fost-au trase personajele, ținute, preț de-o poveste, dintr-o alunecare pe care ele însele și-o doresc. Metafore mari, cu natura culcușită în ungherele corpului care, civilizîndu-se, a alungat-o, încheie aproape fiecare cîntec: "Pînă la ziua albă/ Îmi răsar stelele între barbă și iarbă." Pe ei, cei care nu fac nici o diferență între acasă și afară, nu-i așteaptă împliniri. Despre Sărbătoarea Recoltei nu se vorbește nicăieri. Tot ce-și doresc - vor avea, nu vor avea? - este
Drobul de sare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9109_a_10434]
-
nu fac nici o diferență între acasă și afară, nu-i așteaptă împliniri. Despre Sărbătoarea Recoltei nu se vorbește nicăieri. Tot ce-și doresc - vor avea, nu vor avea? - este o iarnă amenințătoare ca o iluzie, o poezie blîndă, în vers alb, a intrării în pămînt și în ape.
Drobul de sare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9109_a_10434]
-
coregraful. Personajul avea un corp feminin atrăgător, purtând o rochiță roșie scurtă, transparentă, cu multe mărgele sunătoare cusute pe ea și în picioare pantofi roșii cu toc înalt, iar capul pe care-l purta pe cap era al unei bovine albe, cu ochi plini de candoare. Nimic de comentat asupra autoportretului, coregraful și dansatoarea fiind mult mai îndreptățiți decât noi, spectatorii, în a-l creiona. Tot ce putem comenta este dansul pe care l-a executat interpreta, după ce și-a scos
eXplore dance festival 2007 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9107_a_10432]
-
Genialul", "Infailibilul", "un sultan glorios, domnind, alături de sultana Validé, la înalta Poartă, stăpîn peste un harem de eunuci și primind salamaleik-urile și haraciul tuturor sclavilor din pașalîkurile supuse". Iar la scară locală este vizat Isarlîkul (supranumele Craiovei, imagine inversată a "albei cetăți" a lui Ion Barbu), unde scriitorul își trăia, neresemnat, surghiunul final. Oltenia (Alutania) e blamată ca o provincie ingrată, neoturcească prin excelență, în care moravurile și instituțiile fanariote cunosc o recurență viguroasă. Oricît ne-am strădui să detectăm în
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
mai multe precauții critice, cartea lui Cosmin Perța își scutură sau își adaugă de fiecare dată - ca un balaur de familie bună - câte-o piele. Ceea ce n-ar fi rău, dacă epidermele noi s-ar suprapune întotdeauna perfect peste petele albe rămase. Fiindcă, în algoritmii verdictelor, spațiile vulnerabile sunt tot atâtea prilejuri pentru răni deschise.
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
ca în Sburătorul lui Heliade ("a satului cireadă ce greu, mereu sosise"). La fel de cunoscută e comparația "a se uita ca mîța-n calendar", comentată de G.I. Tohăneanu (Dicționar de imagini pierdute, 1995, p. 79) și pe care Stelian Dumistrăcel (Pînă-n pînzele albe. Dicționar de expresii românești, 2001, p. 72) o leagă de calendarele-almanahuri de odinioară, pline de informație haotică. În momentul de față pare să aibă o răspîndire destul de mare o comparație asemănătoare, al cărei agent e curca : "dom'președinte s-a
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
căreia iau lipsit moraliștii în stare de concizie, de un anume cinism al parcimoniei, o să spun, din pornire, ce m-a atras. Un subtitlu, Căruntețe. Sub el găsim doar patru maxime, care au mult a face cu cinstea datorată părului alb, din partea celui care-l poartă, ca și din partea celui care-l privește. Copii și părinți, unul din cele două titluri pereche (celălalt, asemănător, e Mari și mici), aplecat, ca un taler, spre partea părinților. Credința, interpretată dintr-o perspectivă pur
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
pe dialect, și-atunci nu mai înțelegeam nici o vorbă. Ce căutau două luxemburgheze la Viena? - Suntem în concediu, a spus Andrea, pentru că am muncit din greu. - Dintotdeauna am dorit să merg odată la Luxemburg. Era o minciună cusută cu ață albă, căci cine Dumnezeu vrea să meargă la Luxemburg? - Dar de ce-ai vrut să faci asta? Ai pierdut ceva pe-acolo? a întrebat Andrea, nu fără o nuanță agresivă în glas. Pe nas avea un diamant. Milena a spus: - Luxemburgul
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
pe ischemia cerebrală e mai puțin clar. G. Dintre acestea, variațile sodiului plasmatic influențează cel mai mult integritatea celulei nervoase. Corecția rapidă a hiponatremiei duce la demielinizare osmotică însoțită de mielinoză centrală pontină și/sau de afectare extensivă a substanței albe cerebrale. Hipernatremia, frecventă în patologia traumatică cerebrală, e un indicator „per se“ de prognostic rezervat. Pentru a limita pierderea neuronală, terapeutica actuală nu dispune de mijloace de intervenție la nivel celular. Măsurile de suport ale funcțiilor vitale se combină cu
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
de toleranță alimentară a tuturor pacienților studiați. Acest chestionar a cuprins trei domenii: a) satisfacția personală asupra aportului alimentar curent (scor cuprins între 1 și 5 puncte); b) gradul de toleranță alimentară a 8 categorii de alimente (carne roșie, carne albă, salată, legume, carne, orez, paste, pește) (scor total cuprins între 0 și 16 puncte, pentru fiecare aliment scorul poate fi 0 = niciodată, 1 = dificultate de ingestie și 2 = fără dificultate de ingestie); c) frecvența vărsăturilor/regurgitărilor (scor de la 0 la
Revista Medicală Română by Cornelia Zetu () [Corola-journal/Journalistic/92296_a_92791]
-
părțile, populată cosmopolit și guvernată de turlele mari ale Bisericii Sf. Pantelimon. Inițial mi-a atras atenția lăcașul înalt și așezat la loc larg, spre deosebire de majoritatea bisericuțelor înghesuite între blocuri cenușii. Părea o prințesă în mijlocul unei grădini, însă burta ei albă era sigilată de obloanele mohorâte și strânse sub apăsarea unui lacăt gras. Și-a rămas așa închisă până în ziua de azi. Nu pentru că ar fi părăsită. Doamne-Ferește! Ci pentru că este o instituție cu program. Se deschide dimineața devreme, chiar foarte
Programul și Bunul Dumnezeu by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9244_a_10569]
-
pierdută, convertind înfrângerea iminentă într-o răsunătoare victorie. A doua etapă a înțelegerii e mai dureroasă. Descoperi cărți fără happy-end, romane la fel de palpitante, cu scene și episoade care te țin cu răsuflarea tăiată, cu aceeași luptă între bine și rău, alb și negru, virtute și mizerie morală, dar cu un final contrariant. Nu pricepi în ruptul capului de ce a trebuit să sfârșească așa un personaj pe care-l iubeai. Identificarea cu el devine problematică. Ai fi vrut să "aveți" recunoașterea meritată
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
cap mineri, care îi aduc salutul lor, - Corpul minerilor. Ei calcă apăsat, rar, flegmatic, ca Legiunea străină. }in pe umeri niște bâte colorate, dar nu în culorile tricolorului nostru, ci ale unui stat african de curând eliberat: verde, negru și alb. Visasem și oficialitățile, care veneau după tancheta sovietică, nouă, pe care era depus defunctul. Pe președintele țării, cel nou, domnul Aurel Bumbăcescu, urmat de suita sa de intelectuali, culmea! din contra lui Iliescu (singurul care în visul meu își păstra
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
i-o fi luat-o: o puneam pe jos, în automobil." Liceul din Găiești îi purta numele. Acasă, serile, îmi făceam temele sub o elansată lampă de gaz, model standard, pentru care se aflau totdeauna în rezervă fitile din coton alb. Arunca, circular, o puternică lumină albă, cu totul satisfăcătoare. Lampa din dormitorul părinților avea un abajur de sticlă roz caramel, pe care se distingea, în relief, conturul celei mai bogate crizanteme. Luxul acesteia mă covârșea. Fiind multă vreme singur, învățasem
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
puneam pe jos, în automobil." Liceul din Găiești îi purta numele. Acasă, serile, îmi făceam temele sub o elansată lampă de gaz, model standard, pentru care se aflau totdeauna în rezervă fitile din coton alb. Arunca, circular, o puternică lumină albă, cu totul satisfăcătoare. Lampa din dormitorul părinților avea un abajur de sticlă roz caramel, pe care se distingea, în relief, conturul celei mai bogate crizanteme. Luxul acesteia mă covârșea. Fiind multă vreme singur, învățasem să citesc încă înainte de a îmbrăca
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
către gura de aerisire. Avea un sictir în glandă, de nu-i adevărat." (pp. 136-137). Dacă aceste texte își obțin efectele din exploatarea oralității (ca la Sorin Stoica și, parțial, Ovidiu Verdeș), altele, aproape la fel de reușite, mizează pe un stil alb, neutral până la proba contrarie. Nevasta de la ora șapte, o altă bucată de vârf, aduce aminte de povestirile mai vechi din Cheta..., remarcându-se prin finețea observației și ingeniozitate narativă. Păcat numai că autorul a renunțat, nu se știe de ce, la
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
un pămînt neisprăvit", care trebuie umplut, cum ai da cu creionul pe-o carte de colorat. La Polul Nord, în schimb, e-un salon de frumusețe la grade mici, unde focile par mult mai tinere, iar pe urși îi încape costumul alb, de ginere. " Închiși în această situație, nu putem sări pe nici o fereastră", așa că, ne place, nu ne place, urmăm firul poveștii. Sigur, fuga asta e-o antologie de povești, și nu le poate ocoli pe cele care se termină nu
Prinde-mă, dacă poți! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9342_a_10667]
-
Cum ilizibile sunt mare parte dintre informațiile conținute în anvelopa CD-ului, informații ocultate de mixajul precar al textului cu grafica extrasă din manifestele "dada" ori de machetarea oarecum improprie cel puțin sub aspect cromatic (opoziția dură, șocantă dintre fundalul alb și desenul-colaj roșu, sângeriu, focalizator în exces de informație). Cât despre ceilalți nouă compozitori care nu au avut șansa să prindă un loc pe suprafața sonoră a albumului, ci doar să-și odihnească lucrările între copertele colecției pot să vă
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
în nisipul de aur femeia veșnic tînără/ își îngroapă extatic fesele... Vară!// Bătrînețea a devenit o rușine tratabilă/ vitaminele/ ajută poliția mondială să vîneze cei din urmă microbi/ cu spada lui de foc binele alungă răul/ din toate cotloanele/ bivoli albi se tăvălesc prin mocirle curate/ și ies într-un nor de Chanel 5 la mal.// Greieri stereofonici anunță o seară calmă/ în peșteră Platon privind la televizor/ crede tot ce vede" (În peșteră, p. 26). De-abia versurile de acum
Poeme-graffiti by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9354_a_10679]
-
care i-a fost foarte credincioasă și care a murit la noi, la bătrâneți foarte adânci. Și foarte bine dresată. Când primea musafiri, era adorabilă Neaga! Ea era țărancă, dar așa se șlefuise, încât atunci când primeam musafiri își punea mănuși albe. Era adorabilă! Avea un haz, un humor! Iar foarte mult folclor de la ea am învățat. Știa atâtea basme, știa atâtea snoave, atâtea lucruri extraordinare! Și Neaga mă lua, întâi în brațe, apoi de mânuță, când am început să merg, și
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]