6,796 matches
-
XVIII-lea al balanței de putere a încercat să demonstreze absurditatea calculelor contemporane, întrebând care dintre următorii doi conducători este mai puternic: unul care posedă trei kilograme de putere militară, patru de talent decizional, cinci de zel și două de ambiție sau unul care deține douăsprezece kilograme de forță armată, dar numai unul din celelalte calități? Autorul îi acordă avantaj primului, dar corectitudinea răspunsului, indiferent de circumstanțe, este, cu siguranță, sub semnul întrebării, chiar și presupunând speculativ că determinarea cantitativă a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
balanței implică elementele unei noi perturbări. Dinamica politicii de putere, evidențiată mai sus, face inevitabilă evoluția. Apărătorul de ieri al statu-quoului este transformat de victorie în imperialistul de astăzi, împotriva căruia învinsul de ieri va încerca să se răzbune mâine. Ambiția câștigătorului, care a declanșat conflictul pentru a restaura balanța, la fel ca și resentimentele învinsului, care nu a putut s-o răstoarne, tind să facă din noul echilibru un punct aproape invizibil, de tranziție de la o perturbare la alta. Astfel
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care le influența toate gândurile și acțiunile. Acești oameni cunoșteau Europa ca pe-o „mare republică, cu standarde comune de civilizație și educație” și cu un „sistem comun de arte, legi și maniere”. Conștientizarea împărtășită a standardelor comune le limita ambițiile „prin influența reciprocă a fricii și rușinii”, impunea moderație asupra acțiunilor lor și le insufla un „oarecare simț al onoarei și dreptății”. În consecință, lupta pentru putere pe scena internațională era, în natura sa, „rivalitate moderată și indecisă”. Balanța de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cartaginezi, Cato își încheia fiecare discurs proclamând: „Ceterum censeo Carthaginem esse delendam” („În rest, sunt de părere că trebuie distrusă Cartagina”). Odată cu distrugerea ei, problema cartagineză, așa cum era văzută de Roma, era rezolvată pentru totdeauna. Nici o amenințare pentru securitatea și ambiția Romei nu s-a mai ridicat vreodată din locul pustiu care a fost odată Cartagina. La fel, dacă germanii ar fi avut succes în planurile generale și dacă plutoanele lor de execuție și lagărele de exterminare și-ar fi terminat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fiind valabil într-un sistem bipolar mai mult decât în orice alt sistem al balanței de putere. Sistemul bipolar, așa cum am văzut, este mai nesigur din punctul de vedere al păcii, atunci când ambele blocuri au contacte concurențiale în toată lumea, iar ambiția lor este alimentată de zelul cruciat al unei misiuni universale. „Vecinătatea sau apropierea constituie inamicul natural al națiunilor”10. Însă, odată ce și-au definit interesele naționale în termeni de securitate națională, pot să se retragă de pe pozițiile lor periferice, aflate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
asupra opiniei publice din Statele Unite. Nici o administrație nu ar fi putut să nu reacționeze. Acțiunile țărilor membre ale Alianței Nord-Atlantice de inițiere și susținere a politicilor antisovietice au fost justificate. Războiul din Coreea a oferit un nou stimul temerilor față de ambițiile comuniste. Retorica stângistă a liderilor noilor state și asistența acordată lor de Uniunea Sovietică au fost percepute drept dovezi ale avansării comuniste continue; în viziunea americanilor, naționalismul se îmbina cu ambițiile sovietice. Pentru a rezista acestei amenințări în anii ’50
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
din Coreea a oferit un nou stimul temerilor față de ambițiile comuniste. Retorica stângistă a liderilor noilor state și asistența acordată lor de Uniunea Sovietică au fost percepute drept dovezi ale avansării comuniste continue; în viziunea americanilor, naționalismul se îmbina cu ambițiile sovietice. Pentru a rezista acestei amenințări în anii ’50, filosofia de limitare a Tratatului Atlanticului de Nord și a doctrinei Truman a fost extinsă spre est, în Asia, și spre sud, în Africa și America Latină. Încercuirea a devenit scopul politicii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
serie de factori cum ar fi: # - factori fizici și constituționali (vârsta cronologică, talia, greutatea, calitățile fizice, energia, sănătatea, aspectul exterior); - factori psihologici (inteligența, maniera de a comunica, instrucția, cunoștințele, judecata și decizia, intuiția, originalitatea, adaptabilitatea, trăsăturile temperamentale, caracterul, inițiativa, perseverența, ambiția, gradul de responsabilitate, încrederea în sine, controlul de sine etc.); - factori psihosociali (sociabilitatea, diplomația, popularitatea, prestigiul, cooperarea, capacitatea de influențare etc.); - factori sociologici (nivelul socioeconomic, statutul economic și social, mobilitatea socială etc.). # Deși eforturile investite în surprinderea și decelarea tuturor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pornește de la dezechilibrul de putere, care se va accentua tot mai mult pe parcursul derulării ei; fiecare parte își joacă toate șansele, face concesii limitate; imposibilitatea realizării convenabile pentru ambele părți (una pierde, alta câștigă); totul se rezumă la manipulare, presiune, ambiții personale, tertipuri, procesele negocierii urmărind o permanentă linie competitivă. „Filosofia” care stă la baza acestui tip de negociere este relativ simplă, egocentrică și utilitaristă: unii oameni trebuie să câștige, ei fiind predestinați prin legile naturii, destin, tradiții, obișnuințe pentru a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în literatura de specialitate conceptul de „pattern comportamental de tip A” (PCTA). Persoanele caracterizate printr-un asemenea pattern se disting prin: dorința de a face cât mai multe lucruri într-un timp cât mai scurt; trăsături cum ar fi agresivitatea, ambiția, simțul competitivității, impulsivitatea; comportamente verbale explozive și desfășurate cu o mare frecvență (îi grăbește pe alții să termine mai repede ce au de spus); sunt nerăbdători (consideră că a aștepta e o pierdere de timp); sunt orientate și centrate aproape
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rândul lor, prin degenerare, pot conduce la riscuri crescute de mobbing. Conceperea sarcinilor rămâne și astăzi o sursă generatoare a mobbing-ului. Se știe că începuturile industrializării au antrenat o serie de deficiențe în conceperea sarcinilor de muncă. Astfel, multă vreme ambiția patronilor a fost de a fracționa maximal procesul de muncă, încât să se obțină operații simple care să nu necesite efort intelectual și calificări profesionale prea înalte. Apariția bandei rulante a condus la aceeași operaționalizare excesivă a muncii, la sărăcirea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
scopuri personale. Rivalitatea interdepartamentală duce la scăderea coordonării, cooperării, la elaborarea unei strategii șovăitoare. Puțină atenție se acordă internalizării și menținerii valorilor organizației. Circulația informației este blocată și folosește doar ca instrument al puterii. Toate demersurile sunt orientate spre atingerea ambițiilor individuale, fiecare încearcă să satisfacă dorințele liderului și pe cele personale. Concentrarea exclusivă pe interior lasă goluri în comunicarea cu mediul exterior al organizației. Managerii din eșalonul secund ignoră evenimentele lumii reale, ca rezultat al slăbiciunii propriului lor comportament sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
al XVI-lea, englezi, italieni, germani, purtați În special de interesul lor pentru limbi și pentru geografie, și cele ale descoperitorilor Lumii Noi. Totuși, paralela nu ar putea fi dusă prea departe, pentru că relatările sunt foarte diferite. Neîndoielnic, evenimentele și ambițiile care au determinat navigatori Îndrăzneți să deschidă noi căi maritime sau care au mânat conducători În căutare de noi cuceriri, negustori dornici de noi piețe ori oameni ai Bisericii gata oricând să-și propovăduiască credința și religia nu se pot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
112). Totuși, modernitatea a Însemnat o ruptură față de concepția și practicile politice antice, ruptură legată de afirmarea autonomiei individului și de promovarea idealului egalitar. Definirea exclusivă prin intermediul identității comunitare lasă locul valorizării unei logici a abstractului: „Națiunea se definește prin ambiția sa de a transcende, prin cetățenie, toate celelalte apartenențe, biologice (cel puțin la nivelul la care sunt percepute), istorice, economice, sociale, religioase sau culturale, de a defini cetățeanul ca un individ abstract, fără o identitate și fără vreo calificare anume
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
atenția aici, urmându-l pe Taguieff (Taguieff, 1988, pp. 381-386), asupra aporiilor unei astfel de situații, care consacră coexistența apărării diferenței cu amestecul egalizator, altfel spus cu dreptul la indiferență. Este adevărat că tendința de repliere comunitară, care subliniază abandonarea ambiției universaliste a cetățeniei, a fost puternic Încurajată chiar de către stat. Exemplele sunt numeroase, dar cel mai semnificativ este cel al evreilor, În măsura În care aceștia reprezintă un caz paradigmatic de integrare individuală În cadrul Republicii. Or, cum remarcă și Pierre Birnbaum, „«comunitatea» evreiască
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
urmare a unei mișcări care constata existența În Insulele Antile a unei atitudini estetice defectuoase, care ar fi fost rezultatul unei bruieri identitare. Așa se face că această atitudine se exprimă În cea mai mare parte În domeniul literar, chiar dacă ambițiile sale merg mult mai departe. Născute În urma colonizărilor, Antilele ă Martinica și Guadelupa ă au fost de la bun Început marcate din punct de vedere istoric de fenomene de diseminare demografică. O prezență amerindiană diminuată progresiv de autoritățile franceze pentru nevoile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca un om liber, un stat este liber atunci când poate acționa conform propriei voințe În urmărirea scopurilor pe care le-a ales” (Skinner, 1997, p. 218). Ce poate pune În pericol această libertate? Ea poate fi minată din interior de ambițiile celor puternici. Cum poate fi apărată? Republicanii propun o teorie a Îndatoririi civice bazată pe virtute: dacă vrem să ne bucurăm de libertate individuală, trebuie să servim și să susținem o constituție liberă. În ciuda a ceea ce afirmă o mare parte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi nici situată exact, pentru că nu se manifestă prin nici o acțiune care să-i fi proprie. Nu ne-o putem imagina decât implicită și, În acest sens, irealizabilă. Totuși, cei care au conceput deviza republicană aveau fără Îndoială dorința sau ambiția, sau poate doar iluzia, de a-i conferi un rol precis. De ce a rămas fraternitatea, În ciuda tuturor rezervelor, alături de cele două ilustre vecine ale sale? Bergson susține că ea „le reconciliază pe cele două surori inamice”. Inamice una alteia, se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pretenția de a exprima identități care, deși nu-și proclamă ireductibilitățile radicale, Își apără totuși micile domenii particulare. Mixofilie și mixofobie Condițiile create de postmodernitate favorizează această concepție asupra metisajului (Baumann, 1995, p. 221): „În opoziție cu era modernă, cu ambiția sa de omogenizare, diferențele nu mai sunt privite ca o pacoste temporară, care va dispărea mâine; varietatea și pluralitatea formelor de viață sunt sortite să dureze, iar esența umanului pare a consta Într-o capacitate universal Împărtășită de a instaura
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acest gen, care acordă subiectivității un privilegiu definitiv, scopul observatorului este acela de a interpreta realul pornind de la propria sa perspectivă și, Într-un fel sau altul, de a-l explica. Dar aceasta nu Înseamnă oare o reducere exagerată a ambiției științelor umane, care ar trebui să se mulțumească să descrie inepuizabila diversitate a moravurilor și a practicilor? Antropologia, de exemplu, s-ar limita să Înregistreze variațiile și nu ar intra În explicarea variabilității, ceea ce, trebuie să recunoaștem, i-ar limita
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a modurilor de a produce artă și divertisment. Putem vorbi și despre o tendință de omogenizare, care valorizează persoana și generația, Împotriva diviziunilor tradiționale ale societății. Revolta individuală socializată, cultul corpului zvelt, care se bucură de viață, distracțiile (fun) și ambiția au devenit sloganuri atât pentru fiii de muncitori, cât și pentru copiii celor bogați. O relativă standardizare a modurilor de viață se organizează În jurul tinerilor. Cultura tineretului și societatea de consum vor sfârși prin a se contopi, chiar dacă prima are
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o asemenea abordare, care acordă subiectivității un privilegiu definitiv, scopul observatorului este să interpreteze realul din perspectiva sa, și În nici un caz să-l explice. Această hermeneutică fără criterii se expune riscului unei infinite interpretări. În plus, limitează extrem de mult ambiția științelor despre om. Acestea, acordând atenție inepuizabilei diversități de obiceiuri și de practici, se vor mulțumi cu Înregistrarea variațiilor și nu vor căuta explicarea variabilității. Știința antropologică este așadar privată de orice validitate. În general, este pus sub semnul Întrebării
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ministru al Culturii În timpul președinției lui de Gaulle, André Malraux a determinat adoptarea legii privind „sectoarele protejate” (4 august 1962), apoi a creat În 1964 Inventarul general al monumentelor și tezaurului artistic al Franței, o „aventură a minții” de o ambiție faraonică, al cărui obiectiv era recensământul pe teren, canton după canton, al clădirilor, mobilierului etc. Legea din 6 iulie 1973 vine să completeze acest dispozitiv legislativ deosebit de eficient, dar uneori prea constrângător În ochii cetățenilor. O privire umanistă Templu al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
erei moderne, populațiile Europei Occidentale sunt prea puțin diferențiate În plan religios, social, politic, cultural și tehnologic: ele Împărtășesc numeroși referenți; nivelul lor de dezvoltare economică și materială este aproape același. Tocmai ca urmare a acestei proximități originare, apar repede ambiții rivale. Conform mecanismelor caracterizate de Norbert Elias, micii șefi locali Încep să se Înfrunte pentru a-și lărgi teritoriile. Învingătorii reușesc să-și constituie domenii vaste. Ajung din nou În situație de rivalitate și trebuie să reia de Îndată lupta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Este semnificativ faptul că Friedrich Hayek (1899-1992) a reluat termenul de servitute În titlul celei mai cunoscute și mai polemice dintre cărțile sale, Drumul către servitute (1944), lucrare pe care a numit-o În introducere „de politică” și care avea ambiția afișată de a demonstra ineficiența și nocivitatea socialismului. El a exprimat cum nu se poate mai bine În ce măsură acesta constituia, În ochii săi, o paranteză și cât de necesar era să se reia reflecția liberală asupra condițiilor de realizare a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]