8,708 matches
-
esențială pentru studiul modelelor, volumelor, spațiului, legătura cu arhitectura și urbanismul devine ușor de Înțeles. Nikos Salingaros, profesor de matematică și teoretician În urbanism și arhitectură la Universitatea din Texas, San Antonio (colaborator al lui Cristopher Alexander), spunea că În antichitate arhitectura făcea parte din matematică și multă vreme aceste două discipline au fost foarte strâns legate. În antichitate matematicienii erau și arhitecți ce construiau piramide, zigurate, temple, stadioane. Când Împăratul bizantin Justinian a vrut să construiască Hagia Sophia (clădire care
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
de matematică și teoretician În urbanism și arhitectură la Universitatea din Texas, San Antonio (colaborator al lui Cristopher Alexander), spunea că În antichitate arhitectura făcea parte din matematică și multă vreme aceste două discipline au fost foarte strâns legate. În antichitate matematicienii erau și arhitecți ce construiau piramide, zigurate, temple, stadioane. Când Împăratul bizantin Justinian a vrut să construiască Hagia Sophia (clădire care să fie mai presus de orice se construise până atunci) a apelat la doi profesori de matematică (geometrie
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
dintre volumul construit și acela al spațiului care Îl adăpostește. Modul de repartiție a greutăților va stârni În el sentimentul frumosului, al echilibrului, al armoniei, sau nu. Luând omu l ca etalon, așa cum au făcut-o de altfel și În antichitate, dar folosind o altă lege a creșterii organice, aceea care i-a permis să afle numărul de aur corespunzător dimensiunilor cerute de epoca modernă, Le Corbusier a stabilit o nouă scară de proporții, pe care o numește Modulor. 2. Obiective
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
un om admirabil, dar și straniu, străin, care, străduindu-se să sfîșie vălul convențiilor, ajunge să fie considerat primejdios Contemplativul căruia Philon din Alexandria îi recomandă xeniteia, înstrăinarea și călătoria în vid2, fără scop terestru, ca și omul sfînt al Antichității tîrzii sau omul lui Dumnezeu medieval nu se lasă situați, confirmați, modelați de ordinea și de ordinele societății. Iată sursa autorității lor de vîrf asupra comunității, o autoritate percepută într-o oarecare măsură ca trans lumească, fiindcă nu derivă de la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pînă la statura completă de om deificat, de om universal, creștere pe care eroarea de alegere din Paradis a stingherit-o și a deformat-o și pe care Christos o reașază în făgașul ei drept. Scriind în atmosfera culturală a Antichității tîrzii, la sfîrșitul secolului al II-lea, Sfîntul Teofil al Antiohiei considera că Dumnezeu pusese în omul originar un principiu de progres grație căruia el putea să se dezvolte și să ajungă la perfecțiune întreaga istorie a lumii devenea astfel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
om este egoul său. El îl îndeamnă imperios pe călător să treacă dincolo de nivelurile individuale ale propriei ființe, pentru a-și descoperi varianta personală de universal, realitatea esențială : Ești norul care acoperă propriul tău soare. Cunoaște-ți realitatea esențială! Oamenii Antichității tîrzii se priveau unii pe alții drept identități verticale complete. Peter Brown menționează că a se adresa unei persoane prin îngere nu avea pentru acei oameni nimic straniu, era un mod de a se referi la identitatea suprasensibilă, cea adevărată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
imperios spre privitor, ne invadează ochii cu o strălucire atît de apropiată încît aproape că pășim în ea. Istoria, socialul, viața terestră apar doar ca un scurt moment legitim, desigur, dar aproape depășit al mișcării verticale. în cazul gnosticilor din Antichitatea tîrzie, elanul către absolut este atît de teribil încît capătul de jos al distanței devine apăsător, carceral, demonic. Cînd religia se sedentarizează, ea produce teologii ale istoriei, cadre sociale, civilizație. Atunci distanța verticală își inversează întrucîtva vectorul dominant. Polul absolut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
vii. Simone Pétrement a arătat că acest tip de gîndire căruia gnosticii și maniheenii i-au dat o frumusețe stranie e prezent la Platon, în Evanghelia după Ioan, în Epistolele pauline, că el a fost de o fastuoasă creativitate în Antichitatea tîrzie. Potrivit lui André Scrima, de la Părinții pustiei la Capadocieni, la Maxim Mărturisitorul, la Palama și haghioriți, apofatismul constituie în Răsăritul creștin un stil, o intenție esențială, mai degrabă decît un curent sau o școală de spiritualitate 4. Apofatism existențial 5
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 John Locke, Two Treatises of Governement, Peter Laslett (ed.), Cambridge University Press, Cambridge, 1966, p. 137. 2 Ibidem. 3 Este semnificativ în acest sens
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Modele latinești în literatura universală Prof. Gicuța Elena Agheorghiesei Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani Antichitatea romană nu se rezumă doar la limba latină, considerată astăzi pe nedrept o limbă moartă, legende cu zei, lupte cu galdiatori și multe ruine în Italia, ci a fost marcată de o bogată literatură cu importante influențe în literatura universală
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
și au creat o literatură originală. Fără îndoială, literatura latină s-a înscris printre cele mai bogate literaturi europene. Din păcate, nu s-a conservat decât o parte a operelor latinești, căci multe dintre aceste creații au dispărut spre sfârșitul antichității sau în Evul Mediu: fie nu au mai fost copiate, fie au fost distruse în diverse incidente. În condițiile inexistenței tiparului, operele literare erau copiate de mână de scrici specializați și apoi puse în vânzare în librării. La Roma exista
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
confuzii: pentru viața interioară, se confunda sufletul cu duhul, iar în cultură s-au substituit între ele, indistinct, lumea valorilor și lumea spirituală. Vulcănescu trece apoi, sec, la o analiză strînsă a acestor două confuzii în istoria spiritului uman. Critică antichitatea, în primul rînd pe Socrate, cel care a formulat gîndul că "viața spirituală înseamnă viață interioară, iar spiritualitatea, trăire intensă a clipei, indiferent de valoarea calitativă a conținutului sufletesc trăit" (de aici s-a crezut că e mereu nevoie de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de altmintrelea sau l-am ortografiat nu cu liniuță, ci cu apostrof. În acest din urmă sens, nu va ezita să dezvolte, în comentariul "L-am, nu l'am", un rechizitoriu scurt și dens cu trimiteri și aluzii cultural-filosofice la antichitate și nu numai la adresa nu doar a celor ce îl ignoră pe măria sa Cititorul, ci și a acelora care transformă articolul de presă într-un con cu venin. Noica invoca, în acel eseu din Vremea, trăsături ale receptării articolelor publicate
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de dizidență recunoscută, modul prin care putem depăși acea mereu invocată inerție din Duminica Orbului sau entuziasmul jovial al gratuitei schimbări la față. Puterea corpului și corpul puterii O istorie cu totul insolită s-a petrecut cu corpul uman din antichitate și pînă azi, în postistorie, de la ipostaza estetică pe care o ilustra așa-numitul Efeb (lat. ephebes, gr. ephebos) și pînă la pluralitatea (inter)disciplinară a lecțiilor de anatomie sau a privirilor (in)discrete din vremea noastră, încercări al căror
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ipostaza estetică pe care o ilustra așa-numitul Efeb (lat. ephebes, gr. ephebos) și pînă la pluralitatea (inter)disciplinară a lecțiilor de anatomie sau a privirilor (in)discrete din vremea noastră, încercări al căror șir a rămas, deocamdată, deschis. Din antichitatea păgînă și creștină încoace, odată cu trecerea de la omul civic la omul lăuntric, raportarea la corp și studiul acestuia aveau să se constituie, pînă la anul o mie, în ceea ce a fost paradigma monastică a trupului, o perioadă lungă, dacă vorbim
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
publică", în Istoria vieții private, vol. III, Editura Meridiane, București, 1995, pp. 16-56; trimitem deopotrivă, pentru aceeași temă a trupului, și la celelalte nouă volume ale acestui maraton epistemologic coordonat de Philippe Ariès și Georges Duby. 170 v. Peter Brown, "Antichitatea tîrzie", în op. cit., vol. I, Editura Meridiane, București, 1994, pp. 235-314. 171 v. "Individul-rege", în op. cit., vol. IX, Editura Meridiane, București, 1997, pp. 73-89. ----------------------------------------------------------------------- ION DUR Cel de-al treilea sens 2 1
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de peste 200000 de ani, adică cu mult Înainte de perioada antică. Platon explica armonia Universului prin existența a cinci elemente: focul, apa, aerul, pământul și universul, iar cele cinci poliedre regulate sunt formele care stau la baza materiei. Evenimentul epocal al antichității a fost descoperirea legăturii dintre numere, forme geometrice și natură. Înțelepții antici asociau tetraedrul cu focul (lumina cunoașterii), octaedrul cu aerul. Cum pătratul constituie o bază mai stabilă decât triunghiul, iar pământul este mai stabil decât apa, ei asociau cubul
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Claudia OLENIUC, Mariana OLENIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93109]
-
El este format din două prisme din Spat de Islanda (cristal anizotrop) lipite Între ele cu balsam de Canada. Nicolul lasă să treacă numai raza extraordinară, cea ordinară fiind eliminată prin reflexie totală. Beneficiile luminii solare sunt cunoscute Încă din antichitate. Atât grecii cât și romanii au ințeles că lumina solară poate juca un rol important În vindecare, deși mecanismele acțiunii acesteia erau necunoscute. Senzația de confort oferită de lumina solară se extinde asupra Întregului sistem biologic al organismului uman, ea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adina TEODORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93111]
-
În jurul Soarelui) are α = 365,24220... zile „medii”. Dezvoltarea În fracție continuă a acestui număr are primele 5 elemente: . Primele reduse vor fi: 365, 4 1365 , 29 7365 , 33 8365 , 128 31365 . Aproximația 4 1365 a fost cunoscută Încă din antichitate. Redusele, cele mai bune aproximații. Fiind dat un număr real a, ne punem problema să găsim numere raționale q p , q > 0, (p, q) = 1, a căror valoare să fie cât mai apropiată de a și totodată să aibă numitorul
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costică VOINEA-AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93108]
-
dată ale capitolului cu același titlu, constituie o abordare critico-retorică a cărei tradiție se originează în dramatismul lui Kenneth Burke, a cărui ilustrare tocmai am parcurs-o, împreună, în subcapitolul anterior. Cu toate că narațiunea, ca tehnică retorică, e cunoscută din vremea antichității și reapropriată, ca atare, din perspectiva criticismului neo-aristotelian, Walter F. Fisher, "părintele" orientării critico-retorice narative, o conceptualizează diferit. Pentru Fisher, povestea sau narațiunea reprezintă un element fundamental al comunicării umane, grație capacității sale de a oferi structură experienței oamenilor, în timp ce
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în lecturarea studiului său. Mărturisesc că anticipez cu nerăbdare și curiozitate momentul respectiv. În primul paragraf al piesei sale, profesorul McKerrow atrage atenția asupra caracterului marginalizat, îndeobște, al demersului retoric, în general. McKerrow identifică momentul inițial al acestei practici în antichitate, mai concret în dialogurile platoniciene, care, cum știm, discută locul retoricii în contextul general al abordării, de către om, a lumii fenomenale din jur. Cum ne amintim, desigur, în Gorgias și Phaidros, Platon distinge retorica sa de a predecesorilor (sofiști), propunând
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
împotriva fricii de suferință, de boală și de moarte. Care este, deci, semnificația, simțământului sfințeniei, și ce loc ocupă rugăciunea în viața noastră? Acest loc este foarte important. Aproape în toate epocile, oamenii din Apus s- au rugat, iar în antichitate cetatea era, în primul rând, o instituție religioasă. Romanii ridicau temple pretutindeni. Strămoșii noștri din Evul Mediu au presărat pământul creștinătății cu biserici, cu troițe, cu catedrale și cu capele gotice. Chiar și în zilele noastre, aproape în fiecare sat
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
carierei (preocupare insistentă și inevitabilă de avansare pe scara ierarhică, sau de păstrare cu orice preț a poziției obținute) și a sinecurii. Funcțiile culturale sunt, în general, foarte comode și rentabile. Scriitorul și-a dezvăluit, încă de la apariția sa în antichitate, mai ales cea romană, vocația parazitismului, mecenatului, traficului de dedicații etc. Macedonski, la noi, a avut o astfel de mentalitate. Sistemul totalitar n-a făcut, de fapt, decât să exploateze și să perfecționeze aceste vicii literare tradiționale. Plus orgoliul, vanitatea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ficțional 93. Într-o relație de sinonimie cu supranumele Adrianei, Împărăteasa, intră numele ghicitorului, Vasile, care provine din numele personal grecesc Basíleios cu semnificație clară pentru greci: basileus "rege, conducător" (există și o formă adjectivală, basileios "regal"; Basileul desemna, în antichitate, conducătorul ginții sau al tribului, apoi "suveranul", iar în Imperiul Bizantin - împăratul 94). În economia nuvelei este cel care regizează prin fire nevăzute întregul scenariu, de la momentul când îl întâlnește pe Emanuel și îl sfătuiește să se ferească de nenorocul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o formă neatestată * ga- vorgos, compus din gá (în dialectul atic gé) "pământ" și (v)érgon, "muncă, lucru"440. În cercetările de onomastică 441, Dumitru, care stă la baza numelui anchetatorului Dumitrescu, corespunde gr. Demétrios (fem. Demetría), tradus încă din antichitate prin "pământul-mamă", interpretare acceptată până azi de specialiști. Diferențele de interpretare vizează elementul De-, la origine Da-, considerat de unii cercetători nume preelenic al pământului, corespunzând grecescului Gă (gē), "pământ"; alții apropie acest element de radicalul indo-european *gdho-, din care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]