7,848 matches
-
care îmi dați și mie...? (Antena 1, 8.XI.2007); sunteți superstițioși careva? (OTV, 21.X.2007); știți cineva despre ce e vorba? (Antena 1, 20.X.2007). Uneori construcția partitivă este explicită, deci acordul e mai curând unul prin atracție: fiecare dintre noi muncim în câte un sector de activitate (Antena 1, 13.XI.2007)23. Folosirea pronumelui interogativ (și interogativ-relativ) cine ca subiect al unui verb la plural e destul de frecventă 24, acordul fiind făcut după înțeles (referențial), și
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
mai rămâne atunci dobânzile (Antena 3, 19.X.2007) - sau cu o construcție reflexiv-pasivă: li se lua din casă, să spunem, plăpumile... (Realitatea TV, 26.X.2007). 5.5. Invers, unele impersonale cu propoziție subiectivă se acordă la plural, prin atracție, sub influența unui substantiv plural (de obicei, subiectul subordonatei): vor trebui ca italienii să fie slugăriți de italieni (Antena 1, 6.XI.2007); nu se știu care sunt cauzele ale acestor avarii (Realitatea TV, 23.XI.2007); majoritatea tinerilor se
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
sau dativ nu are întotdeauna forma de gen și de număr impusă de acordul cu antecedentul său; confuziile se produc din cauza distanței dintre antecedent și relativ și adesea sub influența altor substantive din regentă sau chiar din relativă (acord prin atracție): am produs și o economie destul de deșteaptă de pe urma căruia voi o duceți bine (Realitatea TV, 9.XI.2007), primarul orașului [...], în subordinea căreia se află Poliția comunitară (Radio InfoPro, 6.XI.2007), un grup a cărei ideologie... (Radio InfoPro, 7
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
bunică, cât și alte rude care doresc să aibă grijă de ea (B1 TV, 16.XI.2007)33. 12. CONCLUZII Materialul lingvistic examinat cu ocazia monitorizărilor nu oferă mari surprize, dar confirmă existența zonelor de instabilitate în limba cultă vorbită (atracția între unele paradigme flexionare, în morfologia verbală și nominală, concurența conjugării verbale cu sau fără sufixele -ez- și -esc-, concurența desinențelor de plural -e/-i, -e/-uri), ca și rezistența unor fenomene condamnate de normă (formele vroiam sau să aibe
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
p. 14 Vezi, în acest volum, Rădulescu Sala, p. 15 Fenomen semnalat de Guțu Romalo (2000: 43) și discutat pe larg în Guțu Romalo (2002) (în 2005: 212). 16 În exemplul dat poate fi vorba și de un acord prin atracție cu substantivul întrebare. 17 În ultimul exemplu, forma de feminin ar putea fi explicată printr-un acord (hipercorect) cu pluralul neutru subînțeles procente. 18 Am ales să ilustrăm fenomenele foarte frecvente prin mai multe exemple, chiar dacă acestea sunt de același
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
folosirea actuală a lui chiar, vezi Mîrzea Vasile (2007). 20 "Numeroasele greșeli de acord în cazul lui al, ai etc. se explică prin complexitatea raporturilor implicate de folosirea lui" (Guțu Romalo 2000: 45). Și Avram (1997: 100) explică greșelile prin "atracția exercitată de forma atributului introdus sau/și prin nesiguranța vorbitorilor" și prin fenomene de hipercorectitudine. 21 Pentru ultimele două exemple, vezi și 5.4. 22 Acordul cu subiectul regentei este acceptat de GALR II: 382: "orientarea după un fals antecedent
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
avantaje. Cu cât este mai mică discrepanța dintre așteptări și performanțe, cu atât e mai mare trăirea de satisfacție a consumatorului. Disonanța cognitivă este cu atât mai mare, cu cât volumul și valoarea produselor cumpărate este mai mare, cu cât atracția relativă a alternativelor respinse este mai ridicată și cu cât importanța relativă a deciziei de cumpărare crește. Satisfacția provocată de produsul sau serviciul cumpărat va afecta comportamentul ulterior. Un consumator satisfăcut va fi mult mai dispus să cumpere produsul și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
socială ia forma afecțiunii, a simpatiei sau a Împărtășirii bucuriei. Modul jenat În care adulții răspund uneori la astfel de expresii Îi convinge pe copii să-și ascundă sentimentele de căldură și deschidere, reducându-le spontaneitatea, ei evitând să arate atracția față de cineva, evitând să exprime regretul sau copasiunea. Pentru a contracara efectele negative ce derivă din aceste deficiențe În abilitățile implicate de asertivitate, cadrele didactice trebuie să intervină acordând sprijin elevilor În recunoașterea propriilor sentimente și a sentimentelor celorlalți. În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
al satisfacției de sine la cote ridicate. Ceilalți aveau stimă de sine scăzută, satisfacție scăzută față de bani, față de creșterea și dezvoltarea personală, prieteni și job; mai pesimiști În ceea ce privește viitorul țării și mai predispuși la anxietate, dureri de cap sau lipsa atracției sexuale. Datele furnizate de Rubinstein pot fi valoroase pentru formularea și testarea de noi ipoteze, având În vedere că nu au beneficiat de o foarte atentă și amănunțită analiză statistică. Totuși, după cum se poate observa, cultura consumului este o puternică
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care purtau inscripția „Cinematograful sovietic. Teatrul poporului” încep să străbată stepa. În ele se proiectau agitki, filme foarte scurte, adevărate „clipuri” avant la lettre. Firește, mijloacele clasice de propagandă, ziare, broșuri, afișe, erau și ele prezente, dar „kino” era marea atracție. Mulți dintre spectatori vedeau pentru prima oară în viață un film (în 1921, Krupskaia afirmă că 80% dintre tinerii de la sate nu văzuseră niciodată un film), și acela era de propagandă bolșevică - Frontul roșu, Foame... foame... foame, Secera și ciocanul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
odată cu izgonirea din URSS a lui Troțki și stalinizarea totală a conducerii sovietice s-a pus piciorul în prag. Peisajul cinematografiei sovietice după un deceniu de la Revoluție era neașteptat de variat pentru un regim dictatorial : constructivismul lui Kuleșov, montajul de atracții al lui Eisenstein, teoria cineochiului și a coliziunii intervalelor a lui Vertov, montajul fluid, cu forță dramatică și satirică al lui Pudovkin, melodramele lui Barnet, dramele sociale ale lui Ermler. Plus filmele americane, care dominau box-office-ul. Proporția pe care o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lupte grele. Dar Emanoil Petruț, interpretul protagonistului Mihu, nu mai este eroul fără prihană din Brigada lui Ionuț. Deși grănicer destoinic, se lasă prins în mrejele unei brunete focoase și viclene, folosită de inamic, Codița (Dana Comnea). În premieră, apare atracția sexuală în relația dintre El și Ea, până acum limitată la împărtășirea de idei și sentimente cu așezări de cap pe umăr. Dana Comnea, prezență întunecată și intensă, este prima tovarășă fatală a ecranului socialist. Mai mult, militarul Mihu bea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
bazat pe un comportament impulsiv și inconstant și pe o gândire animistă, care este plină de confuzii între viața omului și viața animalului. El amestecă frecvent realul cu imaginarul, manifestă curiozitate pentru obiectele, fenomenele și evenimentele din jurul său, precum și o atracție sporită pentru jocuri și povești. La vârsta preșcolară are loc o dezvoltare intensă a tuturor analizatorilor. Astfel, în planul sensibilității cromatice s-a constatat că preșcolarul mic reușește să deosebească și să denumească culorile fundamentale ale spectrului (roșu, galben, verde
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
te înveselește, te adăpostește și te apără în vremuri de primejdie” <footnote Vezi: C.G. Giurescu, Istoria pădurii românești din cele mai vechi timpuri și până astăzi, Editura Ceres, București, 1976, p. 29-64. footnote>. „... Munții României au oferit dintotdeauna capacitatea de atracție, de reținere și secularizare a populației. În acest codru, ca și în restul țării, s-au statornicit așezări, s-au înrădăcinat îndeletniciri legate de tot ce oferă peisajul geografic” <footnote Vasile S. Cucu, România. Geografie umană, casa Editorială “Glasul bucovinei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ar putea fi identificată cu observațiile bolții cerești, efectuate de către magii chaldeeni, apoi o întâlnim la civilizațiile antice (hinduși, chinezi, egipteni, greci, evrei, romani etc.); în sensul modern astronomia datează de la Sir Isaac Newton (1643 - 1727) și prin descoperirea legii atracției universale în 1686, ea este o știință exactă a naturii deoarece cu ajutorul mecanicii newtoniene se fac previziuni despre mișcarea corpurilor cerești Astrofizica - ramură a astronomiei, cea mai completă știință despre univers, ocupându-se cu studierea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ultimii ani sub o severă supraveghere. Issac Newton ( (1643-1727) domină secolul următor, revoluționând științele naturii, prin descoperirile fundamentale din mecanică și astronomie. Ideea gravitației a existat la Leonardo da Vinci, la Kepler, dar Newton e cel care a subliniat că atracția este o proprietate a tuturor corpurilor din natură, arătând că forțele ce guvernează mișcarea planetelor este identică cu aceea care face ca o piatră aruncată să cadă pe Pământ. Legea atracției universale, esențială pentru astronomie, postulează că toate corpurile sunt
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Kepler, dar Newton e cel care a subliniat că atracția este o proprietate a tuturor corpurilor din natură, arătând că forțele ce guvernează mișcarea planetelor este identică cu aceea care face ca o piatră aruncată să cadă pe Pământ. Legea atracției universale, esențială pentru astronomie, postulează că toate corpurile sunt legate printr-o forță unică de atracție reciprocă, aceasta fiind proporțională cu produsul maselor care se atrag și invers proporțională cu pătratul distanței dintre ele, lucru valabil și pe Pământ și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
din natură, arătând că forțele ce guvernează mișcarea planetelor este identică cu aceea care face ca o piatră aruncată să cadă pe Pământ. Legea atracției universale, esențială pentru astronomie, postulează că toate corpurile sunt legate printr-o forță unică de atracție reciprocă, aceasta fiind proporțională cu produsul maselor care se atrag și invers proporțională cu pătratul distanței dintre ele, lucru valabil și pe Pământ și-n cosmos.. Explică sistemul copernican, arătând că mișcarea planetelor în jurul Soarelui e datorată forței de atracție
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
atracție reciprocă, aceasta fiind proporțională cu produsul maselor care se atrag și invers proporțională cu pătratul distanței dintre ele, lucru valabil și pe Pământ și-n cosmos.. Explică sistemul copernican, arătând că mișcarea planetelor în jurul Soarelui e datorată forței de atracție a acestuia, extinzând principiul și la mișcarea altor corpuri cerești din Univers. Să nu uităm că el a inventat telescopul, bazat pe o oglindă concavă, a elaborat o teorie a anotimpurilor, a fundamentat teoretic posibilitatea creării unui satelit artificial al
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
matematicieni, John Couch Adams (18191892) și Jean Joseph Leverrier (1811-1877) deduc pe baza neregularităților în mișcarea planetei Uranus, orbita unei planete mai depărtate Neptun. Leverrier a demonstrat că toate planetele sistemului solar se supun pe deplin, în mișcările lor, legii atracției universale ale lui Kepler. A urmat, mai puțin spectaculoasă, dar nu mai puțin importantă, descoperirea planetei Pluton. Această planetă a fost descoperită prin astrofotografiere - adică a observației prin lunetă. Sistemul planetar cunoscut înregistrase o « expansiune ă considerabilă. Raza lui, de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
traiectorii perfect circulare în jurul Soarelui, a descoperit că orbitele sunt eliptice, lucru demonstrat în una din cele trei legi enunțate de el și care stau la baza mecanicii cerești? * Isaac Newton (1642-1727) - construiește primul telescop și în 1687, enunță legea atracției universale, care explică mișcarea planetelor în jurul astrului zilei și ale lunii în jurul Pământului? * În 1781, englezul William Herschel a descoperit o planetă dincolo de Saturn, denumită Uranus? * În 1846, francezul Urbain Le Verrier presupune existența unei alte planete dincolo de Uranus și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
spirale). Astăzi, astrofizicienii considera, dimpotrivă, că toate galaxiile se nasc spirale sau neregulate și prin fuzionare, dau naștere galaxiilor eliptice. Galaxia cea mai apropiată de noi este ANDROMEDA, aflată la 2 milioane de anilumină. Datorită apropierii și a forței de atracție gravitațională, ea se apropie de calea Lactee. Acest lucru se întâmplă și-n Universul îndepărtat, unde unele galaxii sunt atât de apropiate încât se atrag reciproc, realizându-se punți de materie și formându-se cupluri de galaxii. La distanțe suficient
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
perioadei de revoluție și cubul semiaxei mari a orbitei este același pentru toate planetele. 3. Raportul dintre pătratul perioadei de revoluție și cubul semiaxei mari a orbitei este același pentru toate planetele. Aceste legi pot fi deduse matematic din legea atracției universale, principiile lui Isaac Newton. Galileo Galilei (1564-1642, fizician și astronom italian), a construit o lunetă în timpul Renașterii, descoperind munții și craterele de pe Lună, petele negre de pe Soare, patru din cei 16 sateliți ai lui Jupiter, fazele planetei Venus asemănătoare
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
două descoperite de Galileo Galilei), optică (dispersia luminii și efectul invers obținerii culorii albe prin suprapunerea culorilor spectrale), matematică (binomul lui Newton și calculul infinitezimal). A publicat lucrarea cu cele trei legi fundamentale ale dinamicii, unde este cuprinsă și legea atracției universale, conform căreia „în Univers totul se petrece ca și cum corpurile s-ar atrage în raport direct cu masele lor și-n raport invers cu pătratul distanțelor dintre ele”. Această lege a contribuit la deducerea legilor mișcării planetelor, descoperite de Kepler
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
618 Km/h dezvoltă căldură. Dar creșterea masei Soarelui este inadmisibilă, deoarece ar putea produce perturbații foarte sensibile în mișcarea planetelor Mercur și Venus - fenomene ce nu s-au verificat; • ipoteza contracțiunii - conform acesteia soarele s-ar contracta, prin efectul atracției gravitației spre centru; contracție ce ar produce căldură prin compresia gazelor. S-a calculat că scăderea a razei solare cu 40 m, ar putea produce energia emisă într un an. Calculul arată că ar trebui să admitem că într-un
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]