5,357 matches
-
pânză, imagine video cu fețe de bătrâne care se metamorfozau în glie, ședea discretă ca o umbră, undeva într-un colț al sălii. Mi-am plimbat privirea pe „formele” născute de Marilena, ascultând vocea care însoțea filmul metamorfozelor pământ-chipuri de bătrâne. După o vreme, am părăsit sala fără să-i pot spune Marilenei nimic. Graiul îmi pierise oprit de emoția și frustrația teoreticienei față cu o operă care întrupa atât de senzațional femeiescul. Mă gîndeam la răceala raționamentelor și teoriilor mele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
creșterea copiilor, despre bărbați și detergenți. Ele par să răspundă doar din zona de expertiză de la gât în jos. Pe orice canal românesc de televiziune, iar probabilitatea cea mai mare, dacă nu ești pe știri, unde mai arată câte o bătrână amărâtă cu casa înecată, este să vezi o femeie tânără, care bâțâie din fund, eventual cu capul în sensul opus camerei de filmat, ca să fie clar care este cea mai interesantă și mai importantă parte a unei femei. Acesta este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
s-a întâmplat. Când am ajuns, piața era pustie. M-am așezat pe marginea străzii, în partea dinspre șoseaua Kiseleff, unde se mai aflau doar câțiva tineri. La un moment dat, s-au apropiat de noi un bătrân și o bătrână, care, vorba lui Minulescu, mergeau ținându-se de mână. Aici se adună oamenii de bine? - au întrebat. Nu, le-am răspuns eu râzând, aici sunt golanii, cred că trebuie să treceți în partea cealaltă. Au râs și ei și s-
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
puțin amplificată de temperatura de-afară. La rândul său, postul SOTI ne-a demonstrat că părerile sunt împărțite. Fiindcă, din păcate, chiar așa este. Am văzut, cu ochii mei, prin intermediul camerei lui de luat vederi, cum un bătrân și o bătrână care mergeau ținându-se de mână și-au exprimat opinii situate la poli opuși. Doamna era de părere că, orice s-ar zice, figura pe care a făcut-o șeful statului este puțin cam rușinoasă, în vreme ce domnul susținea sus și
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
de strașnicele bombardamente, o explicație posibilă fiind aceea că funcționa În incinta unei biserici. Începând cu anul școlar 1948-1949, informațiile despre această școală lipsesc cu totul deoarece arhiva ei dispare. Informațiile reapar abia un deceniu mai târziu, când În localul bătrânei Școli de Fete nr. 5 se va instala o grădiniță de copii care funcționează și În prezent, Grădinița nr. 6, proaspăt renovată, vegheată de Biserica Nicoriță, monument istoric din secolul XVII. În perioada 1949-1959, școala a funcționat În vechiul local
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
o stafie care "umblă prin Europa". Se încearcă astfel ca prin această paralelă în mod voit forțată să se pună în evidență că nu este nimic periculos în această nouă "religie". "O stafie bântuie prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrânei Europe s-au unit într-o sfântă hăituială împotriva acestei stafii: papa și țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani." Vezi și Manifestul partidului comunist, Editura Nemira, București, 2006, p. 9. 1081 Deși nu vom insista, vom spune
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
te exaspereze. Acum sunt în faza în care mă exasperează toate personajele din acest Zid al morții, cu care închei, și nu mai vreau să aud niciodată de Zidul morții și nici de romane cu continuări. Aceste cărți sunt prea bătrâne în mine. Au zece ani. Trebuie să le trec deja în pașaport. Atât de mult mă terorizează și atât de mult m-au plictisit, că sunt obligat să scap de ele cât mai repede. Mi s-a întâmplat chiar să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
i se aduceau. După vreo trei săptămâni de la acel trist episod, m-a vizitat. Era foarte slăbit. Mergea sprijinindu-se în baston. Se uita în toate părțile cu frică. Era un om foarte speriat. Se temea să nu fie lovit: bătrâne, Securitatea o să mă bage în pământ, tot timpul am fost urmărit, spunea Poetul. *** Aici este cazul să citez dintr-o Notă strict secretă a Securității, referitoare la Cezar Ivănescu, notă aflată la CNSAS, dar și în Arhiva SRI, dosar nr.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
vostru să fiți otrăvite și voi!.. Tamara a repezit-o pe actriță, acuzând-o c-a venit ca la teatru, demascând falsitatea celor ce le condamnă modul de viață, deși cel puțin jumătate dintre femeile "respectabile" au amanți, deși unele bătrâne întrețin amanți tineri. Și-a apărat semenele spunând: Noi suntem fete căzute și mărturisim! Voi sunteți femei pierdute și vă ascundeți! Impresionată, actrița le-a sărutat pe frunte și a mărturisit că, deși acum este celebră, a trecut și ea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Într-un caz de figură aproape ideal, un text poate adopta un plan de text subliniat de segmentarea tipografică ce corespunde, pe deasupra, cu structura secvențială. Este cazul acestei fabule narative din Mici poeme în proză de Baudelaire 122: T81 DEZNĂDEJDEA BĂTRÎNEI Mica bătrîna zbîrcită se simți nespus de bucuroasă văzînd pe acest drăgălaș copil pe care fiecare îl răsfăța, căruia totă lumea dorea să-i placă; drăgălașă făptură, tot atît de plăpîndă ca și ea, mica bătrîna, și, la fel, fără
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Baudelaire 122: T81 DEZNĂDEJDEA BĂTRÎNEI Mica bătrîna zbîrcită se simți nespus de bucuroasă văzînd pe acest drăgălaș copil pe care fiecare îl răsfăța, căruia totă lumea dorea să-i placă; drăgălașă făptură, tot atît de plăpîndă ca și ea, mica bătrîna, și, la fel, fără dinți și fără păr. [Pn1] Și se apropie de el, voind să-i zîmbească și să ia o înfățișare plăcută. [Pn2] Dar copilul cuprins de spaimă se zbătea sub mîngîierile bătrînei decrepite și făcea să răsune
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
plăpîndă ca și ea, mica bătrîna, și, la fel, fără dinți și fără păr. [Pn1] Și se apropie de el, voind să-i zîmbească și să ia o înfățișare plăcută. [Pn2] Dar copilul cuprins de spaimă se zbătea sub mîngîierile bătrînei decrepite și făcea să răsune casa de țipetele lui. [Pn3] Atunci biata bătrînă se retrase în singurătatea-i fără sfîrșit, [Pn4] și plînse într-un colț spunîndu-și: [Pn5] "Ah, pentru noi, nefericitele femei bătrîne, s-a dus vremea de a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
titluri, subtitluri, cuvinte-cheie. Pe baza topicului, cititorul decide să privilegieze sau să mențină latente proprietățile semantice ale lexemelor în discuție, stabilind astfel un nivel de coerență interpretativă numită izotopie. (U. Eco, Lector in fabula, ed. cit., p. 131) Titlul "Deznădejdea bătrînei" anunță un sens care intră în contradicție cu începutul textului T81, însă treptat el devine coerent ca temă-topic a poemului. Textul comportă o a doua sinteză configurațională: evaluarea finală formulată de personajul însuși sub formă de morală-PnΩ. Ar fi ușor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care pun în scenă o interacțiune și o discuție între două personaje (PR și V). În poemul în proză de Baudelaire T81, după o enunțare de tip <4>, gîndirea reprezentată în discurs direct în ultimul paragraf manifestă trecerea de la personajul bătrînei (EA subiect al enunțului) la un NOI subiect al enunțării atît de extins încît PR fluctuează între valoarea enunțiativă <1> a discursului direct și valoarea generică-gnomică <3>. Poemul T85 de Queneau conține un PR istoric încadrat exemplar de două IMP
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vântului, cu lemnul de acum mâncat de carii, cu un ivăr prins în câteva cuie ruginite și scârțâind parcă a jale, ușa se deschide cu greu în fața micuților. ... doi băieți și o fetiță: 12, 8 și 6 ani... ... și o bătrână micuță, îmbrăcată în negru, cu broboada acoperindu-i parcă toată fața duioasă, slabă și tristă. Era bunica! Bunica din partea tatălui. Singura rudă în viață, singura speranță, singurul sprijin, singura inimă care mai putea cuprinde viața celor trei copii orfani. Degetele
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
tatălui. Singura rudă în viață, singura speranță, singurul sprijin, singura inimă care mai putea cuprinde viața celor trei copii orfani. Degetele lor, timid, dar pline de speranță, părăsesc încleștarea și, precum dansul aripilor de fluturași, ating sfios veșmintele cernite ale bătrânei. Rugă și milostivire, în același timp. Rugă necuvântată, ci doar mimată de fețele candide ale copiilor! Rugă și acea chemare a sângelui, care face minuni, cum de altfel, minuni sunt aceste trăiri pe pământ! Bătrâna își pleacă trupul chinuit de
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
ating sfios veșmintele cernite ale bătrânei. Rugă și milostivire, în același timp. Rugă necuvântată, ci doar mimată de fețele candide ale copiilor! Rugă și acea chemare a sângelui, care face minuni, cum de altfel, minuni sunt aceste trăiri pe pământ! Bătrâna își pleacă trupul chinuit de muncile de peste zi, sărută obrajii fierbinți ai micuților și, ca într-o vrajă, se pierde în inima fiecăruia. Și acolo a rămas multă vreme, de altfel, până când s-a transformat într-o strălucitoare
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
înmoaie genunchii și nu mai poate sta pe picioare. Cerul dacă s-ar fi despicat în două, uimirea ei nu ar fi fost atât de mare. Valuri de bucurie, de întristare și de speranță păreau că se învolburează sub broboada bătrânei , amețind-o. Știa că nu poate oferi mai mult Murei, dar vocea din inima ei îi striga: nu poți să te îndepărtezi de acest copil, este iubirea purtată în suflet ca pe un dar de la Dumnezeu, de la Ana și de la
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
a aflat. În ziua cu pricina, bunica îi spune, atât cât reuși ea printre lacrimile care o sugrumau, de faptul că viața ei va fi mai frumoasă alături de alți oameni. - Ce o să te faci tu, peste câțiva ani, cu o bătrână slabă și urâtă? îi spuse pentru a o încuraja. Strălucirea pantofilor lui a amețit-o pe Mura. Nu mai văzuse așa ceva! Își ridică privirea și observă ceva strălucitor pe umerii și pe reverele cămășii. Pe cap el avea o șapcă
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
atât de hotărât. Ca un făcut, tot cu căruța a fost dusă acasă, înapoi, pe aceeași melodie cunoscută: hârrrr- hârrrr... și a ajuns direct în brațele bunicii, adică exact acolo unde încă se simțea căldura mamei sale, acolo unde pieptul bătrânei încă nu se liniștise din bocetele de cu seară. A ajuns acolo, la sânul bunicii, locul de unde nu o va mai lua nimeni și de unde nici bunica nu o va mai da nimănui! A fost bine, a fost rău..., nici
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
afaceri este egoist, se gândește numai la el...” Așa să fie? Așa să rămânem... Viorel Patrichi Elisabeta Rizea sau arma redutabilă: memoria tragică Prin 1999, am ajuns la Nucșoara, pe Argeș în sus. Voiam s-o cunosc pe Elisabeta Rizea, bătrâna care a uimit România prin dragostea pentru omul ei, urmărit de securiști prin munți. Toamna își lăsa aromele galbene pe tipsia lui Dumnezeu de pe Râul Doamnei. Care Doamnă să fi lăsat numele generic în amintirea oamenilor de pe-aici?, mă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
furnicar, Tuța Rizea, cum îi spunea satul, era un fel de lider informal pentru țărăniști. Un om cu o armă redutabilă: memoria tragică. Șapte ani de pușcărie pentru șapte țigări Și totuși, nu pricepeam de ce satul era întors împotriva acestei bătrâne chinuite. Primarul Ion Chelu era omul lui Roman sau așa se spunea. “Avem păduri mari, 3000 de hectare. Am primit cereri și din Elveția pentru restituirea pădurilor după legea lui Lupu. Mulți au făcut pușcărie din cauza partizanilor. Acum, sunt toți
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să înțeleg dușmănia absurdă. Iubește-l pe aproapele tău! Gard de nuiele cioplite. Cu măr la poartă, casa Elisabetei Rizea este învelită cu țiglă, are pereți văruiți cu sineală. Mai la vale, pe malul Râului Doamnei, este proprietatea învățătorului Arnăuțoiu. Bătrâna mă vede și începe să plângă. În fața suferinței, trebuie să te înclini, dar la Nucșoara lucrurile nu stau deloc așa. Mi-am impus să rămân imparțial, fiindcă dușmănii vechi răbufnesc aici, cu justificări politice de suprafață. Chinurile au făcut-o
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
plângă. În fața suferinței, trebuie să te înclini, dar la Nucșoara lucrurile nu stau deloc așa. Mi-am impus să rămân imparțial, fiindcă dușmănii vechi răbufnesc aici, cu justificări politice de suprafață. Chinurile au făcut-o parcă mai puternică pe această bătrână cu ochi albaștri: ea nu-și iartă dușmanii care i-au distrus viața dintr-un nenorocit exces de zel. Voiau să dea bine, să parvină și nu se putea decât să-l distrugi pe cel de lângă tine. “Iubește-l pe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Eu am făcut anul trecut varianta de șosea, că erau numai bolovani pe drum. Să nu-mi zdruncine capu’ când m-or duce la groapă. M-am dus la ministrul Noica, la București, am vorbit cu domnul Emil Constantinescu. Eu, bătrâna asta... Primaru’ Chelu n-a trecut măcar să vadă cum lucrau oamenii, fir-ar al dracului de prăpădit! Când a venit regele la mine, primaru’ s-a dus la Costel Păncescu de la PRM și-a băut la el. Primaru’ din Domnești
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]