4,932 matches
-
Arsuri Eritem: opăreală. Degerături Bătături Excoriații: jupuituri, belituri, zgârâieturi, rosături Înțepături Mușcături Rabie: turbare Panarițiu: sugel, sugui, sulgiu, păr la deget Abcese. Ulcere: bube, buboaie, bubițe, bubușoare, buburuze, căței, cârtiță. Adenită: udmă, uimă, scurtă, tragăn.flegmoane: umflături, cârcin. Chist sebaceu: broască, modâlcă. Luxații: scrântituri, schintituri. Fracturi: frânturi. Hernie: boșorogeală, surpătură, chilă, cui de stricăciune, chilăvie. IX. Bolile creierului și ale sistemului nervos Cefalalgie: durere de cap. Congestie. Insolație: soare sec. Sincopă: leșin Vertigo: amețeală. Isterie: istericale, lipitură, zburător. Eclampsie: apucat, apucătură
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și simplu făcând altceva. Acționează cu Înflăcărare, dar fără să-și asume riscuri inutile. Evenimente: Este un tranzit excelent pentru a Începe ceva nou, punându-ți În joc toată energia. Sens: Vezi conjuncția. Capcană: Acțiune de dragul acțiunii. Nu uita că broasca țestoasă a câștigat Întrecerea, nu iepurele. Opoziție sau careu Dispoziție: Nevoia de a se confrunta cu o provocare, de a-și pune curajul (moral sau fizic) la Încercare, de a demonstra că e „capabil de” devine excesivă, antrenând riscuri reale
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
mai, pai, tai; dau, stau; beau, vreau; a încadrat consonantic bas, bat, cad, cal, braț, calc, scad, scald etc.; (b) cuvinte bisilabice trohaice (cu accent pe prima silabă): apă, iapă, iarbă, cadă, barbă, apăr, capăt, ceapă, faimă, creastă, oală, coadă, broască, pleoapă; respectiv iambice (cu accent pe a doua silabă): amar, fierar, ghețar, olar, primar, răsar, bărbat, măsea, mărgea etc.; (c) cuvinte trisilabice: dactilice (cu accent pe antepenultima silabă) arie, albie, gratie, grație, sabie, lacrimă, flacără, marmură, papură, daună, gaură, arbore
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ei, un monument pentru literatura națională". Colaborator din 1895, în materie de folclor, al lui Artur Gorovei, directorul și sufletul revistei „Șezătoarea" de la Fălticeni, unde apar culese de el „Cântece", 1898 „Cântece", „Badiu", „Stanislav", legenda „De ce mănâncă cocostârcii șerpi și broaște"; 1901 „Povestea norocului", legenda „De ce cântă cucul numai la Sânzenie" etc.; 1907-1908 evocarea „Cum se făcea șezătoarea mai înainte vreme", „Plugușorul"-, la revista „Ion Creangă" de la Bârlad, în anul 1908 Al. Vasiliu este ales în comitetul diriguitor al Societății folcloriștilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de la un asemenea tip o mașină de mâna a doua?) Prejudecățile sunt adesea sursa falselor judecăți. Am putea scrie chiar "prejudecăți", deoarece sunt exprimate înainte să se elaboreze o judecată bazată pe circumstanțe. "Englezii nu știu să gătească"; "francezii mănâncă broaște"; "olandezii sunt zgârciți", "italienii nu sunt serioși"... Cine a demonstrat vreodată aceste opinii? Specificul prejudecății este tocmai acela de a fi o judecată peremptorie, care precedă faptele, refuzând argumentele și opunând rezistență observării. Totuși, prejudecata nu este lipsită de o
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
o bază. Este adevărat că gastronomia engleză nu e pe gustul latinilor, dar micul-dejun la Londra e mult mai bun decât pe continent, iar prăjiturile englezești merită efortul deplasării. Este la fel de adevărat că anumiți francezi gustă cu plăcere picioare de broască, dar acest fel de mâncare nu este cu siguranță o mâncare națională. Olandezii, mai meticuloși în ceea ce privește micile cheltuieli, sunt donatori generoși pentru cauze nobile. Iar toți prietenii italieni ai autorului sunt persoane serioase, în care se poate avea încredere. Un
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
împiedicat să se căsătorească cu Mathilde de La Mole. Imobilizat imediat de jandarmi, e dus direct la închisoare: "Intrară într-o încăpere, îi puseră fiare la mîini și îl lăsară singur, apoi se auzi cheia răsucindu-se de două ori în broască; toate acestea se petrecură atît de repede, încît Julien nici nu-și dădu măcar seama de ele. Zău, s-a sfîrșit totul, spuse el cu glas tare, trezindu-se la realitate... Da, peste două săptămîni ghilotina... dacă nu cumva îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cu o exactitate de parcă ar fi fost instrumente de precizie, iar apoi s-a implicat necontenit astfel încât lucrările să fie realizate cu aceeași exactitate. Mi se pare că îl mai aud încă pe lăcătuș, care întreba referindu-se la o broască: «Spuneți-mi, domnule inginer, contează cu adevărat pentru 50 GÂNDITORUL SINGURATIC dumneavoastră un milimetru?» și mai înainte ca el să termine cădea un «da» atât de tare și energic, încât omul aproape se speria.“59 Wittgenstein nu a scris filozofie
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că sunt scoase din mediul lor de creștere, lipsite de viață, uneori apatice, plictisite aduc un mare deserviciu din acest punct de vedere. Imaginea ce mă face să spun acestea este un acvariu destul de mic în care se găseau douătrei broaște țestoase ce toată ziua se loveau cu capul de pereții acvariului. Asemeni sunt crescuți și unele păsări de apartament (papagali). Pentru a cînta sunt ținuți despărțiți de perechea sa. Cîntecul fiind de fapt cel mai trist cîntec, o căutare a
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
norul în care încă mai doarme Etna, într-o farfurie cu spaghetti și un pahar de vin la prânz, într-un Crodino 8 cu câteva măsline la amiază, iar, dincolo de înserare, într-un hârșâit de cheie care se răsucește în broască, nereușind să acopere un râset de fată tânără și pașii ei către curtea din spate. Chi se ne frega pentru că nimeni nu se grăbește. De ce s-ar grăbi? E agitație fără să fie isterie, se vorbește tare, dar așa de
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
înghesuie la plimbare, caii se odihnesc. Unul bea dintr-o găleată de plastic apa adusă de stăpânul lui dintr-una din fântânile străjuitoare de ziduri, singurul efort făcut de acesta la vreme de amiază fiind acela de a înlătura mătasea broaștei care plutește, verde, ca o opreliște în calea altor posibili însetați trecători. Cu o zi înainte, La capannine văzusem, tot pe la prânz, cu totul altfel de cai, la școala de echitație. Ăștia nu cred că băuseră vreodată apă colorată, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
decât promisiunea unui prim-ministru vertical și abilitatea confirmată a liberalilor care, interesați de agenda proprie, vor încerca să țină în frâu excesele naturale ale pesediștilor. Chiar dacă istoricii și heraldiștii demonstrează filiația clară (ca design) a crinului regal francez din broasca lui Clovis, sper ca această floare să rămână totuși nepătată și binemirositoare. Nu de alta, dar rânjetul prematur și samba mitocănească jucată sfidător de Mazăre la televizor îmi cam dau fiori. 30 noiembrie 2009 Actualele alegeri prezidențiale, despre care luasem
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
echipă pe care să și-o formeze singur. A ratat această șansă când putea construi filiala județeană a UNPR și când i-a lipsit un consilier care să-i explice de ce în politică înveți să înghiți, din când în când, "broaște". Replierea sa de azi, la o formațiune care are tupeul să mozolească imaginea unei construcții istorice cum a fost Partidul Junimei Politice (pour les connaisseurs!), e mai curând fără speranță. Nu numai din cauza personajelor indescriptibile de pe acolo, dar și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de „ Crovul Brădescului ”, din care se Întinde spre sud valea Radovanului. În partea de nord și de apus de Ciocul Becherului, este o depresiune destul de adîncă, unde s-a format o baltă care s-a numit „ Balta Corbului ”, populată cu broaște țestoase și mulți șerpi. De jur Împrejurul bălții sînt tufe de alun, ce spre toamnă cînd alunele sînt coapte, freamătă de gălăgia copiilor care vin să le culeagă și a veverițelor ce se strîng aici din toate colțurile pădurii. Depresiunea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
române moderne. Marele Eminescu spunea că „limba dezvoltă cugetarea” și de ce să nu recunoaștem că exprimarea poporului este deosebit de bogată în cugetare adâncă. În acest sens mă duce gândul la opera nemuritoare a humuleșteanului Ion Creangă: „plin de noroc, ca broasca de păr”, „când ai zile și noroc, treci prin apă și prin foc”, „toată pasărea pe limba ei piere”, „ce-i în mână nu-i minciună”, „mi-am aprins paien cap”, „îs mai aproape dinții decât părinții”, „păreții au urechi
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
capăt de rând. Semne de ortografie și de punctuație Explicați folosirea semnelor de punctuație și de ortografie din textele de mai jos: (a) "Pe la marginea grădinii curgea un râu mare și lat; malul râului era mlăștinos și mâlos; aici locuia broasca cu fecioru-su. Brr! Urât mai era și acesta și semăna leit cu mamă-sa. Cuac-cuac-cuac! Asta-i tot ce a putut el să spună când a văzut-o pe fetița cea drăgălașă în coaja ei de alună. Nu vorbi așa
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și acesta și semăna leit cu mamă-sa. Cuac-cuac-cuac! Asta-i tot ce a putut el să spună când a văzut-o pe fetița cea drăgălașă în coaja ei de alună. Nu vorbi așa de tare că se trezește! spuse broasca cea bătrână. Te pomenești că fuge, că-i ușoară ca un puf de lebădă!" (Hans Christian Andersen, Degețica) (b) " Sărind în joacă de pe o creangă pe alta, veverița căzu drept pe spinarea unui lup adormit. Lupul sări în picioare și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pleca; * paronimia vituos vituoz; omonimia cuvântului pare; polisemia cuvântului a pune; * paronimia maestru maistru; omonimia cuvântului ochi; polisemia cuvântului a opune; * paronimia a evolua a evalua; omonimia cuvântului toc; polisemia cuvântului a oglindi; * paronimia a scurta a scruta; omonimia cuvântului broască; polisemia cuvântului a observa; * paronimia alineat aliniat; omonimia cuvântului ce; polisemia cuvântului a muta; * paronimia a investi a învesti; omonimia cuvântului o; polisemia cuvântului a mări; * paronimia a visa a viza; omonimia cuvântului a; polisemia cuvântului a marca; * paronimia a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Adeseori seara câteșicinci surorile, ținându-se de mâini, se ridicau astfel la suprafața apei. Aveau glas fermecător, ca nici o altă ființă de pe lume" (Hans Christian Andersen, Mica sirenă) (c) "Ei, dacă se adunară la un loc, aduseră vorba iarăși despre broasca fratelui lor celui mai mic, și începură împreună cu logodnicele lor a grăi despre dânsul cam în dodii. Îi ținu de rău tatăl lor, căci de, orice s-ar zice, fiu îi era și ăl mic, și îl durea la inimă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
despre dânsul cam în dodii. Îi ținu de rău tatăl lor, căci de, orice s-ar zice, fiu îi era și ăl mic, și îl durea la inimă când îl luau în râs, dară toate fură în deșert." (Petre Ispirescu, Broasca țestoasă cea fermecată) (d) "Iar în urma-i, din tufișuri, / De prin tainice-ascunzișuri, / Se ivesc pe jumătate / Păsărele ciufulite, / Alarmate / Și-ngrozite: Cine-i? Ce-i? Ce-a fost pe-aici?" (George Topârceanu, Acceleratul) (e) "Pasămite, înainte de-a se porni
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
între propozițiile subordonate concesive și regentele lor: (a) "Împăratul văzu atunci ce nu mai văzuse în toată viața lui. Dihania se cutremură, se lungi și se subție și, ca și cum ar fi fost un fir de ață, se strecură prin gaura broaștei. Dar cât de repede se strecură, împăratul tot văzu că are un picior mai lung cu zece coți ca celălalt." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Poveste) (b) " Când ajunse la curtea împărătească, le ieși împăratul înainte, și rămase înmărmurit când văzu în loc de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frecvență mică, celule în care substratul genic a suferit procesul rearanjării. Locusul unic, responsabil pentru activarea rearanjării, conține ambele gene RAG1 și RAG2 și, pentru activitatea combinatorie este necesară expresia ambelor gene. La toate speciile studiate - șoarece, om, găină și broasca Xenopus - genele RAG1 și RAG2 formează o unitate genetică remarcabilă. Genele RAG sunt învecinate, strâns lincate, transcrise convergent, cu ambele regiuni codificatoare, iar regiunile netraduse de la capătul 3’sunt lipsite de introni. La șoarece, segmentul ADN care conține întreaga informație
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
caz se evidențiază pentru genele ribozomale la Xenopus laevis, la care în linia germinală apar 200-300 de cistroni ribozomali, cu o mare variabilitate a numărului de gene purtate de fiecare ovocit, multe fiind mutante deficiente. Situația e tolerabilă la această broască cu „gheare” sud-africană, grație marii sale prolificități (Brown și David, 1968). Atât poliploidia cât și duplicația în tandem au operat în procesul de evoluție a imunoglobulinelor. Se afirmă că o catenă imunoglobulinică inițială a evoluat prin duplicația în tandem a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de nucleotide din acizii nucleici și secvența de aminoacizi din catenele polipeptidice, oferind cel mai solid argument pentru realitatea fenomenului de codificare biochimică, de colinearitate și universalitate a codului genetic. Clonarea și funcționarea genelor pentru globinele de iepure în ovocitele broaștei Xenopus laevis a reprezentat un argument irevocabil al conceptului de universalitate a codului genetic nuclear. Dintre toate sistemele genetice analizate la om, cel al hemoglobinelor este cel mai bine cunoscut. Structura tetramerică a moleculei de hemoglobină condiționează capacitatea sa excepțională
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
delirante. În funcție de modul de manifestare pot fi generale sau parțiale, elementare sau diferențiate. Astfel, ele se pot manifesta prin senzații dureroase, arsuri, distrucții de organe sau schimbarea locului, formei și funcției unui organ; prezența de corpi străini, obiecte, animale (șerpi, broaște); transformarea corpului în păianjen etc. Aceste halucinații se întâlnesc îndeosebi în delirele hipocondriace, delirul de negație și delirul metabolic (din schizofrenie, parafrenie, melancolie etc.). Un alt tip de halucinații, mai puțin întâlnite sunt cele din sfera genitală sau ale simțului
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]