4,802 matches
-
în editură, aflată pentru început sub aceleași auspicii, devenită mai târziu independentă. În programul pe anul 1934, elaborat la 8 ianuarie la Cernăuți și trimis tuturor revistelor spre publicare, colecția își propunea să promoveze talentele regionale, desconsiderate de marile edituri bucureștene, publicând poezie, romane, traduceri, dar și lucrări de istorie, știință, muzică etc. Anul 1934 este însă unul de cotitură. În iunie Iulian Vesper pleacă la București (ca director în Ministerul Muncii), iar în august se întoarce de la Roma Traian Chelariu, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
stilul individual al poetului. Pann care adaptează În chip curent temele altora, Își impune temperamentul și stilul său. Este ușor de Închipuit că nimeni nu se mai Întreabă asupra modelelor cînd citește CÎntece ca acestea, trecute repede În repertoriul lăutarilor bucureșteni: „Unde-ți este frumusețea, Suflețelul meu iubit? Unde-ți este rumenețea Și drăgăstosul zîmbit? Unde ț-e cătarea blînda Asupra mea s-o arunci? Să-mi vezi jalea netăcînda Și dureroasele munci. Unde-s dulcile-ți cuvinte Ș-Întru tot
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Însă adorația, Închinarea nu țin mult. Pann Împinge cîntecul spre obișnuita cîrtire Împotriva femeii care cheltuiește mult, trădează ușor și are gură rea. CÎntul al XXIII-lea e semnat De un pățit și pare a fi scris În limbajul mahalalei bucureștene din celălalt veac. Tema istericalilor din poezia lui Matei Milu, a ghilelei lui Conachi și a femeii modiste din versurile indignate ale lui Stamati și Asachi este tratată de Anton Pann Într-un stil mai arțăgos și cu o viziune
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trupului. Trecerea de la iatac la circiumă. 23. Pann și obsesia muierii rele. Elogiul vinului și contestația femeii (Îndreptătorul bețivilor). Calea de mijloc În educația erotică (Erotocritul). Seducerea prin verde și seducerea prin cîntec. Un salut d’amour. În mediul periferiei bucureștene. O eho-vorbire și contestația autorității paterne. Motivul Dalilei. Iarăși pățitul Anton Pann și adiatele lui. 24. O șezătoare la țară. Povestea vorbei și, din nou. portretul femeii Îndrăcite. Figura conjugalității periclitate. Femeia bună, În fine. 25. O paranteză: paraliteratura lui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
literare sau fragmente din scrierile lui Boccaccio, La Rochefoucauld, La Bruyère, Al. Dumas, iar Petru Popescu rezumă câteva piese ale lui Shakespeare. Gazeta încearcă să țină la curent cititorul bănățean cu viața literară din România, reluând din ziarele și revistele bucureștene articole și știri (polemicile Junimii cu B. P. Hasdeu, discuțiile de la ședințele Academiei Române ș.a.). Se tipăresc și versuri satirice, inspirate de aspecte sociale lugojene, anecdote populare, versuri umoristice scrise în graiul bănățean ș.a. Au mai colaborat Anastasia și Letiția Tempea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
având subtitlul „Revistă ilustrată de cinematograf”. Directori: B. Cehan, ulterior George Val (1939). Colaborează Al. Robot, C. Bogoe, Paul B. Marian, Petre Boldur, Traian Popescu, Jack Berariu (semnatarul unui interviu cu Dina Cocea și George Timică) ș.a. Rubrici: „Critica premierelor bucureștene”, „Critica premierelor din străinătate”, „Jurnal de actualități”, „Comentariile chenzinei”, „Revista revistelor”. La ancheta „Scriitorii noștri, actorii noștri și cinematograful” răspund E. Lovinescu, Ion Minulescu, Emanoil Bucuța, Camil Petrescu, Anton Holban, N. Davidescu, Claudia Millian, Horia Oprescu, George Vraca, Lilly Popovici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290002_a_291331]
-
l. și a. nu a beneficiat de îndrumarea directă a unui mare critic, așa cum se întâmpla cu „Viața românească” și „Sburătorul”, a unei personalități care să angajeze polemici, având o ideologie și o estetică a sa. Țelul declarat al revistei bucureștene este în primul rând unul informativ și formativ, aproape în felul „magazinelor” din secolul XIX: „răspândirea gustului pentru literatură”, deșteptarea „dragostei pentru cultură”. Și faptul se străvede chiar din sumarul foarte eteroclit, care se adresa în primul rând unui cititor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
poate întreprinde un extrem de interesant studiu de sociologie a receptării, pentru care A.l. și a. oferă poate cel mai bogat material dintre toate publicațiile interbelice. Conducându-se după vechiul adagiu horațian, al îmbinării utilului cu plăcutul, sora mai mică, bucureșteană, a „Vieții românești” a reprezentat timp de aproape două decenii o tribună de promovare a valorilor morale, culturale, literar-artistice, de propagare a gustului pentru frumos, în slujba cărora a apelat la condeie dintre cele mai reputate ale scrisului românesc de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
Piatra Neamț (1945-1948) și Liceul Silvic din Roznov, terminat în 1952. Până în 1955 urmează Institutul de Teatru și Cinematografie din București, iar din 1956 Școala de Literatură „M. Eminescu”, ultimul an de studii absolvindu-l în cadrul Facultății de Filologie a Universității bucureștene. Între 1962 și 1964 este secretar literar la Teatrul „Barbu Delavrancea” din București, apoi intră în presă: secretar general de redacție la revista „Amfiteatru” (1964-1972) și la ziarul „România liberă” (1972-1975), redactor-șef adjunct la „Magazin” (1975-1986), publicist comentator la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
a impus în spațiul criticii franceze. În Franța R. se consacră cronicii radiofonice de carte apuseană, activitate nu lipsită de interes, dar în care investiția spirituală nu mai este cea din trecut. În cele două volume de trecere dintre perioada bucureșteană și cea pariziană - Scene, reflecții, fragmente, situat în continuarea reflecțiilor despre „scena” literaturii, și Journal en miettes cu Eugène Ionesco - e inserată și evocarea unor momente din viața literară românească a anilor ’50-’60. Se dovedește cu acest prilej că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
Eminescu, de pildă, este scos din sfera „infamiilor ciocoiești ale lui Titu Maiorescu” și trecut „În conștiința clasei muncitoare” În lumina criticii lui Gherea, scrie În numărul festiv al revistei Contemporanul, I. VITNER 2, cel care-l preda, la universitatea bucureșteană, pe autorul Luceafărului, dar și pe junimiști și, se-nțelege și pe poeții și criticii socialiști: „S-a dat În jurul operei lui Eminescu o adevărată luptă de clasă. Apariția studiului lui Gherea este un răspuns drastic dat de un exponent
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Înainte despre poezia pe care acesta o publică - În numărul din iulie-august 1949 al Vieții românești, subliniind cu acest prilej tonul general abstract, pe care-l avea și poemul său Căderea burgheziei-Închisoare și celelate versuri publicate atunci de revista bucureșteană. În numărul 8, din august 1950, al aceleiași reviste, Virgil Teodorescu publică În cinstea lui 23 August poezia Întâlniri, care reprezintă sub toate raporturile un progres vădit În comparație cu cea la care ne-am referit mai sus. (Ă). Ceea ce-l preocupă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
1938-1939 cântă în corul de copii al Operei Române, iar în timpul celui de-al doilea război mondial și în diverse spectacole ale Teatrului Barașeum. După război va absolvi Școala de Literatură „M. Eminescu” (1955) și Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1960). Lucrează pentru diverse publicații militare, între 1960 și 1978 fiind și secretar literar al Teatrului „Ion Vasilescu” din București. Va colabora mult la emisiunile de radio și televiziune. De-a lungul timpului i se vor monta numeroase piese de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
foarte ridicat propus de firma austriacă. Impulsionat de inițiativa Primăriei Iași, care, la începutul anului 1898, a demarat lucrările de electrificare a orașului, consiliul comunal Bacău a hotărât să reia negocierile. Astfel, în decembrie 1898, municipalitatea a invitat pe reprezentanții bucureșteni ai firmelor „Societatea Anonimă de Electricitate” - fostă Schuckert & Co. din Nürenberg - și „Simens” să trimită fiecare „în Bacău un specialist, care să studieze la fața locului posibilitățile de a instala lumina electrică”. Datorită onorariului mai mic cerut de inginerul S.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașului, „care ar dori să introducă electricitatea în iluminatul proprietăților din oraș, să declare, până la 15 ianuarie 1900, strada și numărul casei la care doresc a se introduce lumină electrică”. Completat cu aceste date estimative, proiectul a fost înaintat inginerului bucureștean S. Marcu pe data de 18 ianuarie 1900. Conform caietului de sarcini, necesitățile primordiale de electrificare ale orașului Bacău erau următoarele: străzi - opt străzi centrale: Bacău-Focșani, Bacău-Roman, I. Sandu Sturdza, strada Mare, Alexandru cel Bun, Gimnaziului, V. Alecsandri (din datele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
voturi, achiziționarea unui aparat asemănător - „la prețul de 2.700 coroane”. Randamentul scăzut al aparatului de decantare l-a determinat pe noul primar - căpitanul N. Crupenski (1906-martie 1907) - să caute noi soluții. Oferta cea mai avantajoasă a venit din partea inginerului bucureștean I. Motzoi, reprezentantul firmei „G. Schülzer”. Acesta propunea, „contra sumei ireductibile de 84.750 lei”, înlocuirea vechilor cazane cu un motor Diesel, ce putea dezvolta o putere maximă de 140 C. P. Costurile anuale reduse - numai 15.610 lei (martie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la ziarele și revistele care privesc interesele muncitorilor” ș.a. În sectorul comercial, cea mai activă organizație profesională s-a dovedit a fi secțiunea locală a Sfatului Negustoresc. Înființată în anul 1914 la inițiativa lui Gheorghe Florescu, aceasta depindea de Centrala bucureșteană a organizației cu același nume. Având drept scop promovarea și păstrarea intereselor negustorești din orașul și județul Bacău, organizația își va mări treptat numărul de membri, prin cooptarea reprezentanților din sindicatul cârciumarilor și din „Asociația micilor morari”. Primul deceniu al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Practic, primele dou) licitații s-au încheiat cu un bilanț descurajant: nu a fost făcută nicio ofertă. În cele din urmă, administrația locală a reușit să încheie contractele în septembrie 1929. De partea executorilor, contractul a fost semnat de inginerii bucureșteni „V. Ghervescu, pentru construirea abatorului comunal - 3,5 milioane lei, și de Paul Degen, reprezentantul firmei Beck & Hankel, pentru furnizarea și montarea instalațiilor mecanice - 70.000 $”. Fiind destituit din funcția de primar în octombrie 1929, Vasile Pavli nu a mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
s-a dovedit a fi hotărâtor. În primăvara acestui an, ca urmare a propunerilor de concesionare a sălii de teatru pe timp de 10 ani, consiliul comunal a avut de ales între ofertele făcute de Clotilda Averescu și doi antreprenori bucureșteni (Constantin Mănciulescu și Emil Boteză. Fiind dispuși să depună pe loc o garanție de 30.000 lei, aceștia din urmă promiteau primarului Leon Sakellary că, în schimbul concesionării, vor aduce sălii următoarele modificări: „1. Mărirea capacității teatrului; 2. Amenajarea sălii și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
juca și teatru și cinematograf, în condiții superioare celor existente”. Terenul vizat (aproximativ o mie de metri pătrați) era situat în strada Bacău Piatra, locul fiind, de regulă, închiriat trupelor de circ ce susțineau reprezentații în oraș. Deși oferta antreprenorilor bucureșteni era mai mult decât tentantă, în final, a fost preferată Clotilda Averescu. Astfel, prin intermediul managementului Societății pentru Ocrotirea Tinerelor Fete, sala a căpătat o destinație mai puțin aleasă, aici urmând să funcționeze un cinematograf. Totuși, pe baza unor stipulații contractuale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai 1930, trupa teatrului „Fantasio” din București, „sub direcțiunea admirabilului artist Puiu Iancovescu” a jucat comedia în trei acte „X. Y. Z.” a lui Klabund. Din distribuție făceau parte actorii Toto I. Iancovescu, Jeanna Burileanu ș.a. Un alt mare artist bucureștean, George Vraca, a susținut prima reprezentație în Bacău la sfârșitul lunii octombrie 1930 în spectacolul „Îndrăgostita”, alături de Maria Ventura. Un eveniment teatral de proporții l-a constituit întâlnirea publicului băcăuan cu artiștii Lucia Sturza Bulandra și V. Maximilian în piesa
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
decât înjghebări efemere”. Introdus în țară la un an și dou) luni de la vizionarea, la Paris, a celebrului film „Ieșirea muncitorilor de la Uzinele Lumiére” - primul spectacol din vechiul Regat a avut loc pe 27 mai 1896, atunci când, în saloanele ziarului bucureștean L’Indépendance roumaine, a fost proiectată pelicula „Sosirea trenului în gară”-, cinematograful „a devenit, într-un interval relativ scurt, o <<distracție populară>>, accesibilă nu numai prin conținut, ci și prin preț”. Beneficiind de o popularitate superioară celorlalte arte, în special
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care, în momentul evacu)rii, s-ar înregistra, cu siguranță, dacă nu morți, foarte mulți răniți”. Cel mai adesea, aparatele de proiecție utilizate erau fie marca „Klang-film”, fie marca „Monarch” - firma Krupp. Acestea din urmă puteau fi achiziționate de la societatea bucureșteană „Balkania”, ce deținea reprezentanța generală pentru România a Uzinelor KruppErnemann din Dresda. Sumele de cumpărare erau extrem de piperate. Spre exemplu, reclama pentru „instalația cinematografică Monarch” - compusă dintr-un aparat cinematografic, negreșit, „de mare preciziune” și un grup electrogen de 2
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
repede și adâncă (...) dădea iarna gheață - arenă de figuri pentru patine, iar vara, la <<apărători>>, adâncuri pentru . Printre evenimentele mondene ce au suscitat intens atenția băcăuanilor s-au aflat și concursurile de Miss - introduse în România la inițiativa redacțiilor ziarelor bucureștene. În februarie 1930, marea revistă „Realitatea Ilustrată” din București, singura autorizată să aleagă „Miss România”, a organizat un concurs județean pentru desemnarea Miss Bacău. Evenimentul - primul de acest gen din istoria orașului - a avut loc în ziua de 9 februarie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la Școala Normală Superioară. O parte din obiecte erau predate tot de profesorii facultății. Atras de febra publicistică și de ideile socialiste, G. Ibrăileanu lasă studiile superioare pe un plan secund, examenele trecîndu-și-le cu întîrziere. Din 1890 colabora la săptămânalul bucureștean "Munca"; în 1892 îl întîlnim la "Adevărul și Critica socială"; în 1893 și 1894, la "Evenimentul literar" (nr. 1 apare la 20 decembrie 1893; din iulie 1894, redacția se mută la București; de la nr. 45, 24 octombrie 1894, se contopește
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]