4,786 matches
-
din strada Speranței nr. 15, Podul. Este prezent la expoziția de fotografii folosite de către artiștii plastici, organizată de Ion Grigorescu, în 1978, la Casa de Cultură Friedrich Schiller. În octombrie 1988, Adrian Guta alcătuiește un catalog al expoziției de litografie bucureșteană contemporană și de gravură românească contemporană, la Galeria „Căminul artei”, unde Iacobescu expune gravură. Ia parte, în 1994, la tabăra de creație organizată de pictorul Ion Vasai, la Moinești, județul Bacău, împreună cu Suzana Fantanariu, Angela Tomaselli, Ileana Micodin, Ala Jalea
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
(n. 1956 la Zorleni, județul Vaslui, crescut la Galați, devenit, o dată cu studenția, bucureștean): este unul dintre cei mai importanți artiști vizuali români ai ultimelor decenii. Sculptor că formație, a evoluat încă dinainte de 1989 către obiectualisme varii, instalații și alte forme de manifestare neconvenționala în spațiu. După căderea regimului comunist a devenit artist multimedia
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
caiete care s-au pierdut. La liceu s-a remarcat la istorie, limba română, științele naturale și matematică. Tot atunci a scris un amplu poem: "Răspuns la Scrisoarea a III-a" a lui Eminescu, care a făcut ravagii prin cenaclurile bucureștene, dar care s-a pierdut deoarece (pe atunci poetul Pantazi) s-a mutat de 17 ori prin subsoluri, mansarde și camere de închiriat în bătrânul București. Când a venit în București, la 18 ani, avea de ales între matematică, arte
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
1980 la Amfiteatru, șanț urmate de bursă Uniunea Artiștilor Plastici din România, de premiul Amfiteatru și de participări la concursuri și expoziții colective naționale. În 1985 Ștefan Râmniceanu organizează simultan în două galerii de artă bine cunoscute pe scena culturală bucureșteana - „Galeria Orizont” și „Atelier 35” - prima sa expoziție personală importantă. Demersul său artistic atrage atenția mai multor personalități majore ale scenei culturale românești. Radu Bogdan, exegetul operei lui Ion Andreescu și filozoful Nicolae Steinhardt, autorul „Jurnalului fericirii” evocă manieră personală
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
în Bulgaria, Ungaria, Austria..., are primul succes internațional - premiul la Trienala Internațională de pictură de la Sofia. În 1988, artistul organizează în ruinele celui mai vechi palat princiar din București - Curtea Veche, expoziția „Ferecătura”, un eveniment cultural remarcabil în viața culturală bucureșteana. Destinată să celebreze 300 de ani de la de la urcarea pe tronul Țării Românești a domnitorului Constantin Brâncoveanu, expoziția își propunea să reinventeze simbolurile artei bizantine ortodoxe; Din același text, televiziunea română se inspiră pentru titlul reportajului consacrat evenimentului: „Simțul grandorii
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
His Master's Voice (JB 163) de către Silvian Florin (cel ce a și lansat-o) și după aceea la casa de discuri Pan-Record (P 9) de către Ionel Păscu. Tipăritura lui Richard Stein, din păcate publicată în 1937 de editură bucureșteana Ticu I. Eșanu sub pseudonimul „S. Richard”, l-a aruncat pe adevăratul compozitor în anonimat. Pe versurile inițiale ale poetului și dramaturgului Liviu Deleanu și cu subtitlul „Cling, cling, cling”, melodia, anunțată de editor drept „cel mai formidabil succes” al
Sanie cu zurgălăi () [Corola-website/Science/328749_a_330078]
-
datorie pe front, copilul Gheorghe, de aceeași vârstă cu fiul familiei, Vintilică, ambii copii învățând și crescând împreună, nefăcându-se nici o diferență în instrucția și educația acordată lor. În perioada interbelică, familia Brătianu avea să ducă viața obișnuită a elitei Bucureștene, una îndestulătoare dar decentă și fără ostentație. Iat-o văzută prin ochii uneia dintre menajere, o fată din ludețul Mureș: Vintilă V. Brătianu a avut o singură fiică, Despina Leiter-Brătianu. Ca și tatăl său, Vintilică Brătianu a fost inginer. A
Vintilă V. Brătianu () [Corola-website/Science/329439_a_330768]
-
la echipa din capitala României. În sezonul 2010-2011,sub comanda antrenorului croat Niksa Bavcevici, Nikolov a jucat 38 de meciuri în liga masculină și 5 meciuri în Cupa României, câștigând medalia de argint. La sfârșitul sezonului, Nikolov a părăsit echipa bucureșteană după ce aceasta a fost retrogradată din motive financiare. Pentru Hristo Nikolov, sezonul 2011-2012, petrecut în Ungaria, a însemnat consacrarea la nivel european. Transferat la clubul maghiar Szolnoki Olaj KK, extrema bulgară a reușit să câștige alături de noua lui echipă Supercupa
Hristo Yanchev Nikolov () [Corola-website/Science/329506_a_330835]
-
când tatăl încearcă să-și ducă fata pentru câteva zile la mare. Din distribuție fac parte Șerban Pavlu, care interpretează rolul principal al lui Marius Vizureanu, și actorii Tamara Buciuceanu-Botez, Stela Popescu și Alexandru Arșinel. Filmul debutează în micul apartament bucureștean al lui Marius Vizureanu, un stomatolog sau tehnician dentar, care se pregătește să-și ducă fiica la mare pentru câteva zile. El trăiește separat de fosta lui soție, Otilia - care are custodia fiicei lor, Sofia (5 ani) - și are dreptul
Toată lumea din familia noastră () [Corola-website/Science/334930_a_336259]
-
și un share cu peste 300% mare mare. Audiența online a documentarului "Dezastrul din Colectiv", difuzat pe canalul Youtube este, până la ora difuzării acestor informații, de peste 100.000 de vizionări. Filmul prezintă tragedia din seara de 30 octombrie, din clubul bucureștean Colectiv, cu relatări de la martorii care au scăpat din infern. Au fost intervievate mai multe persoane - fani, fotoreporteri, salvatori. Nick Allder, expert internațional în efecte speciale, multiplu premiat pentru producții precum "Alien" (1979) sau "Al cincilea element" (1997), a luat
Ce audiență a avut Discovery cu documentarul "Dezastrul din Colectiv" () [Corola-website/Journalistic/101326_a_102618]
-
Anchetatorii bucureșteni care au decis reținerea profesorului Dan Păcurariu de la Universitatea Hyperion, pe care îl suspectează de uciderea profesoarei de limba chineză Mihaela Fulga, în urmă cu 18 ani, arată în referatul cu propunerea arestării acestuia că din casa femeii au dispărut
Păcurariu ar fi omorât-o pe Mihaela Fulga cu un videoplayer () [Corola-website/Journalistic/101336_a_102628]
-
sub îndrumarea regizorilor Horea Popescu, Ion Fintesteanu, David Esrig, Ion Cojar, Andrei Șerban. Începând din 2000 își regizează propriile comedii: „Cinci femei de tranziție", „Încă-i bine", „Viața de cimitir", toate jucate cu mare succes la public pe scena „Naționalului" bucureștean. În film, Rodica Popescu-Bitănescu a debutat în 1975 în „Comedia fantastică", în regia lui Ion Popescu-Gopo. Are o bogată activitate în teatru radiofonic, televiziune și cinematografie. În 2002 a fost decorată cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler
Nume mari ale teatrului românesc, omagiate pe Aleea Celebrităților by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101356_a_102648]
-
Cupei României, în 2008 și 2009. În 2010, el s-a transferat la CS UCM Reșița, unde a jucat două sezoane. În anul 2012, Vujadinović s-a alăturat nou-creatului proiect CSM București. La puțină vreme după începerea sezonului regulat, clubul bucureștean a fost lovit de probleme financiare severe, iar jucătorii au început să plece. În februarie 2013, s-a anunțat că Predrag Vujadinović a semnat cu HCM Constantă. Predrag Vujadinović a adunat peste 10 selecții în echipa națională a Șerbiei.
Predrag Vujadinović () [Corola-website/Science/331409_a_332738]
-
în Ungaria, un sezon la Ceglédi KKSE și două sezoane la Békési FKC. În 2004, el a semnat un contract pentru două sezoane cu Politehnica Izometal Timișoara, însă după un an s-a transferat la Steaua MFA București. Alături de clubul bucureștean, Novanc a câștigat un titlu național în 2008, de trei ori Cupa României, iar pe plan extern Cupa Challenge EHF, în 2006. În 2010, Novanc a jucat o scurtă perioadă de timp la Energia Pandurii Lignitul Târgu Jiu, iar în
Marius Novanc () [Corola-website/Science/331420_a_332749]
-
care nici măcar comuniștii nu i-au confiscat-o. În cele din urmă, Nea Alecu a murit; moștenirea sa rămânea însă să fie împărțită: în timp ce pământul, din punct de vedere legal, i-a revenit nepotului său, Roman (Dragoș Bucur), un tânăr bucureștean, pentru conducerea grupării de contrabandiști favorit era Samir (Vlad Ivanov). Singurul care încerca să destructureze gruparea infracțională este vârstnicul șef de post din comună, Hogaș. Filmul începe odată cu venirea lui Roman în sat pentru a definitiva vânzarea terenului, în schimbul unei
Câini (film) () [Corola-website/Science/336923_a_338252]
-
A colaborat sub diferite pseudonime ca "Don Juan, Don Jose, Don X" sau "Vivian Bell" la „Convorbiri literare", „La Roumanie nouvelle”, „Viața literară", „Revista Fundațiilor Regale", „Le Moment", „Contimporanul" și a semnat cronici literare intitulate „Interviuri”, „Problemele criticii dramatice”, „Premiere bucureștene”, „Cronica dramatică”, „Arabescuri”, „De vorbă cu...”, „Caleidoscopul zilei”, „Politica teatrală, artistică și culturală”, „Siluete”, „Scrisori din Paris”. Timp de douăzeci de ani a fost cronicar dramatic la revista "Vremea", a fost redactor la revista "Rampa" și editor al paginii pe
Ionel Jianu () [Corola-website/Science/337473_a_338802]
-
Who knows the truth? Who can be trusted? Who can stop the countdown?”" Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un desant al organizației de eliberare a Serbiei ia cu asalt Ambasada bucureșteană a USA și, ca ostatici, pe supraviețuitorii din incinta ei. Washingtonul e cu atât mai alarmat cu cât, în epoca „războiului rece” în subsolurile clădirii a fost ascunsă, conform unor cutume diplomatice insolite, o bombă nucleară pentru „zile negre”. Dacă
Dușmanul dușmanului meu () [Corola-website/Science/328472_a_329801]
-
României. Deși evolua în liga secundă, formația la care era legitimat Vasile Suciu a reușit să treacă de o serie de echipe mai bine cotate, cum ar fi Știința Timișoara sau UTA Arad. În finală, Arieșul avea să întâlnească formația bucureșteană Rapid, iar Suciu avea să fie titular, meci în care era învins de către Nicolae Georgescu în minutul 24 al partidei. Însă Arieșul Turda a revenit în meci în minutul 51, când Gheorghe Băluțiu avea să îl învingă din penalty pe
Vasile Suciu (fotbalist) () [Corola-website/Science/330458_a_331787]
-
iar intre anii 1876 - 1877, a fost corector la „Unirea Democratică” - ziarul grupării tinerilor liberali cu același nume - , a redactat în întregime revista umoristică „Claponul” și a scos ziarul „Națiunea română”. La 26 mai 1877, a început să frecventeze ședințele bucureștene ale „Junimii”, (Societate Literară condusă de criticul român Titu Maiorescu) în cadrul cărora iși va citi comediile. Tot în acest timp a colaborat la ziarul „Timpul” alături de Mihai Eminescu (cel mai mare poet român) și Ioan Slavici (unul din marii clasici
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
postul de intermediar dreapta. În februarie 2014, când se află sub contract cu echipa austriacă Hypo Niederösterreich, presa a anunțat că, începând din vara anului 2014, va juca CSM București, care evoluează în Liga Națională.. Pe 29 noiembrie 2015, clubul bucureștean a anunțat rezilierea contractului cu jucătoarea, care s-a transferat apoi la Nykøbing FH.
Deonise Cavaleiro () [Corola-website/Science/331387_a_332716]
-
trăiesc pe străzi, 77% sunt bărbați, iar restul de 23% sunt femei și că 98% dintre oamenii fără adăpost sunt din București, iar restul de 2% sunt veniți din provincie. În ceea ce privește categoriile de vârstă predominante ale care locuiesc pe străzile bucureștene sunt 46-55 ani la bărbați și 26-35 la femei. Dintre cei intervievați, 45% nu aveau carte provizorie de identitate și nici certificat de naștere, cu care să își poată dovedi datele cu care se identifică. Același studiu arată că 24
Om al străzii () [Corola-website/Science/331397_a_332726]
-
la Alexandria, a ajuns în 1891, odată cu mutarea întregii familii, la București, unde își va continua studiile liceale și va urma Facultatea de Litere și Filozofie, obținând, în 1899, licența în științe filologice (cu mențiunea "magna cum laude"). La universitatea bucureșteană i-a avut ca profesori pe B.P. Hasdeu, Titu Maiorescu, Gr. Tocilescu, Ion Bianu și alții. La 9 februarie 1899, este numit profesor secundar la Liceul „I.C. Brătianu” din Pitești, unde va rămâne până la sfârșitul vieții. În 1905, luând parte
N. I. Apostolescu () [Corola-website/Science/334055_a_335384]
-
Tănase Scatiu este un roman scris de Duiliu Zamfirescu și publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada noiembrie 1895 - februarie 1896 în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1907 de către Editura Alcalay din București. Romanul continuă activitatea principalelor personaje din "Viața la țară" (1894-1895), fiind cel de-al doilea volum din ciclul "Romanul Comăneștenilor" ce mai cuprinde încă alte trei volume: "În
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
până în luna ianuarie a anului următor. Duiliu Zamfirescu a scris în perioada 1892-1893 un roman intitulat " Viața la țară", publicat sub formă de foileton în perioada iulie 1894 - mai 1895 (nr. 3-8 din 1894 și 1-5 din 1895) în revista bucureșteană "Convorbiri literare". Într-o scrisoare din 20 mai 1895 către Duiliu Zamfirescu, reputatul critic Titu Maiorescu lăuda romanul, dar constata că ar avea și lipsuri: „E evident că are părți de o căldură delicată, de o tensiune a interesului, de
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, p. 100.</ref> Romanul a fost publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada noiembrie 1895 - februarie 1896 (nr. 11-12 din 1895 și 1-2 din 1896) în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1907 în colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Alcalay din București. Criticul Titu Maiorescu, unul din primii săi cititori, a afirmat că i-a plăcut noul roman, menționând că „situația și caracterele sunt clare
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]