5,695 matches
-
independență abia în anii socialismului, când au fost înlăturate clasele exploatatoare, a fost instaurată puterea populară și, sub conducerea Partidului Comunist Român, s-a trecut la înfăptuirea revoluției socialiste.“ („Independența și suveranitatea națională - rod de încununare a unei lupte milenare“, Cântarea României, aprilie 1987) MUTAȘCU Dan „În eterna noastră Românie ne numim cu nume de partid și tot ce istoric reînvie stă în jurul nostru ca un zid. În eterna noastră Românie Soarele pe care îl slăvesc, Soarele e-un imn muncitoresc
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o începi Tăind ferestre-n zidul nevăzut, Precum corabia o-ncepi cu un catarg Și cum cu cântecul începi vioara, Partidul, întâlnindu-l, m-am avântat în larg Și m-a muiat în aurul ei vara.“ („Uit să fiu singur“, Cântarea României, decembrie 1987) TOMUȘ Mircea „În conceptul actual românesc de independență națională și în practica actuală a independenței de stat a României la care contribuția gândirii teoretice și a impresionantei activități a președintelui țării noastre, tovarășul Nicolae Ceaușescu, este hotărâtoare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
întregi.“ („Nobila misiune“, Steaua, martie 1989) VOICU Ion „Interpretul profesionist - solistul de atâtea ori confruntat cu exigențele tot mai înalte ale publicului societății socialiste - se simte în aceste clipe doar un glas, unit alături altor zeci de mii, într-o cântare proteică dedicată Omului care ne-a înlesnit această plenară afirmare. Un glas care se socotește fericit dacă a putut marca, și el, vreuna din foile acestui calendar închipuit, dar atât de real...“ („Calendarul frumosului“, Contemporanul, 6 august 1982) „Iată încă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și activitatea partidului nostru, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Succesele istorice obținute de poporul român sub conducerea partidului comuniștilor au atestat și atestă justețea învățăturii marxiste, a teoriei revoluționare a clasei muncitoare.“ („Doctrina Ceaușescu, temelie a acțiunii revoluționare“, Cîntarea României, ianuarie 1988) „Cu îndreptățită mândrie și deplină satisfacție, cu fierbinte încredere în viitorul luminos deschis României de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al CC al PCR, președintele Republicii, întregul nostru popor își sărbătorește și omagiază în aceste zile conducătorul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să lucreze în sufletul maselor largi pentru ridicarea unui monument.“ („Cinstind un om, sărbătorim o țară“, Luceafărul, 30 ianuarie 1988) GHECIU Radu, critic muzical „În acest sens, poate că nu va fi niciodată îndeajuns prețuit rolul dinamizator al Festivalului național Cântarea României. Creat din inițiativa secretarului general al Partidului Comunist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, acest cadru generos de stimulare a tuturor inițiativelor și valorificare a tuturor potențialităților a adus în meritata lumină colective și personalități, dar mai ales a contribuit și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
spiritul principiilor comuniste, al tradițiilor revoluționare.“ („Glorioase tradiții de luptă, sub conducerea Partidului“, Era socialistă, mai 1987) NICULESCU Mihai „Martori la izvoarele acestui timp eroic, constructori și cronicari ai acestor decenii de împliniri deosebite, talentații creatori și interpreți cuprinși în Cântarea României configurează - prin fapta, talentul și visul lor - o adevărată constelație a valorilor pe acest străbun pământ al patriei. În aceste expresii ale frumosului, ale inventivității, în aceste ritmuri creatoare deslușim expresia încrederii și a dragostei cu care națiunea urmează
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în aceste ritmuri creatoare deslușim expresia încrederii și a dragostei cu care națiunea urmează partidul, pe secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe drumul bărbătesc al muncii, al păcii, al încrederii în om, în știință, frumusețe și adevăr.“ („Valori umane“, Cântarea României, iulie 1987) NISTEA Victor „[...] Eu-tu un front dezvelit de scoarța întunericului iezer curgând printre pietre albe un drum fără întoarcere și fără oprire între durerile lumii cununa spicelor de grâu pe fruntea mirilor. Eu-tu două cuvinte simple
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
foaia albă din fața ei. „Pentru că abia ai venit și dumneata de pe băncile facultății și practica vă omoară pe voi, ăștia, tinerii absolvenți, tobă de idei și cu aere de șefi. Să te vedem deci ce știi să faci și pentru «Cântarea României», punem curcile alea bătrâne să cânte, că de furat nu le duce nimeni grija... Și asta ca s-o știi, ești la fel de vinovată ca și ele, sunt cu ochii pe tine... N-am să-ți dau eu ție lecții
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mărita./ două rațe crăcănate,/ astea cică-s vaci cu lapte.“ „Asta, știți, tovarășa directoare, nu intră în programul pentru tovarășa Găinușă. E doar așa, ca să vedeți ce voce frumoasă are Tanța și cât a exersat ea pentru ediția asta de la «Cântarea României». Aici o să fie un scăunel galben, aici unul roșu și în fundal e albastru. Am cerut și ajutorul unui prieten de facultate, e un violonist, cu grupul lui. Tovarășul Ilie de la Pontaje și-a manifestat interesul de a se
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
gură de Cico, plăcut impresionată mai ales de jocul de culori de pe scaune și ciorapii muncitoarelor de la Holdingul de curci. În urma lor, a ei și a tovarășei directoare Maria, care o urma ca un cățel credincios, fetele au tras o cântare pe cinste: „Trenule, mașină mică, unde-l duci pe Ionică“, „Cine-a pus cârciuma-n drum, ăla n-a fost om nebun“, „Trandafir de la Moldova“, iar țuiculița lui nea Petrică portarul le-a încins pe muncitoare într-o horă strașnică
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
a gândit că e mai de preț și că i s-ar potrivi mai bine. Copiii ce se zbenguiau în murmurul răcoros al apei Bâlii, au luat sprinteneală, zvăpăială, sănătate și inteligență, fetele au luat frumusețe, cumințenie, curățenie, dragoste și cântări de dor, flăcăii s-au repezit să ia putere, istețime și agerime la jocurile lor din sărbători, adică ceea ce știau că le place fetelor să vadă la ei, nevestele au adunat pricepere în a-și ține gospodăria curată ca păharul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
început să înțeleagă că deacuma ei sunt proprii lor stăpâni, au început să simtă că ceea ce produceau pe hotarele satului le aparținea și se puteau bucura de rezultatele muncii lor. Atunci, tânărul preot încheiea slujbele sale duminecale cu o înălțătoare cântare, la care participa întreaga suflare a satului: Nu uita că ești român, Că tatăl tău a fost cioban, Bunicul tău a fost Traian Și-n țara asta te-ai născut Să fii stăpân. Nu uita că ești român, Că tatăl
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Motto: Și cât e de frumos în sat! Creștinii vin tăcuți, agale. Și doi de se-ntâlnesc în cale Își zic: «Hristos a Înviat!» Și râde-atâta sărbătoare Din chipul lor cel ars de soare! E liniște. Și din altar Cântarea-n stihuri repetate Departe, până-n văi străbate. Și clopotele cântă rar. Ah Doamne! Să le-auzi din vale Cum râd a drag. Cum plâng a jale! (George Coșbuc) În privința stării bisericii românilor transilvăneni în general, către finele evului mediu, aflăm
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a se porta amesuratu legiloru bisericesci șî politice, șî adeca a fi pilda fapteloru bune crescinesci, a merge șî a petrece în Biserica cu evlavie, cantându șî cetindu, - a inveția tinerimea scolara în frica lui Ddieu, în rugaciuni șî în cântări bisericesci; a o duce la Biserica in tote dîlele șî cu deosebire Sâmbăta sera șî în presera Serbatoriloru la rugaciunile de sera, șî Dumineca la slujba dumnidieiască, precum șî în dilele de Serbatori; a stărui, ca copiii în Biserica sa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ce presupuneau ele repre zentau pentru mine normalitatea. Apoi, de anii ’70-’80 se leagă copilăria și adolescența mea. Cum să nu fiu, deci, melancolic ?“. Nu numai pionierii și manifes tațiile, dar și duplicitarul cenaclu „Flacăra“ al lui Păunescu, festivalul „Cîntarea României“, pînă și între ruperea luminii în fiecare seară au avut, spune Cezar, latura lor bizar-pozitivă, de care puștii profitau din plin. Iată cum, într-o nouă formă literară, emerge un nou ade văr : adevărul generațiilor mai tinere, care n-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
unei for mații rock - lucru destul de rar în liceele epocii Ceaușescu ; eram șeful formației, cîntam la chitară -solo, dădeam stația și distors-ul la maximum, elevele care asistau la repetiții mă priveau cu admirație ; am ajuns la faza pe județ a „Cîntării României“ și am cîntat pe scenele Casei de Cultură din Pitești și a Casei de Cultură „Ion Creangă“ din București. Însă nici acestea nu mă mulțumeau. Ei bine, bovarismul meu a sfîrșit prin a mă arunca în brațele culturii. Am
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
amîndoi, împreună cu tot stadionul și cu Nicu Alifantis de la microfon, „Trăiască Ceaușescu, trăiască Tricolorul !“. Păunescu era, desigur, un zeu, și dacă ne-ar fi cerut să-i ridicăm o statuie acolo, în mijlocul stadionului, ne-am fi executat plini de bucurie. „Cîntarea României“ La televizor, „Cîntarea României“ era un program plic ticos, cu „corurile reunite“ așezate în perspectivă și poezii patriotice. În ce mă privește însă, „Cîntarea României“ a fost motivul pentru care liceul ne-a cumpărat mie și cîtorva amici o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și cu Nicu Alifantis de la microfon, „Trăiască Ceaușescu, trăiască Tricolorul !“. Păunescu era, desigur, un zeu, și dacă ne-ar fi cerut să-i ridicăm o statuie acolo, în mijlocul stadionului, ne-am fi executat plini de bucurie. „Cîntarea României“ La televizor, „Cîntarea României“ era un program plic ticos, cu „corurile reunite“ așezate în perspectivă și poezii patriotice. În ce mă privește însă, „Cîntarea României“ a fost motivul pentru care liceul ne-a cumpărat mie și cîtorva amici o stație de amplificare „Club
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să-i ridicăm o statuie acolo, în mijlocul stadionului, ne-am fi executat plini de bucurie. „Cîntarea României“ La televizor, „Cîntarea României“ era un program plic ticos, cu „corurile reunite“ așezate în perspectivă și poezii patriotice. În ce mă privește însă, „Cîntarea României“ a fost motivul pentru care liceul ne-a cumpărat mie și cîtorva amici o stație de amplificare „Club 2000“ (cu trei intrări, egalizor și boxe înalte de un metru) și o chitară electrică de 1600 lei, o copie după
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
tam rock : Led Zeppelin, AC/DC, Deep Purple, Santana și aveam și două piese proprii - una mai slow, instrumentală, și alta cam în stilul lui Iris, intitulată „Noapte nebună“. Cu aces tea două am participat și la cîteva faze ale „Cîntării României“ și am avut succes. Pînă cînd, la faza pe județ, ni s-a înfundat : nu aveam nici o piesă despre dezarmare-pace. Formațiile rock nu puteau cînta despre Ceau șescu, pentru că muzica lor nu era conformă cu idealurile Partidului ; era „imperios
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
auzit Elisabeta salutarea Stăpânei noastre, pruncul a săltat în pântecul ei și Elisabeta, plină de Duhul Sfânt, a strigat cu glas mare, zicând: „Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău”). 2. Al doilea. Stăpâna noastră cântă cântarea, zicând: („Mărește sufletul meu pe Domnul”). 3. Al treilea. (Maria a rămas cu Elisabeta ca la trei luni, apoi s-a întors la casa ei.) 264. DESPRE NAȘTEREA LUI CRISTOS, DOMNUL NOSTRU, VORBEȘTE SFÂNTUL LUCA ÎN 2,1-14. 1. Primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Preasfântului Sacrament o dată pe an, și mai mult, o dată pe lună, și chiar mai bine, la fiecare opt zile, împlinind toate cele prescrise și de cuviință. 355. A treia. Să cinstim participarea deasă la sfânta liturghie; tot la fel și cântările, psalmii și rugăciunile îndelungate în biserică sau afară; tot la fel orele prescrise pentru orice liturgie sfântă, pentru orice rugăciune și liturgie a orelor. 356. A patra. Să cinstim viața călugărească, fecioria, curăția, iar căsătoria nu într-atât ca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
În timp ce pauzele 50'„‟. E ceas aniversar. Sunt 95 de ani care au trecut. Suntem în măsură să fim mulțumiți? Ne regăsim oare în vocea românilor noștri ? Ce s-a schimbat oare de la sloganul comunist care se făcea auzit și la ,,Cântarea României‟‟până la școala românească de astăzi pentru care se tot caută modele? Ne ajută rândurile de mai sus să înțelegem ? După toate acestea vă asigur că incursiunea pe care am făcut-o în mintea românului cu ajutorul cărților și a internetului
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
să le speli, să le fereduiești și să le parfumezi ; altfel e zadarnică orice iluzie.” Totuși, „oricât de căzute ar fi În opinia lumii fecioarele Sionului - conchide concesiv Russo -, de multe ori ești ispitit să alcătuiești o parafrază modernizată după Cântarea cântărilor ” <endnote id="(366, pp. 109 și 131)"/>. În fine, tot pe la jumătatea secolului al XIX-lea (1854-1857), germanul Moritz Edler von Angeli este generos În aprecierile sale privind „admirabila și captivanta frumusețe” a tuturor femeilor din Moldova. El vorbește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
le speli, să le fereduiești și să le parfumezi ; altfel e zadarnică orice iluzie.” Totuși, „oricât de căzute ar fi În opinia lumii fecioarele Sionului - conchide concesiv Russo -, de multe ori ești ispitit să alcătuiești o parafrază modernizată după Cântarea cântărilor ” <endnote id="(366, pp. 109 și 131)"/>. În fine, tot pe la jumătatea secolului al XIX-lea (1854-1857), germanul Moritz Edler von Angeli este generos În aprecierile sale privind „admirabila și captivanta frumusețe” a tuturor femeilor din Moldova. El vorbește despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]