7,041 matches
-
la Teatrul Dramatic din Galați (1968-1969), publicist-comentator la „Scânteia” (1969-1989), apoi la „Adevărul” (1989-1990), redactor-șef la Editura Doris (1990-1992), publicist la „Parlamentul” ș.a. Debutează în 1956, la „Scânteia tineretului”, cu schița Cafeaua, prezentată de Ion Brad. Participă la ședințele cenaclului bucureștean „Nicolae Labiș”, unde își citește încercările de proză. Prima carte este o culegere de schițe și povestiri, Prin parbriz râdea o fată, apărută în 1962. E prezent și în „Iașul literar”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „România literară” ș.a. O dramatizare
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
înainte, care aparține redacției, anunță revista că pe „o nouă armă vie de luptă, un îndrumar prețios de muncă” pus la îndemână „tinerilor scriitori care fac primii pași pe tărâmul literar”. Obiectivele principale ar fi două: revigorarea activității creatoare a cenaclurilor și îndrumarea lor către principiile de bază ale activității literare, precum și „izgonirea tuturor influentelor străine strecurate sub mască diferitelor teorii sau practici nesănătoase” din viața literară românească a vremii. Este ușor de înțeles, îndărătul discursului de intenție culturală, tentativă de
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
serios misiunea ideologică și „formativa”, tipărind un lung șir de texte ce stabilesc, dogmatic, necesitatea că literatura să devină oglindă noii stări politice și sociale a țării, precum și codul de sarcini și obiective ale tinerilor scriitori și ale activității unui cenaclu literar, impunând astfel temele, motivele și modalitățile chemate să configureze nouă epistemă a „realismului socialist”. În viziunea autorilor de normative literare - Traian Șelmaru, Mihail Novicov, N. Mihailov, Sergiu Fărcășan, Eugen Frunză, Mihu Dragomir, Vasile Nicorovici, Georgeta Horodinca, Teodor Vârgolici sau
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
la ședințele moralizatoare inițiate de partid. În primii ani, o serie de studenți au participat vara la munca din marile șantiere naționale (Salva-Vișeu, Bumbești-Livezeni ș.a.). Un rol pozitiv l-au avut asociațiile în privința petrecerii timpului liber: luau naștere echipe artistice, cenacluri literare, echipe sportive, între care aveau loc întâlniri și concursuri. De asemenea, se organizau unele excursii și vacanțe: se distribuiau bilete de odihnă la munte sau la mare. Acesta era un bun prilej pentru a recompensa activiștii asociației: ei aveau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Hodoș, Romulus Dianu ș.a., este condamnat în contumacie, sub învinuirea „criminal de război”, la detenție grea pe viață, degradare civică și confiscarea averii, dar reușește să se ascundă douăzeci de ani la Slatina. Între 1970 și 1980 face parte din cenaclul „G. Călinescu” al Academiei Române și în 1990 este membru fondator al Fundației Culturale Memoria. Debutează în 1922 la „Universul literar” cu schița Sfârșit duios (semnată De la Bârsa), și editorial cu antologia de reportaje Sânge românesc pentru lumea nouă (I-IV
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Montherlant, Morand, Maurois, Mauriac, Giraudoux, Cocteau și prietenul acestuia, prea curând dispărutul Raymond Radiguet”), publicist priceput, dar nu și posesor al unui talent creator deosebit, Ș. a nutrit și preocupări propriu-zis literare, rămase însă neconcretizate prin realizări concludente. A frecventat cenaclul Sburătorul (cu mai multă asiduitate în anii 1925-1929), iar în agendele lovinesciene e consemnat, de pildă, faptul că Ș. i-a citit criticului fragmente dintr-un roman care ar fi urmat să se intituleze Stârpitura. Bucăți de proză literară (Idilă
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
aspecte se pot discuta. Poate fi apropiat Dimitrie Bolintineanu de Gérard de Nerval? Sunt „hilariante” amintirile colonelului Locusteanu? Camil Petrescu le considera sublime, iar G. Călinescu le apropia (păstrând proporțiile) de memoriile lui Saint-Simon. A fost „impus” Victor Eftimiu de cenaclul Sburătorul? Eftimiu devenise un nume de circulație înainte de apariția cenaclului condus de E. Lovinescu. Acesta a fost, e drept, un critic de primă oră al fecundului dramaturg. P. scrie un capitol frumos despre G. Ibrăileanu, relevând aspectele esențiale ale operei
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
Gérard de Nerval? Sunt „hilariante” amintirile colonelului Locusteanu? Camil Petrescu le considera sublime, iar G. Călinescu le apropia (păstrând proporțiile) de memoriile lui Saint-Simon. A fost „impus” Victor Eftimiu de cenaclul Sburătorul? Eftimiu devenise un nume de circulație înainte de apariția cenaclului condus de E. Lovinescu. Acesta a fost, e drept, un critic de primă oră al fecundului dramaturg. P. scrie un capitol frumos despre G. Ibrăileanu, relevând aspectele esențiale ale operei. Nu face însă același lucru cu E. Lovinescu. Semnalează cu
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
III.1958, Vărai, j. Maramureș), poet. Este fiul Victoriei (n. Ciocian) și al lui Simion Pop, diacon. A absolvit liceul la Șomcuța Mare (bacalaureatul în 1978) și Facultatea de Filologie a Universității din Baia Mare, secția română-engleză (1978-1983). Participă la reuniunile cenaclului din jurul revistei studențești „Nord”, al cărei redactor-șef este între 1981 și 1983, și, sporadic, la ședințele cenaclului Universitas din București. A funcționat, între 1983 și 1989, multă vreme ca profesor de limba română la Ieud (Maramureș). În 1989 pleacă
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
absolvit liceul la Șomcuța Mare (bacalaureatul în 1978) și Facultatea de Filologie a Universității din Baia Mare, secția română-engleză (1978-1983). Participă la reuniunile cenaclului din jurul revistei studențești „Nord”, al cărei redactor-șef este între 1981 și 1983, și, sporadic, la ședințele cenaclului Universitas din București. A funcționat, între 1983 și 1989, multă vreme ca profesor de limba română la Ieud (Maramureș). În 1989 pleacă la București, unde lucrează pentru câteva luni la Casa Poporului, ulterior fiind angajat la „Luceafărul”, întâi corector, apoi
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
același an colaborând și la „Flacăra”. Publică și în „Universul literar”, „Viața literară”, „România militară”, „Românul”, „Banatul”, „Luceafărul”, „Fruncea”, „Suflet nou”, „Vestul”, „Scrisul bănățean” („Orizont”) ș.a. Semnează și cu pseudonimele Sebastian Crăciunescu, Gr. Pătășanu. Este unul dintre membrii fondatori ai Cenaclului Altarul cărții din Timișoara (1933), iar în 1936 al Asociației Scriitorilor Români din Banat, al cărei secretar general și apoi vicepreședinte a fost. Placheta de debut a lui P., Glasul sufletului și al trupului (1932), reunește îndeosebi poezii sociale, amintind
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
Grădina de cenușă. Primul volum, culegerea de „ficțiuni speculative” Planetarium, îl publică în 1987. Prozele SF cuprinse în Planetarium sunt scrise de P. în contextul anilor ’80 ai secolului al XX-lea, perioada „noului val”, a almanahului „Anticipația”, a fervorii cenaclurilor de gen și a fanzinelor. Un număr de tineri, majoritatea de formație pozitivistă, abordează literatura SF de pe alte poziții decât o făcuseră cei din generațiile anterioare, tributare în mare măsură unei viziuni idilice, ideologizante sau în cel mai bun caz
POPESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
1922 participă, cu un grup de intelectuali, între care Aron Cotruș și Constantin Savu, la fondarea ziarului „Solidaritatea”. Tot în 1922, alături de Aron Cotruș, Al. T. Stamatiad, Tiberiu Vuia, Romul Ladea, Gh. Groza și alții, ia parte la întemeierea unui cenaclu literar pe care îl va frecventa și Cincinat Pavelescu. Gazetar fervent și animator cultural din vocație, P.-N. a susținut revista „Hotarul” pe toată durata editării acesteia (1933-1940). După 1944 a activat în cadrul cenaclului „Al. Sahia” și a condus filiala
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
alții, ia parte la întemeierea unui cenaclu literar pe care îl va frecventa și Cincinat Pavelescu. Gazetar fervent și animator cultural din vocație, P.-N. a susținut revista „Hotarul” pe toată durata editării acesteia (1933-1940). După 1944 a activat în cadrul cenaclului „Al. Sahia” și a condus filiala din Arad a Uniunii Scriitorilor, până la mutarea ei la Timișoara. Primele poezii îi sunt publicate în „Flacăra” (1923), iar placheta Sărmanul pescar iese de sub tipar în 1926. Colaborează cu articole, recenzii, reportaje, cronici culturale
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
prozatoare și eseistă. Este fiica Elenei Popescu (n. Voicu) și a lui Ovidiu Popescu, funcționari. Urmează Liceul „Unirea” din Brașov (1979-1983) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, secția română-franceză (1983-1987). În studenție participă la ședințele Cenaclului de Luni și ale cenaclurilor Junimea și Universitas. Este profesoară în satul Iordăcheanu, județul Prahova, corector la Editura Cartea Românească și, din 1996, cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității din București. În 2002 își ia doctoratul în filologie
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
Elenei Popescu (n. Voicu) și a lui Ovidiu Popescu, funcționari. Urmează Liceul „Unirea” din Brașov (1979-1983) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, secția română-franceză (1983-1987). În studenție participă la ședințele Cenaclului de Luni și ale cenaclurilor Junimea și Universitas. Este profesoară în satul Iordăcheanu, județul Prahova, corector la Editura Cartea Românească și, din 1996, cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității din București. În 2002 își ia doctoratul în filologie. Debutează cu poezie în „Dialog
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
broșura Familia Popescu. Apoi, Cuvânt înainte suportă din partea cenzurii modificări masive - ceea ce îl va determina pe P. să desemneze volumul Arta Popescu (1994) drept adevăratul său debut. P. este considerat liderul așa-numitei generații ’90, formată în bună parte în cadrul cenaclului Universitas, înființat și condus de Mircea Martin. Deductibilă, în principal, din Arta Popescu, lirica lui este decisivă pentru descrierea poeziei care începe să fie scrisă în anii ’80. O serie de trăsături pot fi observate aici: poezie a cotidianului sau
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
Iași. Aici, profesorul N. I. Popa îi înlesnește contactul cu poezia franceză. Se va înscrie apoi la Școala Militară Superioară din Capitală, concomitent urmând și Facultatea de Drept (1942-1947). Prezentat de prietenul său Constant Tonegaru lui E. Lovinescu, citește poezie la cenaclul Sburătorul în 1942-1943, iar prin Mihail Crama intră în cercul din jurul lui Vladimir Streinu, viitorul său mentor. A frecventat, de asemenea, întâlnirile grupului de la „Fapta”, aflat sub conducerea lui Mircea Damian. Debutează în 1944, la „Kalende”, cu poezia Cetatea moartă
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
perioada interbelică, până în 1938, este deputat și senator. În 1936 e ales membru corespondent al Academiei Române și i se decernează Premiul Național pentru literatură. Versuri ar fi început să compună de prin 1905. După înapoierea de la studii, merge uneori la cenaclul revistei „Convorbiri literare” și debutează în ianuarie 1912 în publicația junimistă, iar primul volum, Povestea celui din urmă sfânt, îi apare la Paris, tot în 1912. Asiduu îl frecventează pe Al. Macedonski, pe care îl cunoscuse anterior și căruia, în
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
funcționar în Ministerul de Comerț Exterior, iar între 1951 și 1957 ofițer. Stabilit la Constanța, se implică în activități culturale la nivel local: între 1959 și 1967 lucrează la Casa Regională a Creației Populare, o perioadă este și secretar al cenaclului Ovidius, inițiază și conduce studioul experimental Teatrul de Duminică. Debutează în 1941, ca elev de liceu, la „Mugurul”. Colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Steaua”, „România literară”, „Viața militară”, „Dobrogea nouă” ș.a. Prima lui carte e, în spiritul epocii
PORUMBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
Uniunii Scriitorilor pentru întreaga activitate, în 1997 Premiul Opera omnia al revistei „Ateneu”, iar în 2001 Ordinul „Serviciul credincios” în grad de Cavaler și Ordinul „Pentru merit” în grad de Comandor. Încă de la începuturile sale literare, P. pătrunde în ambianța cenaclului Sburătorul, formându-și personalitatea sub auspiciile lui E. Lovinescu. În Aqua forte (1941) Lovinescu mărturisea că, de la primele pagini pe care tânăra le-a citit în cenaclu, a trăit „momentul în adevăr al deschiderii la viață a unui talent”. Paginile
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
în grad de Comandor. Încă de la începuturile sale literare, P. pătrunde în ambianța cenaclului Sburătorul, formându-și personalitatea sub auspiciile lui E. Lovinescu. În Aqua forte (1941) Lovinescu mărturisea că, de la primele pagini pe care tânăra le-a citit în cenaclu, a trăit „momentul în adevăr al deschiderii la viață a unui talent”. Paginile făceau parte din primul roman, Bogdana (1939), pe care E. Lovinescu îl considera „de o maturitate de expresie artistică destul de rară”. O apreciere similară făcea și Vladimir
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
Academia Comercială din București. În anii 1942-1945 este reporter de război. Tehnician la „Gazmetan”, București (1947-1951), lucrează până în 1953 ca proiectant la Institutul de Proiectări pentru Industria Ușoară. Debutează cu poezie în 1933, la revista „Căminul” din Focșani. Participă la cenaclul Adonis și frecventează cenaclul Sburătorul (1940-1943). În 1945 conduce, la Sibiu, gazeta „Curierul”, pe lângă care funcționează un cenaclu la care participă Lucian Blaga, Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Ioana Postelnicu, Ecaterina Săndulescu. În anii 1946-1947 înființează la București un cenaclu
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
În anii 1942-1945 este reporter de război. Tehnician la „Gazmetan”, București (1947-1951), lucrează până în 1953 ca proiectant la Institutul de Proiectări pentru Industria Ușoară. Debutează cu poezie în 1933, la revista „Căminul” din Focșani. Participă la cenaclul Adonis și frecventează cenaclul Sburătorul (1940-1943). În 1945 conduce, la Sibiu, gazeta „Curierul”, pe lângă care funcționează un cenaclu la care participă Lucian Blaga, Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Ioana Postelnicu, Ecaterina Săndulescu. În anii 1946-1947 înființează la București un cenaclu literar, iar în 1970
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
1953 ca proiectant la Institutul de Proiectări pentru Industria Ușoară. Debutează cu poezie în 1933, la revista „Căminul” din Focșani. Participă la cenaclul Adonis și frecventează cenaclul Sburătorul (1940-1943). În 1945 conduce, la Sibiu, gazeta „Curierul”, pe lângă care funcționează un cenaclu la care participă Lucian Blaga, Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Ioana Postelnicu, Ecaterina Săndulescu. În anii 1946-1947 înființează la București un cenaclu literar, iar în 1970 ia parte la fondarea cenaclului „Tudor Vianu”. Colaborează la gazetele focșănene „Atacul”, „Milcovul”, „Pentru
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]