6,690 matches
-
Statul a jucat un rol major în modalitățile, ritmurile și formele materiale ale acestui proces de urbanizare. Implicat deopotrivă în amenajare, planificare și construcție, statul a jucat un rol esențial și în orientarea și dezvoltarea activităților din domeniul științelor sociale centrate pe oraș, pentru mult timp principalele surse de finanțare a cercetării urbane fiind ministerele și organismele centrale direct implicate, cel puțin până la apariția mai recentă a programelor de cercetare inițiate de regiuni ori municipalități. Din acest motiv, constată Grafmayer, în timpul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
parte, în cazul în care așteptările sunt minime, efortul depus va fi, pe cale de consecință, redus, pe de altă parte, există riscul ca expectanțele să fie nerealiste, supraevaluate, ceea ce poate conduce la deteriorarea situației dacă acestea nu se împlinesc. Abordările centrate pe factorul uman au un grad de complexitate deosebit de mare. Asemănător tuturor categoriilor organizaționale, școala a trebuit să-și calculeze cu precizie riscurile, cu deosebire pe cele care ar fi rezultat din nepromovarea reformelor educaționale, și să-și echilibreze atât
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
calității procesului de predare-învățare la sfârșitul unei trepte de școlaritate. 7. Redactarea standardelor curriculare pentru învățământul primar și gimnazial, pentru fiecare disciplină, incluse în volumele ce conțin programele școlare. 8. Elaborarea planurilor-cadru pentru liceu. 9. Elaborarea programelor școlare pentru liceu, centrate pe competențe care își propun să asigure: * Focalizarea actului didactic pe achizițiile finale ale învățării; * Accentuarea dimensiunii acționale în formarea personalității elevului; * Definirea clară a ofertei școlii în raport cu interesele și aptitudinile elevului, dar și cu așteptările societății. Elaborarea programelor școlare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
leadership-ul democratic este mai eficient, indivizii obțin performanțe superioare dacă sunt implicați în procesul decizional, relațiile interumane bazate pe încredere facilitează schimbul de informații și productivitatea. A doua perioadă (1972-1982), marcată de criza economică, ajustează importanța cercetărilor lui Lewin, organizațiile centrându-și eforturile către obținerea profitului. Apare funcția de consilier în dezvoltarea organizațională, considerat un instrument al capitalismului. Este perioada în care nu au existat proiecte de anvergură în domeniul dezvoltării organizaționale, multe dintre acestea fiind abandonate. Ultima perioadă (1982-1990) se
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
acelor indivizi care dovedesc competențe deosebite și capacitatea de a face față cerințelor postului. La nivelul organizației școlare planificarea, recrutarea și selecția personalului didactic reprezintă încă o activitate managerială centralizată, ce solicită un înalt nivel al expertizei, realizată prin concursuri centrate pe criterii de competență. Noua lege a educației promovează schimbarea acestui model, renunțarea la mecanismul centralizat și asigurarea libertății și autonomiei școlii de a-și recruta personalul. 2. Conservarea resursei umane reprezintă un aspect ce evidențiază importanța utilizării strategiilor motivaționale
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
lor viziune și nu pentru realitatea în care se mișcă. Atât valorile umane, cât și randamentul sunt ignorate; b) Strategiile raționaliste se raportează la schimbare, accentuând importanța randamentului în defavoarea valorilor umane. Sunt specifice organizațiilor tradiționaliste ce promovează cultura defensivă, puternic centrate pe aspectele formale, de tip birocratic; c) Strategiile personaliste descriu situația opusă, în care interesul crescut pentru valorile umane nu este susținut de același interes pentru obținerea randamentului. Organizațiile centrate pe astfel de strategii încearcă să schimbe mediul, condițiile de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
umane. Sunt specifice organizațiilor tradiționaliste ce promovează cultura defensivă, puternic centrate pe aspectele formale, de tip birocratic; c) Strategiile personaliste descriu situația opusă, în care interesul crescut pentru valorile umane nu este susținut de același interes pentru obținerea randamentului. Organizațiile centrate pe astfel de strategii încearcă să schimbe mediul, condițiile de lucru, fiind puternic interesate de nivelul de satisfacție a personalului; d) Strategiile decizionale urmăresc atât promovarea valorilor umane, cât și obținerea randamentului, asigurând astfel apariția și promovarea inovațiilor. Sunt specifice
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
factori de blocaj al dezvoltării. În general, realitatea organizațională demonstrează faptul că echipele au tendința de a-și asuma mult mai multe riscuri, decât sunt dispuși indivizii izolați s-o facă. Orice organizație interesată de performanță ar trebui să-și centreze eforturile către construirea unor echipe, capabile să genereze soluții viabile pentru problemele acesteia. La nivelul organizației școlare, considerăm că această strategie este deja utilizată cu precădere în contextul promovării școlii la nivelul comunității sau în situațiile de formare a personalului
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care învață. Strategiile de dezvoltare a personalului didactic trebuie să răspundă în egală măsură exigențelor organizaționale și individuale de dezvoltare. În acest sens, se pledează tot mai mult asupra revizuirii politicii de staff development, prin promovarea unor programe de formare centrate pe școală (E. Păun, 1999, p. 165). Motivația acestui demers stă în faptul că, de multe ori, programele de formare abordează o tematică inutilă sub aspectul actualității sale, punând în discuție aspecte perimate, deja cunoscute. Focalizarea programelor de formare continuă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
prevăd multe ore de lucru, deși angajații pot părăsi organizația dacă și-au finalizat activitatea. Indivizii urmăresc permanent succesul, liantul dintre aceștia fiind dat de dorința de a împărtăși experiența și nu de elemente afective. Comunicarea este relativ redusă și centrată pe activitățile ce se derulează în organizație. În ceea ce privește spațiul fizic, acesta este caracterizat prin funcționalitate crescută, astfel încât angajații să-și poată desfășura în liniște activitățile, neexistând spații deschise care să fie valorificate social; c) Cultura fragmentară este specifică organizațiilor în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
managementul este plasat la vârf, funcția de conducere fiind separată de funcțiile de execuție. Se acordă o importanță deosebită disciplinei, regulilor, ceea ce le face mai greu adaptabile la schimbare; c) Cultura de sarcini (gen "rețea"), patronată de zeița Athena, este centrată pe persoane, pe promovarea echipei care este solicitată de multe ori în atingerea obiectivelor organizației. Calitățile și competențele echipei primează în fața poziției ierarhice, sarcinile fiind distribuite în funcție de competențele fiecărui individ. Favorizează instaurarea unui climat cald, prietenos. Managementul este flexibil, stimulativ
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
va fi dificil dacă accentul nu va cădea pe schimbare, abordare sistemică și inovație. În ceea ce ne privește, considerăm că acest transfer ar putea urmări: calitatea resursei umane, evidențierea relațiilor interpersonale și de comunicare, implicarea în actul decizional, folosirea criteriilor centrate pe calitate și succes, formarea și perfecționarea culturii manageriale, promovarea proiectării strategice, valorificarea cercetărilor în domeniu. Astăzi managementul educațional reprezintă o atitudine, o preocupare a managerilor școlari pentru obținerea eficienței în educație, dar și o disciplină care, în opinia lui
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Majoritatea cercetărilor efectuate în diverse sectoare ale vieții sociale, inclusiv la nivelul sistemelor educative, au reliefat faptul că în condițiile în care apar situații ce solicită schimbări strategice, managerii, deși au la dispoziție pârghii multiple, au tendința de a se centra pe aspecte mărunte și nu pe problema majoră ce trebuie rezolvată, schimbată. Uneori recurg constant la aceeași soluție, indiferent de natura problemelor. Unii consideră necesară revizuirea permanentă a sistemului de comunicare organizațională, alții recurg la intensificarea controlului etc. Aceasta poate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sarcinilor; Protecția sentimentelor devine o responsabilitate comună; Sunt discutate problemele și rezultatele, nu persoanele. Oamenii devin defensivi; Se dezvoltă sentimentul de vulnerabilitate; Predomină acțiunile de tip manipulativ; Există neîncredere; Neasumarea riscului sau asumarea unui risc foarte înalt; Reținerea informației; Comportament centrat pe putere. Construirea încrederii și a stimei de sine; Dezvoltarea învățării individuale și organizaționale; Scăderea caracterului defensiv al relațiilor și al dinamicii de grup; Confruntarea ideilor devie liberă și deschisă. Capacitate limitată de încercare a noului; Rezultate nediscutabile; Distanțarea persoanelor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de exemplu, tendința de masculinizare a facultăților de psihologie și a celor tehnice). 4 a se vedea teoria lui Talcott Parsons cu privire la natura organizației ca sistem social. În opinia sa, organizațiile indiferent de tipul lor (educaționale, economice etc.) sunt puternic centrate pe un scop clar definit, sunt parte componentă a sistemului social global și împrumută astfel toate caracteristicile acestuia. Orice organizație rezistă doar prin raportarea și adaptarea la mediu, îndeplinind anumite funcții care fac posibil acest lucru: de reproducere a normelor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fundamentele științifice, deși până la găsirea lor ea n-a încetat să mai rătăcească liber printre etapele sale de dezvoltare anterioare, să se afunde în mentalitatea de gândire panteistă, interesantă și atractivă oricând, ca și astăzi; nu mai puțin, să se centreze fanatic pe credo-ul scolastic. Acest credo este de acum necesar în edificarea psihologiei ce va putea deveni și profesiune de credință. Va avea de acum drumul așternut de fundamentele unei logici inductive (F. Bacon), de disponibilitatea de a se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de studiu distinct prin observarea și analizarea raporturile dintre oameni. Sufletul omului depinde de relațiile stabilite între oameni, ca ființe cu conștiință și decizie individuală. Astfel, în locul psihicului înțeles ca o problemă a științelor naturii, apare o nouă viziune, aceea centrată pe studiul raporturilor dintre oameni. În consecință, sufletul a încetat a mai fi studiat ca parte a naturii, fiind de astă dată abordat din perspectiva acțiunilor și relațiilor interumane, cu toate influențele posibile pe care aceste raporturi le pot suporta
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
În consecință, sufletul a încetat a mai fi studiat ca parte a naturii, fiind de astă dată abordat din perspectiva acțiunilor și relațiilor interumane, cu toate influențele posibile pe care aceste raporturi le pot suporta. Prin urmare, învățătura sofiștilor se centrează pe profilul conduitei cetățeanului ca parte a cetății, stăpân de sclavi, membru onorabil al instituțiilor statului. Era societatea care pretindea membrilor ei unele aptitudini aparte: să fie organizatori de întruniri, unde să ia cuvântul în fața celorlalți cetățeni din cetate, să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe dinăuntru, reflectarea mentală depinde de măsura în care obiectele devin prelucrate ideatic". În cursul evoluției individuale, simplele idei senzoriale le devansează pe cele reflexive; atenția este fixată întotdeauna la început pe cele ce privesc lumea externă; ulterior, ea se centrează și pe ce este în interior. Din ideile simple se nasc ulterior cele complexe. Acest lucru are loc în cursul evoluției individuale de acumulare mentală a numeroase idei. Realitatea ajunge să fie reflectată doar în măsura în care, ca rezultat al unor eforturi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
antinativistă, care face pași importanți spre descoperirea rolului activității psihice și direcționarea adaptativă a comportamentului. 9. Localizarea cerebrală a reflectării contribuția lui Gall și Flourens În rândurile reprezentanților științelor naturii, al neuroanatomiștilor și fiziologilor a existat o tendință opusă celei centrate pe studiul modalităților senzoriale, care a considerat reflectarea senzorială dependentă de activitatea diferitelor structuri ale sistemului nervos central. Inițiatorul acestei tendințe a fost considerat Franz Joseph Gall (1758-1828), medic și anatomist german. El a pornit de la un principiu simplu, după
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
principiul căutat, al cauzalități, funcționează pe acest tărâm al psihologiei în mod egal ca și în domeniul altor științe; b) faptul că, totuși, principiul cauzalității funcționează cu totul altfel în psihologie decât în fizică. Dintre acestea două el s-a centrat cu deosebire pe cea de a doua problemă. Astfel, el pornește de la demonstrarea legii conservării energiei, plecând de la postulatul că procesele fizice sunt convertibile în unele psihice și invers. Principiul își păstrează valabilitatea, cu precizarea că nu se poate pretinde
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dificil. Aceasta presupune antrenament și, în plus, o experiență introspectivă îndelungată. Această experiență nu este de confundat cu experiența observativă curentă, obișnuită. Titchener urmărește, de fapt, detașarea prin introspecție a unor fapte pure de conștiință. Doar astfel conștiința se poate centra pe semnificația lucrurilor și se poate detașa de simpla dependență subiectivă imediată de aceste lucruri; doar pe seama unei astfel de observații, bine exersate, se poate face psihologie; doar astfel se poate formula un obiect propriu-zis de cunoaștere a acesteia. Conștiința
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
conceptuală de acum caracteristică denumită antropomorfistă. Apariția și răspândirea acestei tendințe s-a produs în condițiile în care discipolii și unii din contemporanii lui Darwin se înghesuiau să aducă noi argumente în favoarea concepției evoluționiste. O parte dintre ei s-au centrat pe completarea suitei de argumente aduse de Darwin cu altele referitoare la viața psihică a animalelor, la implicarea funcțiilor psihice ale animalelor în procesul de adaptare la mediu. Ceea ce părea să corespundă unei ordini demonstrative coerente și logice va degenera
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dintr-un motiv oarecare înnăscut și bine determinat nu pot să o facă. În cartea sa, Studii experimentale ale inteligenței, care a apărut în 1903, el remarcă distanța existentă între psihologia de laborator (wundtiană) și psihologia diferențială, aceasta din urmă centrată pe efectuarea de anchete, protocoale etc. Concomitent Theodore Simon (1873-1961) și colaboratorii săi au efectuat numeroase experimente asupra atenției, memoriei, gândirii la copiii aflați la diverse vârste, cu toții peste 3 ani. Experimentele s-au transformat progresiv în demersuri sistematice de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fenomenologic aparte. Acesta și-a fixat ca obiectiv reformularea fundamentelor logicii, ca o cale de pătrundere la izvoarele activității mentale și ale manifestărilor de conștiință. Analiza fenomenologică face abstracție de legătura primară, empirică a omului cu natura, pentru a se centra pe abordarea fenomenelor de conștiință din perspectivă și cu metode intuiționiste. Era soluția pe care fenomenologia a propus-o pentru a putea ajunge la esențele " pure " ale cunoașterii. Husserl recunoștea deci valoarea investigativă a introspecției, scopul lui fiind acela de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]