6,287 matches
-
de levănțică este mai ieftin la Billa sau la Kaufland. Copiii lor știu să spună Carrefour înainte de „râu, rățușcă, rămurică“. Potrivit unui studiu CURS, cumpărăturile sunt modalitatea preferată de petrecere a timpului liber la români, în detrimentul cărților, al mersului la cinema, teatru sau operă, chiar și al vizitatului rudelor. 26% dintre ei fac cumpărături de câteva ori pe lună, 17% o dată pe lună, 12% de câteva ori pe săptămână, iar 4% aproape zilnic. Doar la biserică se merge mai des, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
gradului de recunoaștere critică pe care l-a câștigat filmul în America“. Filmele pot spune și adevărul Între 29 noiembrie și 3 decembrie, la Tribeca Cinemas din New York a avut loc a doua ediție a Festivalului Românesc de Film. „Romanian Cinema: The Golden Age?“ a fost titlul ales de organizatori - Institutul Cultural Român din New York (ICRNY), Transilvania Film Festival (TIFF) și Tribeca Film Festival. Criticul de film A.O. Scott a introdus una dintre proiecțiile cu 432. Vă propunem un fragment
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
nominalizat. La Editura Polirom va apărea în curând, în coeditare cu Editura Unitext, un nou volum de George Banu: Scena supravegheată. De la Shakespeare la Genet. Conferință a distribuitorilor de filme Circa 400 de distribuitori de filme, exploatatori de săli de cinema și profesioniști din industria cinematografică vor veni la București, la a 12-a conferință anuală a rețelei Europa Cinemas, care va avea loc între 15 și 18 noiembrie, potrivit variety.com. Este a treia astfel de conferință care are loc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
treia astfel de conferință care are loc într-o capitală din Europa de Est, după Praga, în 2003, și Budapesta, în 2005. Bucureștiul a fost ales pentru a sărbători intrarea României în Uniunea Europeană. Temele principale ale conferinței vor fi viitorul sălilor de cinema în epoca noilor tehnologii și conservarea diversității cinematografelor în tranziția către proiecția digitală. Participanții vor discuta și despre modalitățile de atragere a publicului către cinematografe. În ultima zi a conferinței, vor fi aduse în discuție producția, distribuția și exploatarea filmelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
A primit anul acesta, la Veneția, Premiul Label Europa Cinémas, precum și Premiul Laterna Magica. La Gdynia, a luat mai multe premii, printre care și pe cel mai important. Față de multe filme care se fac azi, Sztuczki (se pronunță Ștuchki) este cinema adevărat. LOCUL ACȚIUNII: un orășel polonez, căruia îi poți spune orășel, și nu sat, pentru că are clădiri cu mai mult de două etaje, dar într-o delăsare perfectă. Oamenii sunt săraci, distracții nu sunt în afară de o cârciumă cu terasă unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
scris nimic în literatura română foarte reușit, pentru că de obicei mă apuc să citesc un autor contemporan, răsfoiesc primele pagini și nu-mi spune nimic niciodată. Cred că a fost o problemă în literatura română până de curând, și în cinema la fel. Oamenii au avut un fel de frică de a se exprima simplu despre chestii simple, banale. Tot ce a fost scris sau filmat a fost ceva nenatural, exagerat și cred că s-a întâmplat ceva foarte interesant recent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
lor, de mult de tot, ceva. Ențiclopedia militează pentru o remitologizare a gesturilor noastre, pentru construirea de povești care să ne dea impresia că ceea ce facem nu e chiar lipsit de sens. De pildă, oamenii mergeau în primele săli de cinema pentru că proprietarii le promiteau o experiență teribilă: le spuneau că uneori, exact atunci când nu te-aștepți, se poate ca siluetele proiectate pe pânză să o ia razna și să coboare drept în mijlocul sălii, printre scaune. Și așa, duși de nas
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
teribilă: le spuneau că uneori, exact atunci când nu te-aștepți, se poate ca siluetele proiectate pe pânză să o ia razna și să coboare drept în mijlocul sălii, printre scaune. Și așa, duși de nas, oamenii au continuat să meargă la cinema până când au uitat exact de ce, și au început să inventeze tot felul de rațiuni de ordin estetic sau psihologic. Pe de altă parte, nimeni nu s-a întrebat vreodată care sunt adevăratele motive pentru care se mănâncă ținând furculița în stânga
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
stat în spatele primei producții românești de amploare, primul lungmetraj din istoria cinematografiei autohtone, Independența României, realizat în 1911. Pe durata TIFF-ului, la Sibiu vor fi proiecții zilnice cu filmele din selecția oficială a festivalului, la Pavilionul 2007 și la Cinema Arta, iar Piața Mică va fi locul de întâlnire dintre public și oamenii de film. Ziua va fi o terasă pentru discuții și un punct de informare, iar seara va avea loc proiecția unui film, cu acces liber pentru public
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
informațiile prețioase. Când am aflat că Joyce a avut cinematograf lângă biroul nostru, chiar m-am entuziasmat. M-am apucat de căutat, de cercetat și parcă și scrisorile noastre au început să aibă sens. Joyce la București, Joyce proprietar de cinema în București. Asta este prea mult. Ar fi tare distractiv să încercăm să ne imaginăm o zi din viața lui Joyce în Bucureștiul anilor 1909-1910. Oricum, pune gheață în frigider că vin cu documentația necesară data viitoare, dacă nu mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
rolul în comunicare, pentru a-și arăta calitățile, ori pentru a-și descalifica adversarul. Limbajul și transpunerea sa în discurs sînt adesea considerate drept "patronul" tuturor practicilor semnificante. Semiologia a fost introdusă în domeniul imaginilor fixe (fotografii, afișe) sau animate (cinema, televiziune) spre a demonstra mecanismele și eficacitatea simbolică a acestora. Tehnologiile comunicării deschid, din această perspectivă, căi noi, mai ales prin intermediul videoculturii. Muzica, pictura, literatura și toate formele de expresie artistică probează faptul că "textul politic "poate îmbrăca forme multiple
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
au permis constatarea faptului că proximitatea țelului ar putea fi unul dintre factori. Harris (1974) a antrenat mai mulți studenți care trebuiau să se așeze în fața oamenilor ce stăteau la coadă în diferite locuri (pentru a cumpăra un bilet la cinema, de exemplu, sau pentru a plăti cumpărăturile). Uneori acești complici se așezau chiar în fața celei de-a doua persoane din coadă, alteori în fața celei de-a douăsprezecea. Rezultatele au fost următoarele: persoanele din spatele intrusului erau mai agresive dacă ocupau poziția
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în vitrina unei cofetării, scoțând o armă și trăgând la întâmplare în cei prezenți. El a omorât atunci 22 de persoane, împușcându-se în final cu aceeași armă. Atunci când polițiștii i-au scotocit prin buzunare, au găsit un bilet de cinema pentru filmul Fisher King în care soția personajului principal era omorâtă în împrejurări similare. Este imposibil de aflat în ce măsură filmul a influențat comportamentul acestui individ, dar știm cu siguranță că violența mediatizată poate avea consecințe nefaste asupra comportamentului adulților. Phillips
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vom respecta și accepta pe cei diferiți de noi. Nu în ultimul rând, ne vom cunoaște și prețui cum se cuvine pe noi înșine. Avatar și reactivarea religiozității cosmice Mare îmbulzeală și interes special pentru noul film american Avatar la Cinema City din Iași. George Cojocaru scrie în articolul său ("Avatar 3D a stârnit isteria printre ieșeni") că la acest film se fac rezervări prin telefon și doar cu câteva zile înainte. Deși oficial nu mai sunt locuri, oamenii vin totuși
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
nazismul în cu privire la exterminarea în masă, în anii războiului, extinzând discuția la S.U.A., „țară unde libertățile democratice sunt din ce in ce mai mult desființate, unde asuprirea națională ia forme din ce in ce mai sălbatice, unde linșajul, gangsterismul și omuciderea sunt cultivate prin toate mijloacele (școli, presa, cinema etc.)” Referindu-se la Iugoslavia, consideră că în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale angloamericanii „mizau pe două cărți”. Prima dintre ele îl lua în calcul pe Draja Mihailovici, în perspectiva constituirii unei Federații Balcanice sub egida lor. El ar
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de-a dreptul amețitor, încât când scăpai de acolo răsuflai ușurat. Cu toate astea peste două trei zile reveneai dealtfel, nu aveai ce să faci într-un orășel în care nu se întâmpla nimic. Uneori puteai să te duci la cinema (unde rula filmul "Tudor"), dar tot mai frumos era la bâlci. Acolo vedeai lume pe viu, mai vedeai câte un circ, vedeai iluzioniști și mâncai cu plăcere, deoarece nu erai atent ce faci, gogoși pudrate cu zahăr fin de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
filme? Eu eram moartă după el când îl vedeam la televizor, părea înalt și când, îl văd la Met, era o bucățică de om! — Dar era filmat de jos în sus, pus pe cine știe ce plat forme... — Lucra exact ca pentru cinema. Pentru o mișcare pe care nu reușeam să o fac exact cum voia dumnealui, la jumătatea ariei mele, m-a pus de o sută de ori s-o iau de la capăt. Nu văd steaua în ochii tăi!" îmi zicea. M-
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Sculptor nu vă mai întreb, că e ușor de ghicit... — Rafael. Era complet. Era excepțional. — Un muzeu care v-a impresionat altfel decât celelalte? — Muzeele de la Londra. Eram tânără și însetată să văd, să cunosc. Nu aveam vreme nici de cinema, nici de petreceri sau shopping, dar, dacă am făcut ceva în toată lumea în care am umblat, a fost să nu iert nici un muzeu. Erau hrană sufletească pentru mine, ca să nu mai vorbesc de inspirație! Cântam la Covent Garden și, la
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
erotice ale copilului și adolescentului (cu fetițe, cu băieței, apoi cu colegi și, mai ales, cu soldați, ordonanțele tatălui ofițer, prin umbrare din grădină, în șifonier, acasă, lângă pătuțul cu plasă, în șuvoiul râului, iar mai târziu în sălile de cinema), deși nu ascund nici cele mai naturaliste detalii, cele două capitole din Memoriile lui Negoițescu sunt atât de bine scrise, încât nu alunecă nici un moment în vulgaritate și obscen. Un amestec de basm, de naivitate, de voioșie, de umor, de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Karola, iar paharele se umpleau mereu de vin și șampanie, de lichioruri divers colorate - și gramofonul, și paharele, și buteliile spumoase, și sticlele de lichior de diferite forme trecând uneori în salonul Cotuțeștilor, unde medicinistul, arătos ca un actor de cinema și căruia începuse să-i placă a trage la măsea, invita colegi și colege la adevărate festinuri urmate de dans, foxtroturi și charlestoane organizate cu contribuția generoasă a veselei unguroaice, prezentă și ea întotdeauna. Bătrânii nu și făceau niciodată apariția
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
acest joc neobișnuit. Am trăit și pe cont propriu, cam în aceeași perioadă, o poveste similară, poate de mine inițiată, pe baza experienței „din pod“. Noaptea, când ai mei lipseau de acasă, invitați undeva sau la vreun spectacol (operă, teatru, cinema), mă lăsau în paza ordonanței, care trebuia să-mi supravegheze somnul (să nu visez urât!). La masa din bucătărie, unde își prepara din foiță și tutun țigara, ungurul cumsecade și prietenos mă ținea pe genunchi și mă lăsa să-l
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
La început istoriile sunt separate una de alta, dar către sfârșit încep să se amestece. Coincidențele devin oarecum neverosimile și scad din realismul cărții. Se văd degetele autorului, care mișcă marionetele. Ceea ce unește personajele este faptul că toate merg la cinema în weekend, toate par să se proiecteze pe ecran. David Lodge începe prin a le radiografia gândurile în manieră Joyceană. Către sfârșit își schimbă maniera și alege o intrigă à la Hardy, cu presimțiri și coincidențe. Romanul nu are o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ori eram în bucătăria ei când stăteau de vorbă și râdeau. Așa că eram obișnuită să fiu cu oameni de peste tot. New York a fost dintotdeauna un oraș de emigranți. LV. Cum a fost mai târziu viața ta culturală în New York? Teatre? Cinema? Ce reviste citeai? Când a început să te intereseze viața culturală a orașului? RF. Mama, fratele meu și cu mine ne-am întors la New York în iunie 1941, ca "refugiați britanici", în vreme ce tata a rămas în Anglia. Am locuit la
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
străin. Petreceam mult timp cu copiii din vecini pe stoop, care e un cuvânt olandez pentru treptele din fața casei. (Și Middagh e un cuvânt olandez: înseamnă "midday" amiază.) LV. Ce însemna viața ta culturală ca adolescentă în New York? Televizor? Teatre? Cinema? ES. Spre deosebire de familiile americane normale, n-aveam nici mașină de spălat vase, nici televizor, dar, cum eram fanatică în ce privește filmele, am făcut rost de televizor atunci când am crescut și am ajuns la o vârstă cât de cât rezonabilă. Mă uitam
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
videoul se generalizează. Francezii posedă un milion de televizoare în 1958, 6,5 milioane în 1965, 16,5 milioane în 1981. Astfel se răspîndește o cultură de masă, ale cărei inspirații și modele în materie de muzică vocală și instrumentală, cinema vin adesea de dincolo de Atlantic. Ar fi totuși o greșeală să vedem în aceasta doar "consum" și "artă medie". În rest, avîntul teatrului, al muzicii, mai ales în provincie, provincie care cunoaște o adevărată redeșteptare, atestă o îmbogățire culturală remarcabilă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]