5,141 matches
-
onoarea și averile jidovilor și în timp de aproape 13 luni, nici un act violent nu a venit să dea o dezmințire cugetărilor și măsurilor administrațiunii noastre“ (MOF., nr. cit., p. 1307). 71. MOF, nr. cit., p. 1301. 72. MOF, nr. cit., p. 1300, Antonie Lévy, rabinul de București, era și secretar arhivist al Sec țiunii a III-a a comitetului Alianței israelite din București. Alianța israelită număra pe atunci în România 35 de comitete locale, cele mai multe în Moldova, de la Herța la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ghica. „În adevăr în România - preciza conclusiv Kogălniceanu în ședința amintită mai sus a Adunării Deputaților - cestiunea judanilor nu este o cestiune religioasă, ea este cu totul de altă natură - ea este o cestiune națională și totodată economică“ (MOF, nr. cit., p. 1307). Dar ceea ce li s-ar fi putut reproșa autorităților române de atunci era lipsa de inițiative legislative în vederea rezolvării unei situații într-adevăr complicate, faptul de neacceptat în lumea occidentală că un mare număr de evrei (evreii „pământeni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1869: „Greșeala noastră a fost însă că pe de o parte am venit cu proiecte de legi cari au spăriat Europa și pe de altă parte nu ne-am pus să-i arătăm drepturile națiunii și suferințele ei“ (MOF, nr. cit., p. 1300). 75. Guvernul Lascăr Catargiu - de mai lungă respirație - a fost instalat abia la 11/13 mar tie 1871, fiind precedat de guvernele Alexandru G. Golescu, Manolache Costache Epureanu și Ion Ghica; după cum se vede pe la 1870, guvernele se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ministerului de Externe; traducerea în limba română, care diferă în amănunte nesemnificative de textul publicat în ROM., în Documente privind is toria României, Războiul pentru Independență, vol. I, partea a II-a, Ed. Academiei, 1954, pp. 541-542. 6. ROM., nr. cit. Jurnalul vienez preciza, potrivit, telegramelor primite din Bucu rești că: „Poarta [...] a recunoscut legitimitatea protestărilor formulate de guvernul român și se declară de acord d-a-i adresa o explicațiune oficială ce va da României toată satis facerea“. Într adevăr
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1877, p. 3453. S au înregistrat două abțineri (și nu trei, cum notează Bacalbașa): N. Ionescu Senatul a votat imediat aceeași moțiune.63 Acum independența României era definitiv hotărâtă.64 Marea mulțime care asistase la Cameră, atât în tribunele publice cit și în curte și pe Dealul Mitropoliei la săvârșirea marelui act, se revarsă spre centrul Capitalei. Drapelele sunt arborate, valurile mulțimii străbat orașul, studenții manifestează cu cântece patriotice, se aude răsunând Deșteaptă-te române. Și până târziu în noapte poporul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
viața. Astfel muri acest mare architect, astfel îi răsplătia succesorul lui Traian pentru cucerirea Daciei, cucerirea care făcuse cea mai mare glorie a lui Traian și a Romei!... ...et le monde continue d’aller, comme il allait” (Alexandru Papadopol-Calimah, loc. cit.). Adrian și Apollodor = paradigma unui conflict care s-a repetat și se poate repeta oricînd, inclusiv la nivele mai mici. *În timp ce G. discuta despre necesitatea strîngerii încă de pe acum a unui „fond de rulment”, necesar pentru zilele cînd vom sărbători
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Paris. Chronique », in Cités no. 3/2000, Paris, PUF, p.206. Același Stanley Rosen constată că În anii 1960 doar francezii erau antiamericani: “În Germania și Italia, În mod frapant, am găsit o admirație foarte răspîndită pentru Satatele Unite”, art. cit., p. 201. Geert Lernout, « Postmodernism in France », in Hans Bertens, Douwe Fokkema (dir.), International postmodernism. Theory and literary practice, John Benjamin Publishing Company, Amsterdam/Philadelphia, 1997, pp. 353-358. Félix Torrès, « Post-modernisme », in Le Débat, nr. 50/1988, p. 214. Pierre
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
american The Atlantic. Este vorba despre o replică pe care Barth și-o dă lui Însuși din urmă cu 13 ani, cînd publicase un articol ce provocase controverse - « The Literature of Exhaustion », tot În The Atlantic. Idem, p. 402. art. cit., pp. 198-199. Carles Taylor, Le Malaise de la modernité, Paris, Cerf, 2002, p. 68 (traducere adaptată). « Qu’est-ce qu’on appelle la postmodernité ? Je ne suis pas au courant. » (Michel Foucault, cité in « Structuralisme et poststructuralisme », entretien avec G. Raulet, Telos
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o idee subliniată de Georges Perec : « Preocupată numai de marile ei majuscule (Opera, Stilul, Inspirația, Viziunea despre Lume, Opțiunile fundamentale, Geniul, Creația, etc.), istoria literară pare să ignore În mod deliberat scriitura ca practică, ca travaliu. » (apud Magazine littéraire, no cit., p. 52. ) Michel Foucault, L’Herméneutique du sujet. Cours au Collège de France, 1981/1982, Paris, Seuil, Gallimard, 2001. Volum tradus În românește la Polirom de către Bogdan Ghiu, În 2003. Vezi de pildă La Chair fraîche, miniromanul publicat În colecția
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
apărută la Editura Artemis, București, 2003. 80 Ștefan S. Gorovei, Circulația "Herodotului"de la Coșula: explicații genealogice pentru un fenomen cultural, în "Arhiva genealogică", V (X), 1998, 3-4, Editura Academiei Române, Iași, p. 161. 81 Andrei Pippidi, Postfață la Herodot, Istorii, ed. cit. 82 N.A. Ursu, Contribuții la istoria culturii românești în secolul al XVII-lea. Studii filologice, Editura Cronica, Iași, 2003, p. 252. Întregul studiu se află la pp. 223-264. 83 Idem, p. 263. 84 Virgil Cândea, comentariul nr. 46, în Dimitrie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1999, p. 119. 64 Idem, p. 124. 65 Cf. Pamela Gravestock, op. cit., p. 125. 66 Idem, p. 128. 67 Arnauld Zucker, op. cit., p. 41. 68 Idem., p. 43. 69 Sf. Augustin, în De doctrina christiana, Partea a treia, XXV, ed. cit., p. 241, atrage atenția asupra importanței pe care o are contextul asupra interpretării corecte a simbolului: "Dar, deoarece similitudinea între lucruri apare în multe feluri, să nu socotim că ceea ce un lucru semnifică prin analogie într-un anumit pasaj este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Voisenet, op. cit., p. 270. 75 Idem., p. 277. 76 Physiologos. Le bestiaire des bestiaires, p. 160. 77 Jacques Voisenet, op. cit., p. 311. 78 Idem, p. 330. 79 Idem, p. 353. 80 Idem., pp. 371-372. 1 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 386. 2 Dragoș Moldovanu, L'Ésotérisme baroque dans la composition de l'"Histoire Hiérogliphique", în "Dacoromania. Jahrbuch für östeliche latinität", nr. 2/1974, Herausgegenben von Paul Miron, Verlag Karl Alber, Freiburg/ München, p. 221. În plus, consideră autorul, care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 1-87, unde discută și despre descrierea unicornului. 15 În jur de 45 cm. 16 Ctesias de Cnide, Histoire de l'Orient, (ed.) Janick Auberger, Les Belles Lettres, Paris, 1991, p. 136. 17 Aristote, Histoire des animaux, Tome I, ed. cit., p. 40 18 Aristotle, De partibus animalium, traducere de William Ogle, în vol. The Works of Aristotle, traducere în limba engleză sub coordonarea lui J.A. Smith și W.D. Ross, Vol. V, Oxford University Press, Londra, 1949, p. 97
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
până o poartă, numai cu limba linge singele ei și scură tot lingând sângele. Aceaea îi easte hrana foarte cu nevoie și încă dzua de trei ori spre răsărit și să roagă lui Dumnedzău". Cf. Fiziologul. Archirie și Anadam, ed. cit., p. 95. Nu am mai găsit în nici o sursă medievală occidentală o astfel de reprezentare. Nu este exclus ca această versiune să se datoreze și unei confuzii a animalului, căci, ne încredințează Maria Golescu, multă vreme "învățații noștri au putut
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
arată inorogul și ce știu românii despre el, p. 68. 37 În Împărțeala dintâi. Cozmografie, ce să zice împărțeala pământului pre hotară și pre alte seamne ce sânt în cercurile ceriului, în vol. Povestea Țărilor Asiei. Cosmografie veche românească, ed. cit., pp. 117-119, apare doar o descriere care imită modelul occidental: "De ceaia parte de besearecă sânt grajduri de țin și hrănescu într-însele inorogi. Aceaia fiară iaste de mare ca un strânjicu, cornu are în frunte negru și lungu de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
frunte negru și lungu de doi sau de trei coț, părul le iaste [...], capul ca de cerb, în grumazi scurți, coama rară, genunchele, picioarele supțiri, ca de cerbu. Aceale fieri le aducu de la Etiopiia, pre mare." 38 Floarea darurilor, ed. cit., pp. 169-170. 39 The Bestiary of Philippe de Thaon, ediție după manuscrisul original de Thomas Wright, editat de R. și J. E. Taylor, Red Lion Court, Fleet Street, London, 1841, p. 13. În traducere liberă, ar veni cam așa: Acolo
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
questo animale non si lascia prendere, se non per mano di Vergine." Dar deja echivalența dintre această fecioară și Fecioara Maria nu se mai face și mă tem că nici nu se mai subînțelege. 44 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 672. 45 Idem, p. 673. 46 Jean-Pierre Jossua, op. cit., p. 36. 47 D. Cantemir, op. cit, pp. 673-674. 48 Idem, p. 675. 49 Ibidem. 50 Idem, p. 676. 51 Ibidem. 52 De departe cea mai erudită și mai folositoare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fecioară și Fecioara Maria nu se mai face și mă tem că nici nu se mai subînțelege. 44 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 672. 45 Idem, p. 673. 46 Jean-Pierre Jossua, op. cit., p. 36. 47 D. Cantemir, op. cit, pp. 673-674. 48 Idem, p. 675. 49 Ibidem. 50 Idem, p. 676. 51 Ibidem. 52 De departe cea mai erudită și mai folositoare lucrare care tratează prezența unicornului în iconografia medievală este cea a lui Jürgen W. Einhorn, Spiritalis unicornis
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
2010, p. 136. 58 Citez din notele la Exodul, traducere din limba greacă de Ion Pătrulescu, introducere de Alain le Boulluec și Pierre Sandevoir, note de Alain le Boulluec, Pierre Sandevoir și Ion Pătrulescu, în vol. Septuaginta, vol I, ed. cit., p. 285: "Reprezentările lui Moise cu coarne derivă din Vulgata care, asemnea lui Aquila, a înțeles ebr. qăran "a iradia, a străluci" în legătură cu rădăcina cuvântului qeren "corn"." Iată traducerea versetului 29, capitolul 34 din Exod, în Biblia Vulgata. Blaj, 1760-1761
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ancestral adus la suprafață de acest moment de mare cumpănă..." 90 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 249. 1 Ioana Em. Petrescu, Monocheroleopardalul, în vol. Configurații, p. 87. 2 Idem, pp. 88-89. 3 Idem, p. 91. 4 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 490. 5 Epistula ad Pisones. De Arte poetica/ Epistola către Pisoni. Arta poetica, traducere de Ionel Marinescu, în vol. Horatius, Opera omnia, vol. 2, Satire. Epistole. Arta poetică. Ediție critică, ediție îngrijită, studiu intriductiv, note și indici: Mihai Nichita
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir, op. cit., p. 617. 13 A se vedea pentru un studiu amănunțit sinteza nedepășită a lui Louis Charbonneau-Lassay, Le bestiaire du Christ. La mistérieuse emblématique de Jésus-Christ, Édition Albin Michel, Paris, 2006, pp. 157-175. 14 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 617. 15 Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 92. 16 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 618. 17 Ibidem. 18 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 137. 19 D. Cantemir, op. cit., p. 619. 20 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 138. 21 Propun
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Louis Charbonneau-Lassay, Le bestiaire du Christ. La mistérieuse emblématique de Jésus-Christ, Édition Albin Michel, Paris, 2006, pp. 157-175. 14 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 617. 15 Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 92. 16 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 618. 17 Ibidem. 18 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 137. 19 D. Cantemir, op. cit., p. 619. 20 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 138. 21 Propun o pauză de respirație... 22 Ioana Em. Petrescu, op. cit. p. 93. 1 Esop, op. cit., pp. 116-123
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVII-lea (1688-1821), Vol. I, Epoca lui Dimitrie Cantemir. Epoca lui Chesarie de Râmnic, ediție îngrijită de Barbu Theodorescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1969, p. 287. 6 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., pp. 515-516. 7 Michael Bright, Beasts of the Field. The Revealing Natural History of Animals in the Bible, Robson Books, Londra, 2006, p. 115. 8 Biblia Anania, p. 1471. 9 Pierre de Beauvais, în Bestiaires de Moyen Age (Pierre de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este foarte foame, mănâncă un anumit fel de pământ; este singurul animal care face acest lucru". 37 Plinius, op. cit., p. 79: "La foame, lupul se hrănește cu pământ". 38 Brunetto Latini, Livre du trésor, în Bestiaires du Moyen Age, ed. cit., p. 232. 39 Albert the Great, op. cit., p. 157. 40 Fiziologul latin, ed. cit., p. 31. 41 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 42 Idem, p. 467. 43 Idem, p. 473. 44 Idem, p. 472. 45 Idem, p. 474. 46 D.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acest lucru". 37 Plinius, op. cit., p. 79: "La foame, lupul se hrănește cu pământ". 38 Brunetto Latini, Livre du trésor, în Bestiaires du Moyen Age, ed. cit., p. 232. 39 Albert the Great, op. cit., p. 157. 40 Fiziologul latin, ed. cit., p. 31. 41 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 42 Idem, p. 467. 43 Idem, p. 473. 44 Idem, p. 472. 45 Idem, p. 474. 46 D. Cantemir, op. cit., p. 479. 47 Mircea Eliade, Dacii și lupii, în De la Zalmoxis la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]