38,100 matches
-
Jelavich reține doar ultimile trei secole. Secolele al XVIII-lea și al XIX-lea sînt subiectul primului volum, iar cel de-al doilea volum se ocupă de secolul al XX-lea, pînă la începutul anilor '80. Introducerea îi oferă însă cititorului, sub forma unui rezumat, o schiță a istoriei epocilor anterioare. O teamă constantă față de tot ceea ce înseamnă controversă istorică îi este caracteristică studiului; autoarea se mulțumește să afirme că un anume eveniment e controversat, dar evită să intre în detalii
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
artist, cel mai inspirat umorist al ultimelor două decenii, un ficționar, un autor de jocuri superioare și de ambiguități rafinate, un creator de material didactic pentru studiul postmodernismului metaficțional, etc. Nu știu cîte din toate astea îl mai interesează pe cititorul de azi. Nu știu nici dacă nu cumva Ioan Groșan nu este un mare scriitor tocmai acolo unde nu e un postmodernist exemplar. Cert e că, lucru rar în cazul literarturii noastre contemporane, am recitit aceste proze cu sentimentul foarte
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
scriitor tocmai acolo unde nu e un postmodernist exemplar. Cert e că, lucru rar în cazul literarturii noastre contemporane, am recitit aceste proze cu sentimentul foarte înviorător că sînt în fața unei cărți pe care o pot recomanda tuturor, absolut tuturor cititorilor, fie ei literați sau nu. Și, riscînd să fac dovadă de lipsă de patriotism, mi s-a părut deseori, deși există o mulține de semnale ale unei realități tipic românești, că mă aflu în fața unei excelente traduceri dintr-o literatură
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
le precede: Puțină lumină, vă rog!" Este o parodie ce problematizează proiectul Luminilor, subliniind declinul acestora, neîncrederea într-o ,,narațiune care să dizolve toate diferențele și contradicțiile" (Linda Hutcheon). În același timp este o pendulare între viitor, prolepsele prin care cititorul află cum vor sfîrși eroii cărții, datorate Creatorului și trecut, prin analepsele ce survin, inserate în prezentul narațiunii. Nu numai că cititorul este pus la curent cu tot ceea ce gîndește fiecare personaj dar află și lucruri pe care ceilalți nu
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
dizolve toate diferențele și contradicțiile" (Linda Hutcheon). În același timp este o pendulare între viitor, prolepsele prin care cititorul află cum vor sfîrși eroii cărții, datorate Creatorului și trecut, prin analepsele ce survin, inserate în prezentul narațiunii. Nu numai că cititorul este pus la curent cu tot ceea ce gîndește fiecare personaj dar află și lucruri pe care ceilalți nu le știu; bunăoară, Aron Zabotinsky, brutarul care este și un cititor pasionat de poezie - Brodsky, Milosz și Sean Farrell (eroul citind nu
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
prin analepsele ce survin, inserate în prezentul narațiunii. Nu numai că cititorul este pus la curent cu tot ceea ce gîndește fiecare personaj dar află și lucruri pe care ceilalți nu le știu; bunăoară, Aron Zabotinsky, brutarul care este și un cititor pasionat de poezie - Brodsky, Milosz și Sean Farrell (eroul citind nu doar operele unor poeți celebri și reali dar și pe cele ale unui poet aparținînd lumii romanului), a fost profesor de antropologie în Africa de Sud și s-a confruntat direct
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
de Centrul European pentru Cooperare Științifică, Ecumenică și Culturală cu sediul în acest oraș, în colaborare cu Centrul Național al Cărții din Atena (reprezentat chiar de președintele acestei instituții, Rena Patrikiou). Ideea acestei întreite întâlniri între sciitori greci, confrați și cititori germani și neoeleniști din câteva țări europene a aparținut profesorului Evanghelos Konstantinou, energicul președinte al ,,Inițiativei Eleno-Germane", editor al revistei ,,Filia" și unul dintre cei mai străluciți ambasadori ai culturii elene din diaspora. Inedită a fost maniera de desfășurare a
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
cateva zile de la apariție, la o primă trecere în revistă, sau spus multe. Selectăm, pentru a sugera o imagine, doar câteva râanduri: „...în cea mai recentă lucrare a sa, Nicolae Bălașa propune o incursiune în perioada post revoluționară, în care cititorului i se prezintă adevărul despre existența cotidiană. Tragicul pândește din umbră, însă povestea din spatele realității crude este una de dragoste, având centrate două personaje ș Ștefan și Elena, a căror idilă se sfârșește trist. Ștefi, un tânăr originar din Bulzeștiul
Lansare de carte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/82_a_221]
-
A fi în răspăr cu realitatea se numește cîteodată idealism, altădată inadecvare. Autoarea acestor rînduri nu-și poate lua răspunderea de a da un nume tuturor acelor încercări cărora Corespondența secretă a exilului le e dovada, îl invită însă pe cititor la o călătorie alternativă: prin Trecut-au anii... a lui Virgil Ierunca. Generalul Nicolae Rădescu în corespondența secretă a exilului, vol. I (martie 1947 - mai 1949), ediție îngrijită de Nicolae Florescu, Jurnalul literar, București, 2000, 242 pag., f.p. Lecția lui
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
pentru cei interesați în primul rînd de fundamentele teoretice ale acestei estetici și de modul în care au fost aduse la un numitor comun pe tărîm ideologic realismul artistic și imperativul politic al societății fără clase; asta însă numai dacă cititorul poate depăși impedimentul creat de aparent totala ignoranță a traducătoarei în ceea ce privește numele, rusești, dar în transcriere fonetică franțuzească, ale unora ca Șklovski, Plehanov, Buharin, Lev (Léon) Tolstoi. Michel Aucouturier, Realismul socialist, trad. Lucia Flonta, Dacia, Cluj-Napoca, 2001, 120 pag., 50
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
care scrie sub formă de literatură ceva critic despre fenomenele din Est, și acest sertar duce la întrebările astea standardizate, întrebări tip, la care nu are nici un sens să se răspundă, fiindcă nu iese nimic... Întrebările se repetă automat, deoarece cititorii respectivi nu știu nimic despre locurile de unde vine scriitorul, unii dintre ei nici nu au intenția să afle mai multe, adică să se preocupe, să se informeze despre aceste locuri. Publicul are în fond niște cunoștințe destul de vagi, legate de
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
în ultimul rînd, scăderea semnificativă a corupției. Așa că, de fapt, Adrian Năstase va obține puncte în Statele Unite dacă va reuși să se țină de propriile sale promisiuni făcute în România. * Gigi Becali a bătut un ziarist, și-a anunțat ADEVĂRUL cititorii, în timp ce NAȚIONAL, publicînd pe prima pagină o fotografie a aceluiași Becali, se întreba: Cine îl oprește? Cititorii COTIDIANULUI au aflat că Gigi Becali aplică legea pumnului în gură. Ziarul CURIERUL NAȚIONAL, al cărui director e unul dintre frații Păunescu, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
dacă va reuși să se țină de propriile sale promisiuni făcute în România. * Gigi Becali a bătut un ziarist, și-a anunțat ADEVĂRUL cititorii, în timp ce NAȚIONAL, publicînd pe prima pagină o fotografie a aceluiași Becali, se întreba: Cine îl oprește? Cititorii COTIDIANULUI au aflat că Gigi Becali aplică legea pumnului în gură. Ziarul CURIERUL NAȚIONAL, al cărui director e unul dintre frații Păunescu, a prezentat în titlu acțiunea huliganică a lui Becali drept ,,pălmuire", după care, autorul relatării a pus punctul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
ciocănind în geamul invizibil de după coaste, ca o vrabie albă, încarcerată într-o colivie de fier, încercând să învețe a zbura... Regretul de a nu fi în stare să aflăm cum rezistă un scriitor"...etc. (p. 201) Marele nenoroc al cititorului este că poeta cunoaște serios lirica rusească, multe dintre ideile ei sunt interesante și destule ipoteze merită urmărite în analiza lor. De fapt, situația seamănă cu ceea ce autoarea însăși spune la un moment dat: "Și chiar dacă găseam pe alocuri câte
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
la al treilea volum și continuă să fie acea "imagine a vieții lăuntrice ruse, morale și spirituale" de zi cu zi pe care a dorit-o Dostoievski, o reflecție a realității așa cum a fost percepută de scriitor. Dialogul permanent cu cititorii îi oferă șansa de a-și verifica și, la nevoie, de a-și îndrepta judecățile. Scriitorul primește la ziar scrisori, i se aduc mulțumiri sau este înjurat, reproduce lungi fragmente și răspunde la întrebări. Laudele îl măgulesc, cu cei care
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
ultima jumătate de secol. Majoritatea au fost alcătuite în scop politic (pur politic sau din motive de politică literară). Mai sînt, bineînțeles, multe antologii tematice (simbolismul, avangarda etc.) care rămîn închise în cîmpul literar, cu un impact nesemnificativ în rîndul cititorilor. O antologie care a făcut istorie a fost Poezia română modernă de la G. Bacovia la Emil Botta, alcătuită de Nicolae Manolescu. Acolo s-a văzut clar caracterul politic al criteriului pur-estetic. Cartea a fost interzisă la puțin timp după ce a
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
alcătuind antologii. Din tipul "istoriilor literare" amintesc antologiile lui Marin Mincu (Poezia română actuală) și Constantin Abăluță, în care este cuprinsă toată poezia șaptezecistă. Ambele sînt gigantice. Pînă aici, povestea despre antologii a ignorat complet o latură esențială: impactul asupra cititorului. în România nu a prins încă modelul "cele mai frumoase poezii". Supraestetizarea și supraideologizarea literaturii ne-au îndepărtat serios de lucrurile simple, de inițiativele simple. Criteriul lui Petru Romoșan poate părea dur: poezii care au avut un impact mare asupra
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
în România nu a prins încă modelul "cele mai frumoase poezii". Supraestetizarea și supraideologizarea literaturii ne-au îndepărtat serios de lucrurile simple, de inițiativele simple. Criteriul lui Petru Romoșan poate părea dur: poezii care au avut un impact mare asupra cititorului. Un soi de colecție de mari "hit"-uri ale literaturii române. Nu numai criteriul estetic își pierde din relevanță, ci un context literar întreg. Este evident că nu "Doina" este poezia cea mai valoroasă estetic a lui Eminescu. însă la fel de
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
60, cînd au început să se redreseze estetic, au beneficiat mulți ani de acest model al poetului-vedetă. Așa că, un A. Toma și-ar fi găsit locul cu ușurință în antologie. Din acel "frumos" din titlu face parte și rîsul, umorul cititorului. Și așa cum se amuză cu absurdul supraconștientizat al unui Urmuz, se poate amuza și cu absurdul unor aberații literare, despre macarale sau colectivizare. I s-a găsit loc lui Adrian Păunescu, care are de toate (succes, multe volume de poezie
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
pe care i-a cîntat cu sîrg. Această antologie se încadrează perfect într-un spirit al vremii noastre. Se face din ce în ce mai simțită nevoia de a ieși din cercul strîmt și rece al literaturii. Să ieși în lume, să-ți cauți cititorii, să încerci să comunici. S-ar putea spune că poezia este "luată în serios", în această antologie. Petru Romoșan crede că poate "vinde" poezie, vrea să facă din această artă cam amețită de schimbarea din '89, o marfă credibilă pe
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
scrupul de obiectivare, autorul a preferat nararea la persoana a treia și dintr-o extremă delicatețe, cu substrat, bănuim, religios, a schimbat numele actanților, începând cu cel propriu. Denumindu-se Dinu Rogojină, dl Stroescu-Stînișoară își ia ultima distanță față de destin. Cititorului tânăr, modificarea îi poate cel mult naște suspiciunea și a unei intruziuni ficționale, cu toate că lui numele reale ale personajelor nu i-ar fi putut, oricum, spune mare lucru. Ceva mai altfel stau lucrurile cu lectorul vârstnic care, dimpotrivă, se simte
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]
-
nesfîrșită de tip dostoievskian, un hibrid interesant, care trebuie salutat cel puțin pentru efortul pe care îi presupune. în mare, formula îi și reușește scriitorului, chiar dacă stîngăciile sînt numeroase și evidente, fragmentarismul apărînd deseori doar de dragul fragmentarismului și pentru deruta cititorului pe care știm cu toții că alambicările îl flatează. Citind toate aceste peste șapte sute de pagini e imposibil să nu observi cîteva scheme de caracterizare (în momentele importante, toate personajele stau cu spatele drept, rigid și tuturor ridurile li se atenuază
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
la chemarea gîndului său, fără a lăsa, însă, urme în zăpadă. Și cu asta ne întoarcem la ceea ce am anunțat deja că pare să fie punctul vulnerabil al acestui tip de roman, problematica. E cu totul superficială afirmația că pe cititorul tînăr de azi nu îl mai interesează ce se întîmpla înainte de '89 și mai cu seamă de unde au ieșit toate aceste personaje torturate, urmașii contorsionați ai lui Gelu Ruscanu, trăitori într-o lume căreia, e adevărat, ne vine greu să
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
extraliterară pe cît au nevoie romanele românești din ultimii patruzeci de ani pentru a putea fi citite pur și simplu. Aceste romane, și în special cazul Nedelcovici, nu sînt nici romane istorice, care să ceară evident o minimă documentație din partea cititorului, dar nu sînt nici cu totul parabolice, așa încît cadrul să nu conteze. Și cu siguranță nu sînt nici atît de extraordinare estetic, încît să nu mai conteze nimic. Și atunci ce rămîne de spus e că sînt niște romane
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
din București mai bine rîdeți la " STAȚIONAREA PE HOL STRICT INTERZISĂ", că mai departe nu se știe (mai departe scrie pe pereți!). Acesta-i numai începutul. Promițător. (în continuare nu pot să vă doresc decît Călătorie plăcută!). Urmează secția "înscrierea cititorilor", pe ușa căreia, printre altele, îți sar în ochi cel puțin două "sfaturi": "VĂ RUGĂM SĂ INTRE CÎTE O PERSOANĂ"; "îNCEPÎND CU DATA DE 01.12.1999 TAXA DE PENALIZARE PENTRU PIERDEREA PERMISULUI DE CITITOR AL BIBLIOTECII NAȚIONALE ESTE DE
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]