KorAP: Find »[drukola/base=clauză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...184 185 186 ...2296 >

57,386 matches

Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

la Haga, domnia sa fiind acreditat ambasador în Olanda și reprezentant al României în Consiliul Administrativ al Curții Permanente de Arbitraj, eu conducând o delegație pentru negocierea Programului bilateral de schimburi cultural-științifice. Dacă negocierile au decurs fără probleme și am obținut clauzele pe care le doream, aceasta s-a datorat și bunelor relații, prestigiului și aprecierii de care fostul meu Domn Profesor, Excelența sa Ambasadorul Ion M. Anghel se bucura în Regatul Țărilor de Jos. Au trecut anii! "Profesorul" și "Studentul " au avut

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
European, dar ca elemente ce pot fi considerate ca "temperând" procesul de constituționalizare se pot menționa recunoașterea subsidiarității, a dreptului statelor de a se retrage din Uniune, ca și a unor interese specifice ce pot determina o poziție de "blocare" (Clauza Ioannina) a hotărârilor adoptate sau recunoașterea pe calea unor declarații sau protocoale a intereselor specifice ale unor țări, ca de pildă Polonia și Marea Britanie. 8. La capătul unei analize legate de "internaționalizarea" dreptului constituțional și "constituționalizarea" dreptului internațional, răspunzând celor

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
mai curând prevederi de tip program, stabilind obiective pe care părțile se angajează să le urmeze" și care "nu sunt direct aplicabile"2. Așa cum s-a arătat, însă, multe dintre prevederile documentelor internaționale privind drepturile omului au acest caracter de clauze de principiu; unele dispoziții ale Convenției sunt însă de aplicare directă, după modul cum sunt redactate; ca normă generală a dreptului tratatelor, interpretarea tratatelor trebuie să fie făcută în conformitate cu principiul efectivității, astfel încât să se asigure realizarea obiectivelor lor3. Secțiunea 1Angajamente

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
asumate de statele părți. La baza Convenției, stau următoarele: ● În primul rând, Convenția tratează o serie de probleme de principiu, care reprezintă o sinteză a altor documente privind drepturile omului, cu orientarea specifică problematicii minorităților. Rețin atenția în special următoarele clauze de acest gen: ● Plasarea problematicii drepturilor persoanelor care fac parte din minorități și a identității minorităților, ca parte integrantă a protecției internaționale a drepturilor omului și în contextul cooperării internaționale; aceasta înseamnă că problematica nu poate fi ruptă de cadrul

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
drepturilor omului. In acest sens, se prevede că drepturile și libertățile care decurg din principiile enunțate în Convenție, în măsura în care sunt reglementate și în prevederi ale Convenției europene sau ale protocoalelor la aceasta, vor fi înțelese în conformitate cu prevederile acestora. Este o clauză de compatibilitate, care ne obligă să raportăm interpretarea Convenției-cadru la prevederile Convenției europene și ale protocoalelor la aceasta. Într-un sens complementar, în favoarea unor drepturi mai extinse pentru persoanele care fac parte din minorități, se prevede că dispozițiile Convenției nu

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
numai de cooperarea intre state, ci necesită și cooperarea transfrontalieră între autoritățile locale și regionale, fără a se aduce atingere constituției și integrității teritoriale a fiecărui stat. Relațiile dintre state, ca părți la această Convenție-cadru, sunt desigur vizate și de clauza conform căreia nici o prevedere a Convenției nu va fi interpretată ca implicând dreptul de a se angaja în activități sau de a comite acte contrare principiilor fundamentale ale dreptului internațional, mai ales egalității suverane, integrității teritoriale și independenței politice a

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
asigure sănătatea și securitatea lucrătorilor. Această anexă poate servi, ca sursă de inspirație, pentru orice legiuitor preocupat de elaborarea unei legislații naționale concordante cu normele dreptului internațional al muncii. Credem că nu este lipsită de importanță nici Anexa II privind clauzele de angajare ca pescar. Acestea sunt, de fapt, clauzele minimale ale oricărui contract de muncă, de exemplu, locul și data încheierii acordului de angajare ca pescar, funcția sau munca pe care o prestează, indemnizația zilnică (evident, care nu se include

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
ca sursă de inspirație, pentru orice legiuitor preocupat de elaborarea unei legislații naționale concordante cu normele dreptului internațional al muncii. Credem că nu este lipsită de importanță nici Anexa II privind clauzele de angajare ca pescar. Acestea sunt, de fapt, clauzele minimale ale oricărui contract de muncă, de exemplu, locul și data încheierii acordului de angajare ca pescar, funcția sau munca pe care o prestează, indemnizația zilnică (evident, care nu se include în salariu), determinarea salariului (inclusiv modul de calcul: sumă

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de mărfuri CVIM. II. Scurt istoric al elaborării proiectului 3ș. La prima reuniune a Comisiei speciale, sub președinția expertului olandez Schultsz, au fost create două Comitete de lucru, primul însărcinat cu elaborarea regulilor "de fond" și al doilea, cu elaborarea clauzelor zise "finale". Președinte al Comitetului I a fost ales expertul Franței, profesorul P. Lagarde și raportor expertul american, profesorul A. T. von Mehren, iar la reuniunea din 1983 a fost desemnat președintele Comitetului II în persoana expertului cehoslovac I. Ružička

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
s-a ținut la Haga, 14-30 octombrie 1985, tot sub prezidenția prof. J.C. Schultsz; lucrările s-au desfășurat în două Comisii: I pentru examinarea chestiunilor de fond (art.1-22 din Proiect), sub președinția prof. P. Lagarde și II pentru examinarea clauzelor generale și finale (Cap.IV-V din Proiect), sub președinția lui J. Ružička. Au participat delegații din 54 de state, inclusiv România, fiind reprezentate și CNUDCI, UNIDROIT, Secretariatul Commonwealth, Comitetul Juridic Consultativ Afro-Asiatic, CEE și CCI Paris. Proiectul final al

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
prin pactum de lege utenda... Eventual, Convenția ar mai avea numai să stabilească legea după care se determină regimul alegerii legii aplicabile operată de părți. Declarând că include în câmpul ei de incidență orice contract de vânzare de mărfuri cuprinzând clauza electio iuris, dar sub condiția ca acesta să dea loc la un conflict între legile unor state diferite, conflict care să nu rezulte exclusiv din electio iuris, chiar asociată cu desemnarea unui judecător sau arbitru și mărturisindu-și astfel descendența

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
nu poate per se să dea loc unui conflict între legile unor state diferite pentru contractul în care ar figura, ci, dimpotrivă, ea rezolvă un asemenea conflict pentru contractul care l-ar genera, dar în nici un caz un contract conținând clauza de electio iuris, asociată sau nu, cu electio iudicis nu ar putea, pentru acest motiv, să fie exclus de la incidența Convenției. Prin urmare, contract de vânzare incluzând pactum de lege utenda asociat sau nu cu electio iuris, nu este nici

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
confirme pe cel negativ, conform regulii logice verum est index sui et falsi. Sarcina probei va reveni, după caz, vânzătorului sau cumpărătorului care alegă aplicarea Convenției, ori chiar ambilor mai exact oricăruia dintre ei pentru a justifica în fața instanței o clauză de electio iuris în virtutea art.7. §5. Materii excluse 170. Deși problematica art.5 este plasată, corect în opinia noastră, la finele Cap.I câmpul de aplicare al Convenției, doctrina autorizată 37 o încadrează în domeniul legii contractului stabilită conform

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
vânzare". Fără ca art.5 să privească domeniul lui lex contractus, determinată conform Convenției, acest text privind probleme (raporturi cu elemente de extraneitate) care necesită stabilirea unei lex causae, dar nu conform Convenției, întrucât este vorba de statut personal/organic, de clauze de electio iudicis, textul interferează totuși cu domeniul lui lex contractus, stabilit în art.12 prin situațiile prevăzute la lit.c și d, acestea privind aspecte care în calificarea unor sisteme de drept internațional privat țin de statutul contractual; inclusiv

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
extraneitate, iar special pentru vânzare există Convenția de la Geneva din 17 febr.1983 asupra reprezentării în materie de vânzare internațională de mărfuri (chiar ratificată de unele state Franța, Italia), dar încă neintrată în vigoare. Cât privește excluderea de la lit.e (clauza compromisorie și cea de alegerea forului) este quasiunanim profesată și totodată consacrată de lungă vreme teoria "autonomiei clauzei arbitrale" (the doctrine of separability), așa încât problemele privind clauza de electio iudicis, chiar dacă ajung să fie guvernate de lex contractus, aceasta le

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
vânzare internațională de mărfuri (chiar ratificată de unele state Franța, Italia), dar încă neintrată în vigoare. Cât privește excluderea de la lit.e (clauza compromisorie și cea de alegerea forului) este quasiunanim profesată și totodată consacrată de lungă vreme teoria "autonomiei clauzei arbitrale" (the doctrine of separability), așa încât problemele privind clauza de electio iudicis, chiar dacă ajung să fie guvernate de lex contractus, aceasta le va guverna cu alt titlu, nu pentru că dispune norma conflictuală din Convenție. 190. Referitor la capacitatea de a

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Franța, Italia), dar încă neintrată în vigoare. Cât privește excluderea de la lit.e (clauza compromisorie și cea de alegerea forului) este quasiunanim profesată și totodată consacrată de lungă vreme teoria "autonomiei clauzei arbitrale" (the doctrine of separability), așa încât problemele privind clauza de electio iudicis, chiar dacă ajung să fie guvernate de lex contractus, aceasta le va guverna cu alt titlu, nu pentru că dispune norma conflictuală din Convenție. 190. Referitor la capacitatea de a contracta, lit. a exceptează de la incidența Convenției nu numai

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
cazul specific al fiecăruia; de aceea, s-a ajuns la situația aparent ciudată, dar explicabilă ca Parlamentul României să ratiﬁce aderarea Bulgariei, și Parlamentul bulgar, pe cea a României. Regula alternatului nu a fost riguros observată, dar în art. 6 (clauza ﬁnală) enumerarea limbilor în care a fost redactat Tratatul s-a făcut după regulile unui tratat multilateral. Ca poziție în cadrul construcției generale și ordinii juridice pe care o constituie Uniunea Europeană, Tratatul de aderare a României se adaugă la tratatele comunitare

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
iar pe de altă parte, România și Bulgaria ﬁind vorba, deci, de un tratat plurilateral. Notăm că dintre cele 6 articole pe care le cuprinde Tratatul doar trei articole țin de partea dispozitivă, celelalte trei articole reglementând problemele care reprezintă clauzele ﬁnale ale unui tratat internațional. Partea esențială fundamentală din Tratat o constituie art. 1 și 2, în care se stabilește că România devine membră a Uniunii Europene, precum și parte la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și la

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Actul de aderare conține: Partea I Principiile; Partea a II-a Prevederi generale: elemente privind ajustarea Tratatului / Constituției; Partea a III-a Prevederi permanente (în principal adaptarea acquis-ului); Partea a IV-a Prevederi temporare (perioade de tranziție); sunt cuprinse și clauzele de salvgardare (clauza de salvgardare generală, clauza de salvgardare privind Piața internă și afaceri interne; clauza de amânare a aderării care nu era cuprinsă în Tratatul celor zece noi state membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
conține: Partea I Principiile; Partea a II-a Prevederi generale: elemente privind ajustarea Tratatului / Constituției; Partea a III-a Prevederi permanente (în principal adaptarea acquis-ului); Partea a IV-a Prevederi temporare (perioade de tranziție); sunt cuprinse și clauzele de salvgardare (clauza de salvgardare generală, clauza de salvgardare privind Piața internă și afaceri interne; clauza de amânare a aderării care nu era cuprinsă în Tratatul celor zece noi state membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004); Partea a V-

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Partea a II-a Prevederi generale: elemente privind ajustarea Tratatului / Constituției; Partea a III-a Prevederi permanente (în principal adaptarea acquis-ului); Partea a IV-a Prevederi temporare (perioade de tranziție); sunt cuprinse și clauzele de salvgardare (clauza de salvgardare generală, clauza de salvgardare privind Piața internă și afaceri interne; clauza de amânare a aderării care nu era cuprinsă în Tratatul celor zece noi state membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004); Partea a V-a Prevederi legate de

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Tratatului / Constituției; Partea a III-a Prevederi permanente (în principal adaptarea acquis-ului); Partea a IV-a Prevederi temporare (perioade de tranziție); sunt cuprinse și clauzele de salvgardare (clauza de salvgardare generală, clauza de salvgardare privind Piața internă și afaceri interne; clauza de amânare a aderării care nu era cuprinsă în Tratatul celor zece noi state membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004); Partea a V-a Prevederi legate de aplicarea Protocolului/Actului. În conformitate cu Protocolul, dispozițiile Tratatului Constituțional, ale

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
unei Constituții pentru Europa (cuprinzând 448 articole), însoțit de 36 Protocoale (referitoare la rolul parlamentelor naționale, principiul subsidiarității și proporționalității, Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, privilegiile și imunitățile Uniunii Europene ș.a.), Anexa I și Anexa a II-a, clauzele ﬁnale ale Tratatului Constituțional, apoi Declarațiile cu privire la dispozițiile Constituției (pe articole) și cu privire la protocoalele anexate acesteia. Tratatul Constituțional constituie un document normativ, dar și unul institutiv de organizare și funcționare a unui subiect de drept internațional, cu implicații asupra suveranității

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
caliﬁcată, în celelalte două cazuri, la recomandarea Comisiei care urmărea îndeplinirea angajamentelor (art. 4 alin. 2). Dacă România avea, într-adevăr, o problemă în acest stadiu al procedurii de aderare la Uniunea Europeană, aceasta nu o putea constitui decât eventualitatea activării clauzelor de salvgardare din art. 39 al Actului. Tratatul, ﬁind document comun prin care se face aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, a fost conceput și construit astfel încât să conțină reguli aplicabile după caz, pentru ambele state România și Bulgaria împreună

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]