7,719 matches
-
nu vom fi condamnați niciodată să o repetăm. - 7 CAPITOLUL I - ELIBERAREA BASARABIEI ȘI A NORDULUI BUCOVINEI (1940-1941) În noaptea de 12-13 septembrie 1944, o delegație română condusă de către Lucrețiu Pătrășcanu semna, la Moscova, Convenția de Armistițiu dintre România și Coaliția Națiunilor Unite. Documentul reglementa situația internațională a României, în perioada imediat urmatoare actului de la 23 august 1944 și cuprindea 20 de articole, un protocol și 6 anexe. Articolul 4 prevedea: “Se restabilește frontiera de stat între URSS și România, stabilită
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a avea convingerea că în contextul intrării Statelor Unite în război, la 7 decembrie 1941, victoria Germaniei era încă posibilă și chiar sigură, este de neințeles. Imensul potențial economic, militar și uman american era de natură să încline balanța, decisiv, în favoarea Coaliției Națiunilor Unite. Ajutorul masiv pe care Statele Unite s-au angajat să îl acorde atât Marii Britanii, cât și Uniunii Sovietice, în lupta acestora cu Germania nazistă, făceau ca, chiar și în cazul unei analize superficiale, să fie ușor de identificat
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
mers în inima Europei până la Viena, mi se pare și până la Budapesta”1. Această argumentație, însă, nu are susținere, deoarece chiar exemplul oferit de mareșal este nerelevant. Armata română a luat parte la războiul din vest, având angajament semnat cu Coaliția Națiunilor Unite, într-un moment în care finalul războiului era foarte clar. Ne întrebăm, totuși, dacă ar fi fost posibilă, începând cu ianuarie 1942, dezangajarea armatei române și chiar retragerea din războiul din est. Nimeni nu poate, însă, să precizeze
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
administrație românească(1941-1944) - 69 CAPITOLUL IV - ROMÂNII LA STALINGRAD Este binecunoscut faptul că bătălia de la Stalingrad (iulie 1942 - februarie 1943) a rămas în istorie ca momentul de cotitură al celui de-al doilea război mondial. Aceasta marchează momentul preluării, de către Coaliția Națiunilor Unite, a ofensivei pe toate fronturile. Însă, așa cum remarca și Jean-Francois Soulet în “Istoria Europei de Est”, victoriile de la Stalingrad și Kursk (iulie 1943) au modificat nu doar raportul de forțe cu adversarul, ci și pe cel cu aliații
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fost Verdunul pentru războiul trecut”1. Momentul Stalingrad punea, de asemenea, sub semnul întrebării, realipirea Basarabiei și Bucovinei la România și, într-un context mai larg, întregul sistem politic românesc, amenințat de mareea comunistă 2. Criza provocată la partenerii de coaliție, prin prăbușirea armatelor române, s-a reflectat, deosebit de pregnant, în schimbul de telegrame, din 23 noiembrie 1942, dintre Hitler și Conducatorul Statului român și, în special, într-o scrisoare adresată de mareșalul Antonescu, la 19 decembrie, feldmareșalului von Manstein. În această
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
justificată de argumente politice și militare, după aceasta dată, implicarea masivă de către Antonescu a armatei în acțiunile militare a fost o altă mare eroare politică. Ca militar, mareșalul putea ușor intui că potențialul uman și material al țărilor care compuneau Coaliția Națiunilor Unite era net superior statelor din axa și nu avea nevoie decât de timp, pentru a fi valorificat. Folosirea a două armate române la Stalingrad, acceptarea deciziei aberante a lui Hitler de a nu permite retragerea contingentelor românești prinse
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fel nu vom fi condamnați niciodată să o repetăm. CAPITOLUL I - ELIBERAREA BASARABIEI ȘI A NORDULUI BUCOVINEI (1940-1941) În noaptea de 12-13 septembrie 1944, o delegație română condusă de către Lucrețiu Pătrășcanu semna, la Moscova, Convenția de Armistițiu dintre România și Coaliția Națiunilor Unite. Documentul reglementa situația internațională a României, în perioada imediat urmatoare actului de la 23 august 1944 și cuprindea 20 de articole, un protocol și 6 anexe. Articolul 4 prevedea: “Se restabilește frontiera de stat între URSS și România, stabilită
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a avea convingerea că în contextul intrării Statelor Unite în război, la 7 decembrie 1941, victoria Germaniei era încă posibilă și chiar sigură, este de neințeles. Imensul potențial economic, militar și uman american era de natură să încline balanța, decisiv, în favoarea Coaliției Națiunilor Unite. Ajutorul masiv pe care Statele Unite s-au angajat să îl acorde atât Marii Britanii, cât și Uniunii Sovietice, în lupta acestora cu Germania nazistă, făceau ca, chiar și în cazul unei analize superficiale, să fie ușor de identificat
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
au mers în inima Europei până la Viena, mi se pare și până la Budapesta”. Această argumentație, însă, nu are susținere, deoarece chiar exemplul oferit de mareșal este nerelevant. Armata română a luat parte la războiul din vest, având angajament semnat cu Coaliția Națiunilor Unite, într-un moment în care finalul războiului era foarte clar. Ne întrebăm, totuși, dacă ar fi fost posibilă, începând cu ianuarie 1942, dezangajarea armatei române și chiar retragerea din războiul din est. Nimeni nu poate, însă, să precizeze
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și susținute de probe. CAPITOLUL IV - ROMÂNII LA STALINGRAD Este binecunoscut faptul că bătălia de la Stalingrad (iulie 1942 - februarie 1943) a rămas în istorie ca momentul de cotitură al celui de-al doilea război mondial. Aceasta marchează momentul preluării, de către Coaliția Națiunilor Unite, a ofensivei pe toate fronturile. Însă, așa cum remarca și Jean-Francois Soulet în “Istoria Europei de Est”, victoriile de la Stalingrad și Kursk (iulie 1943) au modificat nu doar raportul de forțe cu adversarul, ci și pe cel cu aliații
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ce a fost Verdunul pentru războiul trecut”. Momentul Stalingrad punea, de asemenea, sub semnul întrebării, realipirea Basarabiei și Bucovinei la România și, într-un context mai larg, întregul sistem politic românesc, amenințat de mareea comunistă. Criza provocată la partenerii de coaliție, prin prăbușirea armatelor române, s-a reflectat, deosebit de pregnant, în schimbul de telegrame, din 23 noiembrie 1942, dintre Hitler și Conducatorul Statului român și, în special, într-o scrisoare adresată de mareșalul Antonescu, la 19 decembrie, feldmareșalului von Manstein. În această
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
deosebită încă din vara lui 1865. Mai exact, tendința domnitorului Unirii de a guverna deasupra grupărilor politice existente ducea la apariția unor asocieri greu de imaginat în 1859 și la formarea unei alianțe a contrariilor, cunoscută în istoriografie drept "monstruoasa coaliție". Pe lângă faptul că unii își doreau revenirea la numite stări de lucruri dinainte de 1859, mai convenabile lor, detronarea lui Cuza și înlocuirea acestuia cu un principe străin debloca inițiative legislative care, altfel, nu și-ar fi găsit prea curând o
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
se raporteze la clasa politică în ansamblul ei, acesta având, așa cum bine se știe, tendința de a guverna deasupra partidelor, liberalii și conservatorii în egală măsură acceptau să dea tot mai multă consistență unei alianțe denumită încă din epocă "monstruoasa coaliție". De aici, a pornit însă și tendința de a explica întregul act de la 11 februarie ca o expresie a voinței unor politicieni de a-l îndepărta pe Cuza doar pentru a-și proteja mai bine interesele lor. Neexcluzînd sub nici o
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
disponibilitatea de a abdica, aducând aminte de angajamentele sale inițiale. Și totuși, domnitorul ales cu un mare entuziasm la începutul anului 1859 nu rămânea complet fără sprijin la sfârșitul anului 1865 și începutul anului 1866. Iată motivul pentru care membrii "coaliției monstruoase" fac numeroase calcule, își iau mai multe măsuri de precauție și, după ce toate acestea sunt analizate, decid în februarie 1866 îndepărtarea lui Cuza de la tron. Modul în care s-a efectuat întreaga operațiune a suportat și suportă desigur numeroase
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
între "dreapta" și "stânga", provocată de dizolvarea Adunării deputaților, numirea lui Ion Ghica fără o consultare prealabilă a liderilor politici importanți sau arestarea participanților la Adunarea din sala Bosel, la 27 iunie 1859, se transformau în premise ale apariției "monstruoasei coaliții"96. Mai departe însă, fiecare grupare politică încerca prin mijloacele de care dispunea să-și facă cunoscute ideile și liderii. Diferențele continuau să existe și în interiorul aceleeași familii politice. Astfel, în ședința din 11 septembrie 1859, Mihail Kogălniceanu rostea o
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ideilor conservatoare, aderenților dreptei politice că: "trebuie să îl răsturnăm, acum e rândul nostru a fi revoluționari. Am pierdut toate ale noastre și nu mai e de suferit"120. Revoluționarul C.A. Rosetti susținea în aceeași perioadă ideea creării unei coaliții puternice cu moldovenii și a realizării unei regrupări în jurul lui Al.I. Cuza pentru a-l ajuta pe domnitor în implementarea programului său de reforme. Fără a da prea multe explicații, în clipa în care liberalul muntean aborda subiectul amintit
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
I.C. Brătianu într-o poziție decizională guvernamentală 151, adepții liderului liberal, nefiind deloc intimidați, încercau o repliere și o apropiere de forțe politice de care-i despărțeau multe lucruri. Prima ocazie de manifestare a ceea ce căpăta repede denumirea de "monstruoasa coaliție" apărea mai devreme decât și-ar fi închipuit probabil multă lume și anume la începutul anului 1863. Textul prezentat de Anastasie Panu în Parlament, pe 22 ianuarie 1863, semnat de 32 de deputați, în cuprinsul căruia era formulată o critică
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Adunarea fără a proceda la noi alegeri, în termen de 3 luni, cum prevedea Convenția de la Paris, și să înființeze Consiliul de Stat, care să se ocupe de elaborarea unor noi legi157. În vara anului 1863, în fața acțiunilor opoziției, a "coaliției monstruoase'', Cuza acționa la rândul său pe mai multe planuri. Avea grijă mai întâi de armată căutând cu prilejul ceremoniei împărțirii noilor steaguri să releve într-o cuvântare patriotică, însemnătatea ei ca păstrătoare a tradițiilor de vitejie, onoare și loialitate
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
multor grupări politice: Grigore Brâncoveanu, I.C. Brătianu, C. Brăiloiu, D. Ghica, A. Panu, C.A. Rosetti și Gr. Știrbei, iar din august 1865 li se vor alătura I. Bălăceanu, L. Catargiu, P. Mavrogheni, G. Mîrzescu, col. Haralambie, Al. Candiano-Popescu166. În interiorul coaliției, conservatorii considerau că necesitatea de a conferi o imagine populară abdicării forțate a lui Al.I. Cuza trebuia să-i determine să treacă peste vechile rivalități cu liberalii. Aceștia din urmă apreciau, la rândul lor, că au nevoie de conservatori
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de la dreapta politică românească, urma să aibă loc dizolvarea Camerei de către domnitor, deși cei pe care el îi numea mereu boieri se așteptau ca, după căderea guvernului condus de Kogălniceanu, să fie chemați să formeze guvernul 176. În timp ce liderii monstruoasei coaliții organizează diferite acțiuni politice în țară, dar și în afara ei unde încearcă să obțină sprijin extern pentru schimbarea lui Cuza, dar fără a se pune în discuție desfacerea Unirii 177, mai mulți reprezentanți ai grupării concentrate în jurul domnitorului încercau să
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
1864, liberalii radicali își constituiau tot mai multe cluburi în centrele urbane, mari dificultăți întâmpinând pentru această acțiune în Moldova, deși oameni politici precum Anastasie Panu se alăturau contestatarilor 180. În același timp, D.A. Sturdza era însărcinat de șefii "monstruoasei coaliții" să încerce atragerea unor membri ai Junimii de partea lor, deplasându-se în iarna lui 1865-1866 la Iași, unde reușea să-i convingă doar pe P.P. Carp și Vasile Pogor de necesitatea îndepărtării lui Cuza181. Optând ca modalitate de rezolvare
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
un conducător, ci doar un comitet al cărui șef acceptat era prințul D. Ghica, ce cuprindea ca figuri proeminente pe I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, Anastasie Panu, Ion Ghica. Ca modalitate de protest inițial era refuzul plății impozitelor 184. Coeziunea coaliției nu se producea imediat și din cauza discuțiilor din interiorul acesteia pe tema viitorului șef al statului, după detronarea lui Cuza. Condiționarea impusă în timpul tratativelor de către unii dintre "candidați" (principele Napoleon era doar un exemplu) pentru demararea imediată a unor reforme
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
nouă etapă istorică. Capitolul III Tentația separatismului și primele provocări politice "Suntem amenințați de unirea sub un principe muntean, adică cu toate dezavantajele, fără nici un folos, adică de ruină definitivă a nenorocitei noastre Moldove"443 Viziunile diferite existente în cadrul "monstruoasei coaliții" în privința modului în care urma să fie înlăturat Alexandru Ioan Cuza contribuiau la amânarea înfăptuirii actului de la 11 februarie 1866. Noul regim politic era supus, încă din primele sale zile de existență, unor adevărate provocări. Prima dintre ele o reprezenta
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Alexandru Ioan Cuza. Cunoscând starea de spirit existentă la nivelul populației din Moldova, una din preocupările celor implicați în îndepărtarea lui Cuza era, încă din momentul asocierii lor în cadrul grupării care a rămas în istorie cunoscută sub denumirea de "monstruoasa coaliție", aceea de a da mișcării pe care o pregăteau un caracter național și nu unul regional. Faptul că precauțiile lor erau binevenite se dovedea în săptămânile ce au precedat plebiscitul privind alegerea lui Carol de Hohenzollern drept șef al statului
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
crearea unui cadru care să permită o retragere benevolă. Riscul era, în viziunea lor, unul foarte mare și provenea din posibilitatea ca o armată străină sau chiar mai multe să pătrundă pe teritorul Principatelor. Pornind de la faptul că în cadrul marii coaliții ce se realizează împotriva lui Alexandru Ioan Cuza sunt lideri politici cu diferite orientări ideologice, reapariția unor dispute politice în funcție de apartenența la o familie politică sau alta la scurtă vreme după 11 februarie 1866 nu reprezenta o mare surpriză. Unul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]