5,796 matches
-
că nu mi-am plecat spinarea, spunându-i da, uite îmi dezbrac și haina. Am dat să plec, dar a venit după mine, m-a prins de mână și mi-a spus să merg la cursuri. Am povestit scena unei colege și ea s-a înspăimântat, spunându mi că putea să mă aresteze. Iam zis, la rându-mi, că nu aveau nici un motiv, că sunt un om onest, care n-aveam decât niște cărți în geantă și dacă nu mă lua
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dialog. Ești la serbarea pomului de iarnă și porți un dialog cu Moș Crăciun. Alege-ți un partener care să interpreteze rolul lui Moș Crăciun și imaginează-ți un posibil dialog. Te sună la telefon mama ta. Caută-ți o colegă care să interpreteze rolul mamei și realizați un dialog. Va vizitează fostul vostru coleg Cardaș Ciprian, care lociește acum la Piatră Neamț. Alege ți un coleg care să interpreteze rolul lui Ciprian și realizați un dialog. Se scot în fața 4
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și, după mai multe etape de selecție, am reușit să obțin postul.” Daniela consideră că în viața fiecărui om lucrurile se rezolvă doar cu puțină implicare și voință. „Uite, spune ea, de când merg la sală, am reușit să conving opt colege de aerobic să adopte căței de la asociația Ham Ham, iar copiii a trei angajate de la Tel-Media sunt îngrijiți din când în când de bătrânici de la Centrul Social Creștin, care fac baby-sitting. În plus, în fiecare primăvară curăț de gunoaie cartierul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Daniela, pe de o parte, conectează persoane care altfel poate că nu s-ar întâlni niciodată, iar pe de altă parte, contribuie la dislocarea și la circulația resurselor între grupuri sociale (clustere). Daniela a facilitat adopția câinilor, punând în contact colegele de aerobic cu centrul Ham-Ham. Și-a ajutat colegele mame de la Tel-Media, punându-le la dispoziție potențialul de muncă civică existent printre bătrânii asistați de Centrul Social Creștin. De asemenea, vecinii Danielei beneficiază în fiecare primăvară de sprijinul asociației Salvați
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
poate că nu s-ar întâlni niciodată, iar pe de altă parte, contribuie la dislocarea și la circulația resurselor între grupuri sociale (clustere). Daniela a facilitat adopția câinilor, punând în contact colegele de aerobic cu centrul Ham-Ham. Și-a ajutat colegele mame de la Tel-Media, punându-le la dispoziție potențialul de muncă civică existent printre bătrânii asistați de Centrul Social Creștin. De asemenea, vecinii Danielei beneficiază în fiecare primăvară de sprijinul asociației Salvați Planeta în colectarea gunoaielor, iar bătrânii de la Centrul Social
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
noi, tocmai pentru a-i ajuta să înțeleagă situații diferite și să se adapteze, să accepte și să înțeleagă diferențele de opinii dintre persoane. Astfel în cadrul temei „Prieteni și prietenii”, elevii au jucat rolul colegilor de bancă din schița „Portretul colegei de bancă”, de M. Sântimbreanu. Apoi prin culoare au realizat lucrarea „Portretul prietenei mele”. Brainstorming-ul. Prin această metodă, elevii s au întrecut în a căuta idei cât mai variate, diferențindu-se inevitabil prin potențialul creator individual. Cele mai la îndemână
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
ebrietate. A. menționează că situația sa actuală, care îi atribuie calitatea de victimă, ca fiind cel mai important eveniment din viața sa, alături de decesul tatălui ei. A. se confruntă cu resentimentele legate de faptul că o parte din prietenele și colegele sale au asistat la comiterea infracțiunii de către agresor, fără a interveni și are bănuiala că acestea au avut cunoștință de ceea ce urmează să i se întâmple. Acest aspect îi creează probleme în ceea ce privește frecventarea școlii, simțindu-se etichetată în acest mediu
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
sale, sau și mai rău, iar cauza decesul, și astfel fiica sa ar rămâne fără ambii părinți. Informații privind abuzul sexual Raportându-se la infracțiunea a cărei victimă a fost, A. menționează că situația a pornit de la invitația a două colege de a merge într-un club din oraș să bea un suc și să asculte muzică. La grupul lor s-au alaturat înca trei băieți pe care îi cunoștea din vedere, elevi ai aceluiași liceu pe care îl urmează. Minora
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
suc și să asculte muzică. La grupul lor s-au alaturat înca trei băieți pe care îi cunoștea din vedere, elevi ai aceluiași liceu pe care îl urmează. Minora susține că a acceptat invitația ca urmare a insistențelor celor două colege. Când au plecat din club cele doua colege C.S (16 ani), P.V. (17 ani) , au plecat însoțite de R.D (17 ani) și I.V. (17 ani). A, a rămas cu S.G (17 ani), care s-a oferit să
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
s-au alaturat înca trei băieți pe care îi cunoștea din vedere, elevi ai aceluiași liceu pe care îl urmează. Minora susține că a acceptat invitația ca urmare a insistențelor celor două colege. Când au plecat din club cele doua colege C.S (16 ani), P.V. (17 ani) , au plecat însoțite de R.D (17 ani) și I.V. (17 ani). A, a rămas cu S.G (17 ani), care s-a oferit să o conducă spre casă. Pe drum acesta a
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
dus la o vecină cu care se înțelegea bine și i-a spus ce traumă a suferit. Vecina a fost cea care a anunțat-o pe mamă, care a reclamat apoi violul organelor de poliție. A. crede că cele două colege au o mare contribuție la ceia ce i s-a întâmplat. Imaginea despre propria persoană 1. părerea despre sine („cum mă văd eu”): A. se percepe ca fiind timidă și ușor de influențat, uneori încăpățânată, dar și ambițioasă; 2. imaginea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
implicat într-o susținută activitate de cercetare științifică, traduse în peste 50 lucrări publicate, îndeosebi în revistele Pediatria și Revista Medico-Chirurgicală, susținute la Congresele de Pediatrie din țară, în Bulgaria și Italia. S-a căsătorit imediat după absolvirea facultății cu colega sa dr. Elvira Ghiban, medic pneumoftiziolog, fiică de învățători din Huși, cu care a avut doi copii; Simona Mihaela, căsătorită Slătineanu, va ajunge profesor universitar de Fiziologie UMF Iași și Dan, inginer constructor. Toți cei trei nepoți ai săi: Sebastian
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
singură preocupare:” să-și scoată hainele, goală să se încolăcească frenetic de iubit și amețită să-și dea tot corpul, tot sufletul.” Nuvela Desirée prezintă o egală a naratorului care o anunță pe Ioana cea inteligentă de mai târziu. Fata, colegă de bancă în școala primară și apoi camaradă în timpul studenției trăiește prin portret:”era subțite, sprintenă, armonioasă ca o veveriță, cu ochi subțiri, șireți, cu nasul în vânt, cu gura poate cam mare dar transfigurată de atîtea râsete, cu un
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Scurtă prezentare personală (adusă la zi): De 50 de ani sunt persoană ca femeie în diverse metamorfoze: nepoata unor țărani ardeleni, fiica învățătoarei Emilia Bîrsan și a colonelului artilerist Mihai Bîrsan, mama lui Andrei, soția lui Adrian, prietena prietenilor mei, colega colegilor mei, profesoara elevilor și studenților mei. Am scris cărți de filosofie feministă, de teorie politică feministă, de etică, de analiză politică. Am editat studii de gen, cultură civică, filosofie, politologie. Sunt profesoară universitară, conduc doctorate în Științe Politice și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
persone publice pentru a protesta, în privința sexismului trăim într-o vinovată conspirație a tăcerii. O conspirație care afectează imaginea unei jumătăți din populația României, e drept, jumătatea anonimă, ignorată și adesea disprețuită și discriminată. Ea se compune din mamele, fiicele, colegele de școală și de serviciu, prietenele, iubitele, vecinele sau măcar din concetățenele sexiștilor. Mai mult sau mai puțin întâmplător, articolul lui Cristian Tudor Popescu, „Femeia nu e om”, apărut în Adevărul literar și artistic în 10 martie 1998 este unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și a lipsei de autocenzură, face deliciul telespectatorilor și cititorilor. Cristian Tudor Popescu este, indiscutabil, un foarte important formator de opinie al publicului românesc. Iată care este oferta sa de imagine în privința categoriei din care fac parte cititoarele, telespectatoarele, profesoarele, colegele, prietenele și membrele familiei sale, inclusiv cea căreia îi datorează apariția sa pe lume: a) Femeile sunt ființe neumane și infantile. De o zi specială beneficiază doar ființele umane care nu au statut ontologic deplin (copiii și femeile). Femeia este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
erau tulburate. Toți scriau că e vorba despre Femeie. Nesimțindu-mă niciodată Femeia, ci o tinerică acolo, rătăcită printre marile opere ale cugetului uman, nu credeam defel că ei mi se adresează. Filosofii vorbeau cu abstracții, în abstracții, despre abstracții. Colegele mele și cu mine eram concrete, vii, individuale, debordând de întrupare. Nu mă recunoșteam în acest particular pe care îl excludeau descriptiv sau normativ, ca să nu tulbure pacea andromorfică a ideilor. Cealaltă față a filosofiei era instituțională: facultate populată cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
sau nu dincolo de limita dumping-ului). În orice societate există politici pentru femei și politici de gen. Aceste politici pot să fie foarte conservatoare, profund sexiste sau, dimpotrivă, orientate spre drepturi individuale și spre echitate de gen, adică feministe. O colegă din estul Europei spunea la o conferință că, din pricina alergiei generale la termenul „feminism” a ajuns să îl definească foarte larg: betterment for women (mai bine pentru femei). Mirarea mea în fața acestei definiri extra-largi s-a concretizat într-o întrebare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
mai jos: sexismul brutal al presei românești. Ea ascunde, anonimizează sau disprețuiește netulburat femeile, spre deliciul general. O face în numele reflectării realității. A unei realități în care cele mai multe femei cunoscute de către ziariști, ca și de alte categorii de profesioniști, sunt colegele, vecinele, prietenele, soțiile, mamele și fiicele lor. Aceste femei aproape nu există mediatic. Ele nu fac nimic. Sunt nimeni. Cât și în ce mod contează femeile pentru presa „noastră”? 1. Cantitativ, femeile contează infim: programele de știri le iau în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
a lipsei de deontologie jurnalistică și politică. Să luăm în considerație doar o intuiție de bun-simț. Toți acești bărbați care utilizează limbajul excluderii și pe cel al desconsiderației se trag din femei, sunt crescuți de femei, educați de femei, au colege femei, fac copii cu femei, mulți dintre ei au fiice. Când utilizează acest gen de limbaj, se gândesc oare și la mamele, fiicele, iubitele, soțiile, colegele lor? Le pasă de faptul că și ele au interese legate de administrația locală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
al desconsiderației se trag din femei, sunt crescuți de femei, educați de femei, au colege femei, fac copii cu femei, mulți dintre ei au fiice. Când utilizează acest gen de limbaj, se gândesc oare și la mamele, fiicele, iubitele, soțiile, colegele lor? Le pasă de faptul că și ele au interese legate de administrația locală și le interesează pe ce plănuiesc alții să li se ducă banii pe care îi plătesc chiar ele? Consideră că ele nu sunt în stare să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
grăbesc să-mi cer dosarul, fiindcă nu mă interesează romanul vieții mele scris de turnători, înainte de apariția în presă a documentului la care mă refer, am mers la CNSAS pentru a afla ce cuprinde. Demersul mi-a fost ușurat de colega noastră Ioana Diaconescu și de o cercetătoare tânără, deosebit de amabilă, care avea fișate dosarele cu privire la lumea literar-artistică. Am aflat astfel că ancheta asupra mea relatată în documentul din 22 august 1990 a plecat de la un interviu pe care mi l-
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
ea) în singurul oraș francez al cărui primar era comunist. În programul primit odată cu invitația scria că lucrările acelui colocviu vor fi moderate de Elena Ștefoi și Virgil Ierunca. Știam că doamna Monica Lovinescu o prețuia foarte mult pe această colegă a noastră, dar ideea că ar fi putut să-i cedeze locul său mi se părea totuși neverosimilă, chiar dacă doamna Ștefoi lucra atât la studioul Europei Libere, înființat la București după desființarea celui din Paris, cât și la emisiunile secției
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
ea ar reprezenta cu totul și cu totul altceva decât concurența. Ceea ce, dacă stăm strâmb și judecăm drept, era întru totul adevărat. Chiar dacă nu se știa încă lucrul acesta. Oricum, constat cu plăcere că, de când lucrează în diplomație, distinsa noastră colegă a devenit mai diplomată. Altfel, ar fi părăsit Ministerul de Externe, fiindcă nu i s-a spus că va veni acolo și reprezentantul Casei Regale - în persoana Alteței Sale Radu de Hohenzolern - și cred, în mod sincer, că ar fi
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
și-ar avertiza cititorii să nu creadă, Doamne ferește, că experiența sa intimă din acel voiaj ar putea avea vreo legătură cu una dintre ele, ori cu amândouă. Dacă suavul poet a zis Doamne ferește, eu zic Slavă Domnului că nu noi - colegele sale cu care a străbătut țara lui Leopold Bloom - i-am inspirat fanteziile erotice din povestirea Irish cream, ci fantoma contesei ce bântuia noaptea prin castelul în care a locuit. Pentru a nu exista nici un dubiu în acest sens, îl
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]