5,493 matches
-
Era să-l uit tocmai pe Azorică, câinele nostru pitic, care se bucură, dând mereu din codiță. Familia mea nu este numeroasă. Noi, membrii ce alcătuim familia, ne iubim și ne respectăm între noi. Sufletele noastre sunt într-o perfectă comuniune și, fără unul dintre noi, familia parcă nu ar mai avea sens. Tata este capul familiei. El are 52 de ani și este inginer pe șantier. Mă iubește foarte mult. Fața lui este arsă de soare, iar când țin mâna
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
are asupra organismului uman, câteva dintre aceste concluzii, referitoare la influențele genurilor muzicale asupra sănătății fizice și psihice sunt prezentate în cele ce urmează: Gregoriană - (cântul liturgic al bisericii romano-catolice), bazată pe ritmul respirației dă impresia de vitalitate și de comuniune cu forța care guvernează universul; este indicată pentru concentrare, meditație, alungarea stresului dar și ca stimulent în anumite activități. Preclasică - acordurile muzicii lui Hendel dau senzația de stabilitate, ordine și securitate, fiind indicate în activități intelectuale. Clasică - transparența și claritatea
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
citată sec. secolul(ele) ș.a. și altele ș.a.m.d. și așa mai departe ș.u. și următoarele tr. traducător trad. traducere vol. volumul(ele) PREFAȚĂ Arta este în esența sa semnul clar al creativității omului; este și mediul de comuniune cu creatorul. Nașterea sa este un produs minunat al disponibilității omului de a participa la actul „creației” prin intermediul ei. Înainte de secolul al X‑lea nu a fost nicio încercare în arta occidentală de reprezentare distinctă, ca figură umană completă, a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu 34; deci nu era cartea, ci era Cu‑ vântul. Înțelegem de aici că la izvoarele experienței religioase a lui Israel, ca și a bisericii, stă revelația, adică experiența de comuniune între Dumnezeu și poporul său, vechi și nou. Revelația stă la baza bibliei, așa cum realitatea evenimentului stă la baza știrii care o face cunoscută 35. Așadar realitatea precede știrea, iar istoria pre‑ cede istoriografia; prin urmare, un popor nu‑și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și să crească în har. Firea omului și harul nu sunt în opoziție, ci exprimă în această abordare dinamică, dătătoare de viață, relațiile dintre Creator și creația sa. Cu toate că sunt total diferiți ca esență, Creatorul și creația trăiesc într‑o comuniune care nu numai că ignoră antagonismul încărcat de consecințe dintre libertate și har, ci consi‑ deră cu toată sinceritatea că harul divin și energiile divine alcătuiesc mediul natural al existenței umane. Exact în acest sens înțelegeau sfinții părinți rela‑ tarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
insuportabilă?59 Cât privește pătimirea lui Cristos, Eusebiu o descrie sub aspectul naturii umane întrebuințată de Logos: Cuvântul care verifică totul a voit să arate că umanitatea de care s‑a servit pentru salvarea oamenilor este superioară morții, și în comuniune cu propria viață și nemurire. De aceea a orânduit astfel eve‑ nimentele: pentru un moment, a abandonat trupul și a predat morții ceea ce era muritor, pentru a arăta că trupul este muritor prin natură, dar după aceea, a sustras morții
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pe deplin o persoană divină în mod definitiv. Sigur că icoana nu arată decât chipul omului, dar această umanitate are izvorul existenței sale nu în‑ tr‑o altă existență umană, dar în persoana însăși a Fiului lui Dumnezeu 64. Datorită comuniunii sinergetice, Dumnezeu și omul se oglindesc unul în altul intrând într‑o comuniune prin care natura umană se realizează la un nivel supranatural, comuniune care a devenit vizibilă în momentul schimbării la față a lui Cristos. Sfântul Maxim Mărturisitorul demonstrează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
decât chipul omului, dar această umanitate are izvorul existenței sale nu în‑ tr‑o altă existență umană, dar în persoana însăși a Fiului lui Dumnezeu 64. Datorită comuniunii sinergetice, Dumnezeu și omul se oglindesc unul în altul intrând într‑o comuniune prin care natura umană se realizează la un nivel supranatural, comuniune care a devenit vizibilă în momentul schimbării la față a lui Cristos. Sfântul Maxim Mărturisitorul demonstrează că pentru a ajunge la contem‑ plarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în‑ tr‑o altă existență umană, dar în persoana însăși a Fiului lui Dumnezeu 64. Datorită comuniunii sinergetice, Dumnezeu și omul se oglindesc unul în altul intrând într‑o comuniune prin care natura umană se realizează la un nivel supranatural, comuniune care a devenit vizibilă în momentul schimbării la față a lui Cristos. Sfântul Maxim Mărturisitorul demonstrează că pentru a ajunge la contem‑ plarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui Cristos identic cu noi după aspect, Cuvântul a acceptat fără șovăire
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
chip al omu‑ lui, acela la care el este chemat să devină; este chipul său pentru eterni tate, pentru că omul plin de Duh Sfânt este chemat să devină asemănător frumuse‑ ții înseși a lui Cristos, nu în fuziune, dar în comuniunea cea mai profundă. 7.2. Icoana‑artă sau obiect sacru? Nu s‑a urmărit niciodată ca icoanele să ajungă piese de muzeu ori să fie privite ca opere de artă. Ele au fost pictate ca să devină parte a unei biserici
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
urechile noastre trupești și așa cum înțelegem lucrurile spirituale, tot astfel, prin contemplația în trup, ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup și un suflet pentru că omul are un trup și un suflet; de aceea și botezul, comuniunea, rugăciunea, psalmodierea sunt duale: sensibile și spirituale. Datorită întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, realizarea mântuirii noastre pe pământ și slava în spirit, într‑adevăr nu exclud materia, ci dimpotrivă,o presupune. Dumnezeu însuși, spune sfântul Ioan Damaschinul a devenit ma‑ terie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Chipul lui Dumnezeu, Chipul omului, Ed. Anastasia, București 1998, 49. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 48 obținem un bine mântuitor prin intermediul silabelor, la fel se întâmplă și cu imaginile pictate cu artă și culori 94. Rostul liturgiei este comuniunea, experiența cu Dumnezeu, cunoașterea existențială în rugăciune. De aceea cuvântul liturgie trebuie înțeles aici în‑ tr‑un sens mai larg decât de obicei, cuprinzând sacramentele și rugăciunea comună în biserică, precum și rugăciunea în particular, în sensul de la Mt 6,695
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
statuile) ale lumii antice. Această mișcare culturală a pus bazele unei schimbări profunde a ide‑ ilor religioase: centrul interesului artistic nu era atât Dumnezeu - ființa omni‑ prezentă - dar, umanitatea. Ce se afla la baza acestei schimbări? O puternică năzuință de comuniune cu natura și o dorință reînnoită de a etala frumusețea figurii umane. Artiștii din timpul Renașterii nu s‑au mai considerat niște meșteșugari anonimi care îndeplinesc o muncă, ci au început să se identifice, dar și să fie identificați, ca
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
jumătate de efect fiecare timp al măsurii 11, pentru ca ulterior să însoțească fiecare acord (măsura 12), facilitând rezonarea frecventelor schimbări de ecleraje tonale, generate de înlănțuirea mixturală a acordurilor perfecte. Punctul maxim tensional al preludiului furnizează un exemplu concludent al comuniunii de intenție receptată la nivelul tuturor parametrilor de scriitură. Astfel, observăm cum proiecția unei noi dilatări spațio-temporale se asociază ambitusului extins, alternării de registre, precum și stabilizării temporare în tonalitatea do major. De asemenea, disonanța secundelor mari accentuată de insistenta repetiție
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acestei viziuni ce pare să-și preschimbe la nesfârșit conturul formelor își găsește un „medium” adecvat în sfera lipsită de gravitație a gamei hexatonale, în care absența semitonului și implicita egalitate a tonurilor creează o impresie fugitivă, aflată într-o comuniune directă cu ambiguitatea semnificației titlului ce succede aceste pagini. O accentuată nuanță improvizatorică derivă din suprapunerea diferitelor planuri ritmice ale țesăturii de discurs, a căror configurație imprevizibilă se asociază cu dimensiunea variabilă a ipostazelor aceleiași idei melodice. Cele două accepțiuni
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acordul final de fa# major. Transparența țesăturii finale se topește apoi în liniștea contemplării, aflându-și sensul emoției în puritatea tăcerii. Întoarcerea către Sine, tăinuită sub umbra misterului, (efectul de ușor dezacordaj produs de sunetul sol al apogiaturii) este ritualul comuniunii cu Natura, în care tăcerea unui sfârșit devine un nou început al existenței privilegiate în lumea imaterialului. IV.8. Ondine Ilustrând o nouă expresie romantică a imaginarului debussyst, viziunea estetică a Ondinei abordează aceeași lume feerică a miturilor și poveștilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
feminității sacre este însă sfințenia. Pe ea o aprofundează sociologic Felicia Cordoneanu, referindu-se în mod special la Sfânta Fecioară Maria un autentic arhetip creștin al sfințeniei. Sunt apoi pagini importante de analiză sociologică a monahismul feminin, charismei și inefabilei comuniuni trăită în cuprinsul unei comunități sociale dintr-o mănăstire ortodoxă de maici. Remarc aici și interesanta analiză despre feciorie în creștinism, cu accente speciale puse în mod profund de autoare pe dimensiunea simbolică și spirituală a fecioriei. Alte ipostaze sociale
Prefață. In: Condiția socială a femeii în ortodoxia românească actuală [Corola-publishinghouse/Science/84987_a_85772]
-
citată sec. secolul(ele) ș.a. și altele ș.a.m.d. și așa mai departe ș.u. și următoarele tr. traducător trad. traducere vol. volumul(ele) PREFAȚĂ Arta este în esența sa semnul clar al creativității omului; este și mediul de comuniune cu creatorul. Nașterea sa este un produs minunat al disponibilității omului de a participa la actul „creației” prin intermediul ei. Înainte de secolul al X‑lea nu a fost nicio încercare în arta occidentală de reprezentare distinctă, ca figură umană completă, a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu 34; deci nu era cartea, ci era Cu‑ vântul. Înțelegem de aici că la izvoarele experienței religioase a lui Israel, ca și a bisericii, stă revelația, adică experiența de comuniune între Dumnezeu și poporul său, vechi și nou. Revelația stă la baza bibliei, așa cum realitatea evenimentului stă la baza știrii care o face cunoscută 35. Așadar realitatea precede știrea, iar istoria pre‑ cede istoriografia; prin urmare, un popor nu‑și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și să crească în har. Firea omului și harul nu sunt în opoziție, ci exprimă în această abordare dinamică, dătătoare de viață, relațiile dintre Creator și creația sa. Cu toate că sunt total diferiți ca esență, Creatorul și creația trăiesc într‑o comuniune care nu numai că ignoră antagonismul încărcat de consecințe dintre libertate și har, ci consi‑ deră cu toată sinceritatea că harul divin și energiile divine alcătuiesc mediul natural al existenței umane. Exact în acest sens înțelegeau sfinții părinți rela‑ tarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
insuportabilă?59 Cât privește pătimirea lui Cristos, Eusebiu o descrie sub aspectul naturii umane întrebuințată de Logos: Cuvântul care verifică totul a voit să arate că umanitatea de care s‑a servit pentru salvarea oamenilor este superioară morții, și în comuniune cu propria viață și nemurire. De aceea a orânduit astfel eve‑ nimentele: pentru un moment, a abandonat trupul și a predat morții ceea ce era muritor, pentru a arăta că trupul este muritor prin natură, dar după aceea, a sustras morții
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pe deplin o persoană divină în mod definitiv. Sigur că icoana nu arată decât chipul omului, dar această umanitate are izvorul existenței sale nu în‑ tr‑o altă existență umană, dar în persoana însăși a Fiului lui Dumnezeu 64. Datorită comuniunii sinergetice, Dumnezeu și omul se oglindesc unul în altul intrând într‑o comuniune prin care natura umană se realizează la un nivel supranatural, comuniune care a devenit vizibilă în momentul schimbării la față a lui Cristos. Sfântul Maxim Mărturisitorul demonstrează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
decât chipul omului, dar această umanitate are izvorul existenței sale nu în‑ tr‑o altă existență umană, dar în persoana însăși a Fiului lui Dumnezeu 64. Datorită comuniunii sinergetice, Dumnezeu și omul se oglindesc unul în altul intrând într‑o comuniune prin care natura umană se realizează la un nivel supranatural, comuniune care a devenit vizibilă în momentul schimbării la față a lui Cristos. Sfântul Maxim Mărturisitorul demonstrează că pentru a ajunge la contem‑ plarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în‑ tr‑o altă existență umană, dar în persoana însăși a Fiului lui Dumnezeu 64. Datorită comuniunii sinergetice, Dumnezeu și omul se oglindesc unul în altul intrând într‑o comuniune prin care natura umană se realizează la un nivel supranatural, comuniune care a devenit vizibilă în momentul schimbării la față a lui Cristos. Sfântul Maxim Mărturisitorul demonstrează că pentru a ajunge la contem‑ plarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui Cristos identic cu noi după aspect, Cuvântul a acceptat fără șovăire
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
chip al omu‑ lui, acela la care el este chemat să devină; este chipul său pentru eterni tate, pentru că omul plin de Duh Sfânt este chemat să devină asemănător frumuse‑ ții înseși a lui Cristos, nu în fuziune, dar în comuniunea cea mai profundă. 7.2. Icoana‑artă sau obiect sacru? Nu s‑a urmărit niciodată ca icoanele să ajungă piese de muzeu ori să fie privite ca opere de artă. Ele au fost pictate ca să devină parte a unei biserici
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]