KorAP: Find »[drukola/base=constata & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...184 185 186 ...7602 >

190,047 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809

și, amintindu-și de performanța recent consumată, își pune în gînd că n-ar strica un "repetir". Începe să mîngîie pe ici, pe colo și coboară mai jos, în timp ce Dulcineea dormea tun. Cînd amorezul a ajuns jos de tot, a constatat că femeia avea ce avea și el, descoperire care l-a făcut să sară în sus ca ars și să țipe ca un apucat. 'Mnezeii mă-ti, țipa întruna și scuipa continuu. Bărbatul sare și el fript, primește scatoalcele stoic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
duș, s-a dezinfectat cu spirt, motiv să sară ars într-un picior și să zbiere ca un apucat. Camionul torcea în dimineața răcoroasă și păcălitul român scuipa la fiecare sută de metri. Și-a trecut viața în revistă și constată năucitor de trist: Mereu singur, nu tu casă, nu tu nevastă, în camion cu toate tîrfele, Doamne, ce viață! Și cu... Oare care este masculinul de la tîrfe? Au trecut ani de atunci și învățase să fie prevăzător, în sensul că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
foit cît s-a foit, a mers la baie, a dat cu apă rece peste față și a decis că azi nu se bărbierește. Mai merge o zi, spune el frecînd zona păroasă de lîngă perciuni. Cască gura mare și constată că dinții îs cam galbeni. Insistă cu periuța de dinți, dar nu-și face iluzii că va dispărea gălbeneala. Vîrsta, concluzionează, scuipînd pasta în chiuvetă. În casă locuia singur de zece ani, în curte mai avea un tovarăș, plictisit de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
atmosfera din acest amfiteatru? Viața lui Marcel a fost o înșiruire de relații cu fel de fel de brute, bețivi, golani și doar la facultate acumulase ceva, dar a pierdut prea ușor totul, după aceea. Omul reface drumul parcurs și constată că nici nu i-a plăcut cultura. Seara, Mirela citea cîte o carte și adormea tîrziu de tot, pe cînd el, Marcel, sforăia zgomotos. Acum dorm în camere diferite și lumina din camera jumătății sale stă deseori, pînă hăt, tîrziu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
și la urma urmei, "vocea poporului este vocea lui Dumnezeu". În poarta mea, rezemat puțin, era moș Leo, vecinul. Suna insistent și nu acceptase răspunsul "că nu sînt acasă". Cobor din mașină și îi citesc surprinderea pe față. În plus, constat că nu este beat și mă uit mirat la ceas. De regulă, moș Leo se îmbată cam de două ori pe zi. O dată dimineața devreme și a doua oară spre seară. Nu-i trebuie mult alcool la cele vreo patruzeci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
să facă singur acest efort și izbește, ajutat și de o rafală, ușa la loc. Singura oponență a venit doar de la piciorul Lui. Tu-ți Dumnezeii mă-tii de neisprăvit! țipă El. Oamenii sar în ajutor, analizează pagubele produse și constată optimist: Osul nu-i rupt. Doar carnea s-a strivit... Dacă boul ăsta își vedea de treabă..., suspină El, neconsolat. Am vrut să..., mormăie cîrciumarul. EL este pus cu piciorul în gheață, este uns cu o alifie și toți îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
Aneta se bucura mult de acești oaspeți necunoscuți și insista să se mai răcorească un pic. Dacă șervetul era folosit, avea grijă să-l schimbe imediat. Cei de la Ocolul Silvic au angajat-o în locul lui Gavril din omenie, dar au constatat că Aneta făcea o treabă la fel de bună ca și soțul ei. Omenoasa Aneta avea un mare of, doar de ea știut. Regreta că n-a reușit să facă un copil cu Gavril. Să terminăm casa și după aceea..., motiva mereu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
cu "ai tăi". Nu vreau să mă mărit, dar un copil tot aș face, tînjea biata femeie. Îi era ciudă că visa că face dragoste cu cîte un bărbat care făcuse un popas la fîntînă. Regreta a doua zi cînd constata că trupul său își făcuse de cap prin vis și se închina ca să alunge diavolul care o bîntuia uneori noaptea. Era duminică, se întorsese de la biserică și pierdea timpul fără un scop anume prin curte. Ceva părea că-i lipsește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
noi, care de care mai agreabilă vederii unui mascul. Dacă dai în mintea prostului și îndesești vizitele pe aleea, proprietate privată, atunci te poți trezi doar după ce ai primit un par în moalele capului. Pe măsură ce-ți revii, vei constata că și alte părți ale prețiosului tău trup au ceva stricăciuni cauzate de par. Tocmai acest amănunt nu-l cunoștea amicul lui Frasin, tovarăș de afaceri, care spera și într-o tovărășie și... mă rog, înțelegeți domniile voastre. Botgros ăsta, adică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
pe la ora 8 seara și pe la 2 noaptea s-a trezit. Capul îl durea îngrozitor, tîmplele îi zvîcneau să se spargă și, colac peste pupăză, îl durea îngrozitor și în gît. Bolnavul de mahmureală încearcă să recapituleze ziua de ieri. Constată că de la ora 14 filmul s-a cam șters. La orele 10 dimineața a venit șeful la el. Dane, te pun șef pe sectorul distribuție. Sărut mîna, șefu'! Am încredere în tine. Vei ocupa biroul din capătul culoarului, pe dreapta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
s-au ațîțat și chiar tentați să facă scandal. Ești pocăit, mă, anafura mă-ti, Doamne iartă-mă, că vorbesc prostii în postul mare. Uită-te de cînd stă Satana printre noi. Arată, mă, ce naiba mănînci! Este treaba mea. Muncitorii constată că chiar așa și este, adică e treaba lui. Totuși, cîrcotașii caută febril o motivație ca să facă tărăboi anticristului. Unul chiar găsește. Ne spurci baraca. Chiar, aerul ăsta îl îmbîcsești cu duhoare de mîncare de frupt. Ieși afară și crapă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
gazde bune" și altele, dar nu reușește să închege nimic. Ce ciomege merită ăștia pe schinare, anafura mamii lor de hoți! Nu mă primesc ăștia nici dacă mă tîrăsc ca o rîmă! Puțin furios, Cireș plimbă ochii prin cămăruță și constată, a cîta oară, că este un calic și jumătate. Sub o cuvertură ponosită, dar groasă, doarme Răducu, băiețelul lui de trei ani. Cum dă cu ochii de copil se moaie de tot și ochii i se umezesc. N-are tata

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
vizită la moș Cazacioc. Nu era chiar ăsta numele moșului, dar fiindcă îi plăcea s-o facă pe-a rusul și cum juca, mai ales la petreceri, cazaciocul, ca un rus sadea, a rămas cu această poreclă. De mult se constatase că moșului îi lipsea o doagă, după alte surse chiar trei, și oamenii îl evitau. Zvonurile circulau repede și aproape toți știau acum că bătrînul Cazacioc dresa șerpi, mînca cîini și pisici și chiar făcuse un pact cu Satana. După ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
era convins că se punea la cale o tîlhărie și frica îl făcea să-i tremure pantalonii pe el. Aștia te împușcă una, două. Se scutură puțin și-și dă seama ca este confuz. Unde sînt? se întreabă deodată derutat. Constată că trece în Ucraina, că cei doi care șușoteau erau, de fapt, ucraineni. Dumnezeule, ăștia sînt și mai criminali! Abordează românii care așteptau la rînd în vamă. Ar trebui să mergem împreună pînă la frontiera română, sînt mulți bandiți de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
ucraineanului. Pleacă înjurînd și blestemînd. Ce scîrboși sînt ucrainenii ăștia! Da-o-ar foametea în ei! Bogații maneliști Jumătate de secol de ideologie comunistă n-a reușit să zdruncine deloc simțul de proprietate. Ba, din contra, după '89 s-a constatat că o mulțime de "șmecheri" s-au dezlănțuit spre căpătuială. Băieți descurcăreți, fără frică de pușcărie, au acumulat averi frumușele. Aceștia s-au diluat printre ceilalți români, care au adunat averi corect cîștigate. Oricît de mult s-ar dori o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
chiar așa s-a întîmplat. Raul avansa pas cu pas spre reduta Dianei și vigilența fetei scădea văzînd cu ochii. Total neexperimentat, Raul a crezut că va escalada "turnul" frumoasei Diana fără nici o patalama la mînă. A fost surprins să constate vehemența cu care fata l-a îmbrîncit din stratosfera prin care bîntuia călare pe fantezie. Asta nu cade la meșteșug fără documentul de acces, i-a spus tatăl băiatului, mare crai de curte veche. Dar tată... Nu mai lungi burlăcia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
Taică-su era alt aluat. Și? Acum sînt bogată, independentă. Încă vă mai întîlniți? Din cînd în cînd. Dorinel simte că inima sa a crăpat, că sîngele țîșnește și că viața se scurge în durere. Apucă lacom un sîn și constată că nu mai vibrează. Totul pare iască, fum, neant, nimic. Trebuie să plec, spune Ramona. O să-ți duc lipsa. Și eu, spune fata cu ochii în lacrimi. Dar cel cu lacrimi mai mari, mai multe și mai amare era Dorinel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
asigure un viitor acătării copilului lui. Nu mai spunea "copiilor mei". Au trecut zece ani de la episodul cu "burtica" și acum Nora se făcuse și mai frumoasă. Tati, mergem la nuntă duminică? Trebuie, avem obligații, sînt prietenii noștri. Ionel a constatat că nevastă-sa este cea mai cea dintre toate cucoanele prezente la sindrofie. Era fericit și bea pahar după pahar. Nora dansa cu un tînăr pe după un stîlp de susținere a tavanului. De ce nu ies oare de după stîlp? Tiptil se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
durerea din familia Chimir mocnește sîcîitor. A venit iarna și, cum puradeii n-aveau forță să golească găleata aceea mare din lemn, au vărsat multă apă lîngă ghizdele, formînd un pod de gheață imens și periculos. Într-o seară au constatat că Lucica, o fetiță de 13 ani nu este acasă. Căutările n-au succes și lumea din sat se agită. Abia după trei zile nenorocirea a lovit din nou în plin. Familia Chimir era într-o stare de nebunie frenetică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619

importantele criterii ale clasicității, o exigență căreia Principe!e îi rezistă. Francezii recunosc că de la Rabelais încoace nu există om de cultură care să n-o fi citit. Cei care s-au ocupat de cariera practică a ideilor lui Machiavelli constată că aceste idei au fost investite în arta conducerii de mari figuri ale istoriei, începînd cu regele Spaniei, Carol Quintul, continuînd cu Cromwell, Henric IV, Richelieu*, Mazarin, Cristina a Suediei**, Talleyrand, Napoleon, Mussolini, Hitler, De Gaulle și pînă astăzi. Nu

by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
principatul să nu fie în întregime nou, ci să facă parte dintr-altul, alcătuind la un loc un stat care se poate numi oarecum mixt. În cazul acesta, instabilitatea lui va izvorî mai întîi dintr-o dificultate naturală care se constată la toate principatele noi, și anume că oamenii își schimbă bucuros stăpînirea în credința că vor avea alta mai bună, ceea ce îi face să ridice armele împotriva celui care domnește asupra lor; dar se înșeală, pentru că experiența le arată apoi

by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
lucrurile, însușire care nu-i este dată decît omului înțelept, poți să înlături cu ușurință relele care se ivesc; dar dacă nu le-ai văzut dinainte, și în consecință le lași să se dezvolte, pînă cînd oricine poate să le constate, este prea tîrziu ca să mai poți face ceva împotriva lor. Iată de ce romanii, care au prevăzut întotdeauna de departe greutățile, au intervenit întotdeauna și nu le-au lăsat niciodată să se agraveze, chiar dacă pentru aceasta erau nevoiți să facă război

by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
fruntea noilor răsturnări; și întrucît pe aceștia nu poți nici să-i mulțumești, nici să-i distrugi, vei pierde la prima ocazie ceea ce ai cucerit. Dacă ne întrebăm acum ce fel de guvernare era aceea a lui Darius 19, vom constata că ea era asemenea domniei marelui sultan; iată de ce Alexandru a trebuit mai întîi să-l învingă în luptă și să-l silească să se retragă în întărituri; iar după această victorie, Darius murind, statul lui a rămas în mîinile

by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
dacă vom considera acțiunile și modurile lor particulare de a proceda, ele nu ne vor apărea cu totul diferite de acelea ale lui Moise, care totuși a avut un maestru mai mare decît toți20. Cercetînd faptele și viața lor, vom constata că soarta norocoasă nu le-a oferit decît prilejul favorabil care a fost pentru ei ca și materia în care ei trebuiau să introducă forma care li s-ar părea cea mai bună; iar dacă prilejul favorabil le-ar fi

by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
acestora din urmă își are izvorul, pe de o parte, în teama de adversari, întrucît aceștia au legile de partea lor, iar pe de altă parte, în neîncrederea oamenilor care într-adevăr nu cred în lucrurile noi decît atunci cînd constată că ele se verifică printr-o îndelungată experiență. Urmează de aici că ori de cîte ori un adversar are prilejul de a lovi, o face cu patimă de partizan politic, pe cînd ceilalți se apără fără vlagă; astfel încît cel

by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]