108,708 matches
-
că vorbim despre o problemă serioasă”, a comentat Algirdas Šemeta, comisar pentru fiscalitatea în UE, adăugând: „Fiecare proiect public lovit de corupție este un proiect care nu-și îndeplinește pe deplin obiectivele”. Un exemplu semnificativ de corupție, care lovește direct contribuabilii europeni, este cel descoperit în iulie a anului trecut (în 2014) de către cercetătorii antifraudă ai UE, la lucrările de reparație a unei bucăți din autostrada A3, de acum arhicunoscută ca Salerno-Reggio Calabria. Pe contractul public de fapt a apărut umbra
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
în alte comportamente morale, precum omuciderea sau furtul, una din părțile implicate direct este subiectul lovit, în corupție este mereu un al treilea care este lovit și lezat în diferite moduri. În corupția politico-administrativă, în particular, este mereu cetățeanul sau contribuabilul, dar și ansamblul societății, care este lovit, constrâns să plătească mai mult pentru un serviciu, pentru un contract sau, mai general, pentru a finanța o administrație publică ineficientă. În această ultimă situație există mereu un al treilea care este rănit
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
din Senat. Avem... Administrație supradimensionată, Sărăcie cvasigeneraiizată, Hoți mari și mărunți, Cerșetori tot mai mulți, Mică și mare corupție, Nelipsita prostituție, HIV și SIDA din belșug, Mulți oameni cu beteșug, Traficanți de droguri și persoane, Indivizi ce trăiesc în subterane, Contribuabili sufocați de poveri, Coloși industriali cu pierderi, Parlamentari cât un batalion, Multimiliardari de carton, O clasă politică debusolată Și o economie degradată, Demnitari îmbogățiți peste noapte, Prețuri din zi în zi mai umfate. Nemaiavând ce pune-n blid, Mulți oropsiți
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
douășpe minute. Am ajuns aici la 5.25 pentru programarea de la 5.30, dar deja e 5.42 până când mă primește, probabil mulțumită vreunei vaci ramolite și amețite care miroasea a stătut și vrea pur și simplu să irosească banii contribuabililor discutând o zi Întreagă cu un doctor, singura persoană care se apropie de iea din cauza damfului care vine dinspre pizda iei. Ien regulă ticălos bătrân, Împuțit și de rahat, mă ocup doar de investigarea unei crime. Continuă, continuă tot așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Ina mă rezolvă cu niște rulouri cu costiță și aud În spatele meu voci mieroase aparținând unor puțoi În costume, iar unul dintre ei e Împuțitu ăla clănțău de Conrad Donaldson, Q.C., care-și petrece timpul făcând banu gros pe seama contribuabilului, apărându-i pe nemernicii ăia Împuțiți, din cauza cărora ne riscăm viața Încercând să-i băgăm la bulău: violatori, criminali, pedofili și alții. — Practici canibalismul, Bruce? dă el din cap Înspre farfurie și zâmbește. Îi arunc o privire glacială puțoiului. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Ray, zâmbesc eu cu Înțeles. — Alocația pentrumpuțitele de haine civilei nașpa, bombăne el. Puțoi smiorcăit. Dacă nu și-ar cheltui toți banii pe haine de designer, poatiar reuși să-și ia niște țoale practice cu alocația aia. Crede că toți contribuabilii n-au altceva mai bun de făcut decâsăl finanțeze pe Împuțit pentrua umbla piun podium imaginar de prezentare de modă pretinzâncăi polițai. Pe drum devine absolut clar că Lennox Își ține cărțile la piept. Chestia e că suntem conștienți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
grei de cap din salon. Cei mai mulți sunt niște puțoi proști: anorexici, dependenți de droguri și alții de genul ăsta, neadaptați care nu fac față vieții. Ar trebui să le facă vânt tuturor Împuțiților ăstora n zăpadă, nu să irosească mardeii contribuabililor răsfățându-i cu curcan și garnitură servit de gagici futabile În ciorapi cu portjartier și dungă. Io rușine de rahat. Tuturor niar plăcea așa ceva! Mă gândesc să Încerc să iau și io o porție, dar sunt prea mulți angajați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
din partea dreptei: De ce se amestecă statul în afacerile sectorului privat? De ce statul încurajează băncile să comită greșeli subvenționându-le? De ce nu lasă băncile să-și regleze ele singure problemele? De ce să devină și mai mare datoria publică? De ce să plătească contribuabilul bonusurile bancherilor care au adus societatea americană în această situație? "Planul Paulson" a fost respins... Panica a atins cotă maximă. Criza de lichidități s-a răspândit în Europa, în Asia. Băncile europene au împrumutat 15,5 miliarde de euro de la
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
din orașe, se pot constata probleme grave, produse de poluarea sub toate formele, degradarea spațiilor sociale și a habitatului, proasta stare de sănătate a locuitorilor (datorită "atmosferei" nocive care compromite șansele vieții pe termen lung). Locuitorii orașelor, de la decidenți la contribuabili, de la cei din cartierele-șic, la cei din mahalale, sunt responsabili de ce s-a întâmplat cu orașele, după câtă grijă au avut față de solul, subsolul, apele, aerul lor. Au fost gestionate rațional resursele, sau "după noi, potopul"? Au fost identificați cei
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
își pot gândi și trăi viața... Numai că aceste evoluții implică și efecte emergente, chiar perverse: • au crescut costurile sănătății (o amenințare pentru "statul bunăstării"); • solidaritatea națională nu funcționează la parametrii optimi când se pune problema îngrijirii tuturor (unii sunt contribuabili, alții necontribuabili, unii asigurați, alții neasigurați...); • în plus, apar boli în fața cărora medicina nu mai este la fel de eficientă; • apar dificultăți legate de proliferarea specializărilor și intervenienților (medicul are sentimentul că pierde controlul în domeniul practicii sale); • apar probleme în spitale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ca urmare a sentimentelor și emoțiilor; solidaritate instrumentală, conturată prin forța intereselor. Dincolo de solidaritatea ca legătură de unire între asemănători și solidaritatea ca interdependență între diferiți, se pune problema solidarității ca asistență a celor diferiți (mai exact, solidaritatea asiguranțială între contribuabilii la bogăția colectivă; solidaritatea asistențială, fără reciprocitate, între contribuabili și necontribuabili la bogăția colectivă). 22 Se întreabă François Dubet, în Les sciences sociales en mutation, pp. 553-571. 23 F. Dubet, op. cit., p. 557. 24 Stephane Audoin-Rouzeau, în Les sciences sociales
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
prin forța intereselor. Dincolo de solidaritatea ca legătură de unire între asemănători și solidaritatea ca interdependență între diferiți, se pune problema solidarității ca asistență a celor diferiți (mai exact, solidaritatea asiguranțială între contribuabilii la bogăția colectivă; solidaritatea asistențială, fără reciprocitate, între contribuabili și necontribuabili la bogăția colectivă). 22 Se întreabă François Dubet, în Les sciences sociales en mutation, pp. 553-571. 23 F. Dubet, op. cit., p. 557. 24 Stephane Audoin-Rouzeau, în Les sciences sociales en mutation, pp. 519-529. 25 A. Peralva, Les sciences
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Antichrist, 1895). 299 Gaulejac, op. cit., p. 254. 300 Gaulejac, op. cit., p. 213. 301 Idem, p. 140. 302 Participarea nu e lege, nici normă, nici regulă, ci ține de angajarea responsabilă individuală. Putem identifica nivele, grade, praguri de participare (ca beneficiar, contribuabil, asistat, locuitor, cetățean, băștinaș, nou-venit etc.), participarea (membrilor) familiei la ameliorarea mediului privat și public locuit, a serviciilor, participarea vecinilor, a membrilor uliței satului (la curățenie, strângere de ajutoare) etc. Participarea se învață cotidian, participanții au de acumulat o "rezervă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
autoritățile publice, pe de o parte, și supușii săi, pe de altă parte 4. În unele lucrări de specialitate, definițiile date impozitului includ diverse laturi, unele neesențiale sau numai cu caracter juridic, impozitele fiind considerate ca „obligații de plată ale contribuabililor (persoane fizice și juridice) stabilite prin lege de către stat pentru susținerea cheltuielilor publice necesare furnizării de către acesta a unor bunuri și servicii publice, inclusiv a unor transferuri, de care se bucură În mod diferențiat și nedeterminat toți cetățenii unui stat
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
unor bunuri și servicii publice, inclusiv a unor transferuri, de care se bucură În mod diferențiat și nedeterminat toți cetățenii unui stat (foști, actuali și 3 Filip Gh., Finanțe, Editura Sedcom Libris, Iași, 2001, p. 203 4 Idem 13 viitori contribuabili), precum și pentru influențarea conjuncturii economice”5. Sunt avute, astfel, În vedere o multitudine de aspecte ale impozitului Între care și unele trăsături, inclusiv rolul ce revine acestuia fără a se reliefa Însă conținutul său economic ca element esențial. Or, tocmai
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
175 7 Idem 14 Comparativ cu alte categorii financiare, impozitele se disting prin anumite trăsături ce marchează procurarea resurselor financiare de către autoritățile publice sub diverse forme specifice. În primul rând, impozitul presupune o prelevare cu titlu obligatoriu pusă În sarcina contribuabilului ce se realizează În mod silit. În relația dintre stat și persoanele fizice sau juridice acționează principiul impunerii ca obligație pentru contribuabil, fără a se cere consimțământul expres al acestuia, iar În cazul În care contribuabilul s-ar opune, statul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
publice sub diverse forme specifice. În primul rând, impozitul presupune o prelevare cu titlu obligatoriu pusă În sarcina contribuabilului ce se realizează În mod silit. În relația dintre stat și persoanele fizice sau juridice acționează principiul impunerii ca obligație pentru contribuabil, fără a se cere consimțământul expres al acestuia, iar În cazul În care contribuabilul s-ar opune, statul poate aplica măsuri coercitive. Elementul de autoritate apare cu pregnanță În cazul impozitelor și este cel mai rapid perceptibil de către contribuabili. Oricare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
obligatoriu pusă În sarcina contribuabilului ce se realizează În mod silit. În relația dintre stat și persoanele fizice sau juridice acționează principiul impunerii ca obligație pentru contribuabil, fără a se cere consimțământul expres al acestuia, iar În cazul În care contribuabilul s-ar opune, statul poate aplica măsuri coercitive. Elementul de autoritate apare cu pregnanță În cazul impozitelor și este cel mai rapid perceptibil de către contribuabili. Oricare ar fi forma sa, impozitul este Întotdeauna perceput ca un act de autoritate, o
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
pentru contribuabil, fără a se cere consimțământul expres al acestuia, iar În cazul În care contribuabilul s-ar opune, statul poate aplica măsuri coercitive. Elementul de autoritate apare cu pregnanță În cazul impozitelor și este cel mai rapid perceptibil de către contribuabili. Oricare ar fi forma sa, impozitul este Întotdeauna perceput ca un act de autoritate, o obligație ce poate fi Îndeplinită și prin constrângere exercitată de forța publică. Pentru cetățeanul contribuabil, impozitul este, Înainte de toate, un aport personal la satisfacerea unor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În cazul impozitelor și este cel mai rapid perceptibil de către contribuabili. Oricare ar fi forma sa, impozitul este Întotdeauna perceput ca un act de autoritate, o obligație ce poate fi Îndeplinită și prin constrângere exercitată de forța publică. Pentru cetățeanul contribuabil, impozitul este, Înainte de toate, un aport personal la satisfacerea unor nevoi ale colectivității din care face parte, dar și o restricție asupra libertății sale, diminuându-i posibilitățile materiale. Ipostaza de forță publică În care se află statul Îi conferă dreptul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
organele legislative ale statului. Este, Însă, de remarcat că dacă pentru impozitele directe obligativitatea plății nu suportă nici un fel de interpretare, unii economiști atribuie impozitelor indirecte un caracter benevol, facultativ, ceea ce presupune că suportatorii impozitelor indirecte apar În ipostaza de contribuabili numai În măsura În care achiziționează bunuri și servicii În al căror preț sunt incluse impozitele indirecte. De fapt, caracterul benevol este formal și nereal, pentru că, de regulă, impozitele indirecte se așează asupra vânzării-cumpărării de bunuri și servicii de strictă necesitate. Însă În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
separate, distincte și, totodată, interdependente. Cheltuirea resurselor mobilizate prin impozite se bazează pe asigurarea unor avantaje pentru persoanele fizice și juridice, fără a se urmări Însă o corelație Între mărimea prelevării ca impozit și mărimea foloaselor ce le revin atât contribuabililor cât și celorlalte persoane. Pentru aceeași persoană, nu se stabilește o legătură directă Între sumele transferate către stat și cele de care beneficiază ea din partea statului. Dar, În mod indirect și În momente diferite, este posibilă, fie și parțial, o
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
16 De asemenea, o trăsătură proprie acestuia rezidă În aceea că prelevarea sub forma impozitelor se efectuează cu titlu definitiv ca transfer de valoare sub forma sumei la dispoziția statului, ceea ce Înseamnă că acele sume prelevate nu se mai restituie contribuabililor ca În cazul Împrumuturilor care includ atât plata de dobânzi ca o contraprestație, cât și rambursabilitatea sumelor procurate, la anumite scadențe. Transferul sumei de bani prin plata impozitelor presupune și o diminuare a puterii de cumpărare a contribuabilului și, respectiv
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
mai restituie contribuabililor ca În cazul Împrumuturilor care includ atât plata de dobânzi ca o contraprestație, cât și rambursabilitatea sumelor procurate, la anumite scadențe. Transferul sumei de bani prin plata impozitelor presupune și o diminuare a puterii de cumpărare a contribuabilului și, respectiv o majorare a acestei puteri a autorităților publice, semnificând deci un transfer de putere de cumpărare care este acceptat ca o necesitate cu caracter obiectiv de către societate, pornind de la considerentul că funcționarea statului nu ar fi posibilă În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
teza conform căreia impozitele sunt o contraprestație datorată statului de către cetățeni, cu semnificația unui echivalent față de serviciile sau foloasele de care aceștia se bucură pe seama acțiunilor finanțate de către stat. Impozitul este considerat o plată În contextul schimburilor valorice echivalente Între contribuabili și stat, care le oferă cetățenilor servicii sau avantaje sociale În mod gratuit. O asemenea teorie ar justifica prezența și dimensiunile valorice ale impozitelor, pornind de la costul serviciilor sau mărimea foloaselor oferite de către stat. În consecință, cuantumul impozitelor ar trebui
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]