4,784 matches
-
un traseu scurt și șters, se pierd pe panta cuspidiană. Sunt plasate de o parte și de alta a crestei esențiale și exprimă locul de coalescență a celor trei lobuli cuspidieni. La nivelul crestelor marginale, pornesc din fosă, depășesc muchia crestei și se termină pierdut pe fețele proximale. Aceste șanțuri ocluzale secundare au rol de spații pentru refluarea alimentelor zdrobite de vârful cuspidului antagonist. b) Șanțurile axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale continuă la acest nivel șanțurile principale ocluzale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ca număr în funcție de numărul cuspizilor. Prin marea lor varietate morfologică individualizează relieful ocluzal respectiv, fosele proximale, în număr constant de două au caracteristici proprii, situându-se întotdeauna la extremitățile proximale ale șanțului mezio-distal, având pereții formați din versanții ocluzali ai crestei marginale și pantele ocluzale ale cuspizilor adiacenți. e) Fosetele sunt depresiuni în suprafață, cu contur poligonal, situate exclusiv pe fețele vestibulare și orale ale dinților. Pe fețele palatinale ale incisivilor maxilari subcingular se află o fosetă ovalară numită “foramen caecum
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în sens sagital, iar la nivel molar sunt și divergente, deoarece cuprind între ele coroanele în formare ale succesionalilor. Camera pulpară este mai voluminoasă comparativ cu dimensiunea coroanei față de dinții permanenți. În regiunea cervicală camera pulpară prezintă un intrând corespunzător crestei de smalț (protuberanței de la acest nivel). 7.2. Particularități de grup Grupul incisiv - Incisivii centrali și laterali temporari seamănă cu cei permanenți, dar au dimensiuni mai reduse; coroanele au formă mult mai constantă, iar rădăcinile sunt relativ mai lungi față de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și se termină cu un cuspid ascuțit. Segmentele marginii incizale se întâlnesc cu fețele proximale în zona cea mai lată a coroanei, la nivelul ariilor de contact. Pe fața palatinală se găsește un cingulum voluminos, ce se prelungește printr-o creastă ce delimitează două versante concave. Rădăcina pe secțiune orizontală este triunghiulară. Grupul molar - Molarii temporari sunt mult mai mici decât omologii lor definitivi, având protuberanta cervicală de smalț ce le conferă aspect de bulb. Rădăcinile sunt accentuat divergente, astfel încât să
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sunt convexe în treimea cervicală și aproape plane în treimea incizală (ansamblu planconvex). Prezintă trei lobuli: distal, central și mezial. Fețele orale sunt convexe în treimea cervicală și concave în cele două treimi incizale (ansamblu planconcav), prezintă cingulum și două creste marginale (mezială și distală). Sub cingulum, la incisivii maxilari există foramen caecum. Fețele proximale au un aspect triunghiular, cu baza cervicală și vârful incizal, convexitatea maximă fiind situată în treimea incizală. Marginea incizală are inițial aspect lobulat și formează cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
incisivii și prezintă tot patru fețe axiale și o margine incizală. Fața vestibulară este pentagonală, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Fața orală are tot o formă pentagonală, cu convexitatea maximă determinată de cingulum; prezent în treimea cervicală. Prezintă două creste marginale (mezial și distal) care se unesc cu cingulum. Sub foramen caecum este de asemenea prezentă o creastă centrală ce împarte fața orală a caninilor în doi versanți: mezial și distal. Marginea incizală, în V, cu vârful mai aproape de mezial
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în treimea cervicală. Fața orală are tot o formă pentagonală, cu convexitatea maximă determinată de cingulum; prezent în treimea cervicală. Prezintă două creste marginale (mezial și distal) care se unesc cu cingulum. Sub foramen caecum este de asemenea prezentă o creastă centrală ce împarte fața orală a caninilor în doi versanți: mezial și distal. Marginea incizală, în V, cu vârful mai aproape de mezial, dă un aspect de cuspid (dinte monocuspidat). Fețele proximale sunt triunghiulare, eu baza situată cervical și convexitatea maximă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
margini (ocluzală, cervicală, vestibulară și orală), sunt convexe, cu maximum de convexitate în treimea vestibulară și la unirea treimii ocluzale cu treimea medie. Fața ocluzală are formă de patrulater și prezintă doi cuspizi de dimensiuni particulare pentru fiecare premolar, eu creste cuspidiene sagitale, esențiale și secundare bine exprimate; separați prin șanțul intercuspidian mezio-distal; 2 fose marginale și două creste marginale (mezial și distal). Sunt dinți monoradiculari, cu excepția premolarului 1, biradicular, cu rădăcinile aplatizate mezio-distal. Camera pulpară este voluminoasă, cu câte două
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
treimii ocluzale cu treimea medie. Fața ocluzală are formă de patrulater și prezintă doi cuspizi de dimensiuni particulare pentru fiecare premolar, eu creste cuspidiene sagitale, esențiale și secundare bine exprimate; separați prin șanțul intercuspidian mezio-distal; 2 fose marginale și două creste marginale (mezial și distal). Sunt dinți monoradiculari, cu excepția premolarului 1, biradicular, cu rădăcinile aplatizate mezio-distal. Camera pulpară este voluminoasă, cu câte două coarne pulpare. Canalele radiculare sunt în general două pentru premolarii superiori și unul pentru premolarii inferiori. Funcțional participă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la nivelul foselor marginale, și șanțuri principale ocluzo-vestibulare și ocluzo-orale, care se continuă pe fețele vestibulare, respectiv orale. La intersecția șanțurilor principale vestibulo-orale și mezio-distale se formează fosele centrale. Mezial și distal, formând pereții proxiinali ai foselor proximale, se află crestele marginale respective. Molarii sunt dinți pluriradiculari. Rădăcinile pornesc dintr-un trunchi comun situat sub linia coletului și care, de regulă, prin șanțuri verticale vestibulare, concretizează șanțurile orale la acest nivel. Rădăcinile se separă prin ambrazuri radiculare de dimensiuni variabile de la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cea mezială; marginea incizală este extremitatea liberă, cu formă rectilinie ușor oblică dinspre incizal spre colet. Fața palatinală are uri contur asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai mici. Relieful este\concav în treimea incizală și mijlocie, unde prezintă două creste marginale care se lărgesc spre colet, unde se unesc cu cingulum - proeminență emisferică în treimea cervicală a feței palatine. La nivelul ein-gulumului există “foramen caecum”, fosetă ce apare datorită discontinuității stratului de smalț. Fața mezială are un contur triunghiular, cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
distal, mai mare ca mezial, mai mare ca central. Fața palatinală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este concav în două treimi incizale și convex în treimea de colet. în zona concavă se evidențiază două creste marginale de smalț, care se unesc cu cingulumul. Subcingular, există foramen caecum, mai frecvent ca la incisivul central. Fața mezială are contur triunghiular, cu vârful spre marginea incizală și baza la nivelul coletului. Forma marginilor corespunde profilului fețelor vestibulare și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
feței linguale este asemănător cu al feței palatinale a incisivilor superiori, dar concavitatea din cele două treimi incizale este mult mai ștearsă, iar convexitatea ce marchează cingulumul este mai puțin proeminentă (de aceea unii autori afirmă că nu există cingulum). Crestele marginale sunt mai șterse și supracingular nu există foramen caecum. ' Fețele proximale sunt asemănătoare între ele, având formă triunghiulară cu baza spre colet și vârful incizal. Marginea vestibulară este convexă, în special spre colet. Marginea linguală este plană în treimea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
are contur asemănător feței vestibulare, dar dimensiuni mai reduse. Relieful este asemănător cu cel al fețelor palatinale ale incisivilor superiori, dar cu toate elementele morfologice mai pronunțate. Cingulum este foarte proeminent, fiind un rudiment de cuspid de la care pleacă două creste marginale și o creastă medie ce separă depresiunea feței palatinale în două compartimente: mezial și distal. Fața mezială are contur triunghiular, cu baza spre colet, iar vârful corespunde unghiului incizo-proximal. Există o diferență foarte redusă între înălțime și lățime. Relieful
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulare, dar dimensiuni mai reduse. Relieful este asemănător cu cel al fețelor palatinale ale incisivilor superiori, dar cu toate elementele morfologice mai pronunțate. Cingulum este foarte proeminent, fiind un rudiment de cuspid de la care pleacă două creste marginale și o creastă medie ce separă depresiunea feței palatinale în două compartimente: mezial și distal. Fața mezială are contur triunghiular, cu baza spre colet, iar vârful corespunde unghiului incizo-proximal. Există o diferență foarte redusă între înălțime și lățime. Relieful este convex în dublu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
marginea incizală are formă triunghiulară, reprezentând vârful cuspidului; - fața vestibulară este mai convexă decât a incisivilor, marcată de o linie de smalț ce creează două versante: mezial și distal; - fața palatinală este dominată de un cingulum proeminent din care pornesc crestele de smalț (două marginale și una mediană); - fețele proximale prezintă în treimea de colet câte o depresiunea longitudinală sub formă de șanț; - rădăcina este foarte voluminoasă, fiind triunghiulară sau ovalară pe secțiune transversală. CANINUL MANDIBULAR (fig. 41). 3.3., 4
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
maxilar prin următoarele particularități: - coroana este mai alungită datorită diferenței mai mari între diametrele mezio-distal și cervico-incizal; t marginea incizală are un vârf mai pronunțat, versantul distal este mai lung și mai înclinat. Unghiul disto-incizal este mai rotunjit; - cingulum și crestele de smalț de pe fața linguală sunt mai atenuate; - fața mezială a coroanei continuă fața mezială a rădăcinii, în mod excepțional, poate avea două rădăcini sau două canale radiculare (vestibular și lingual - fig. 42). PREMOLARUL 1 MAXILAR (fig. 43), 1.4
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai mare și mai proeminent decât cel palatinal. Aceștia sunt separați prin șanțul intercus-pidian, în linie dreaptă, cu orientare mezio-distală, situat mai aproape de marginea palatină. Șanțul intercuspidian se termină proximal în două fose, mezială și distală, delimitate la exterior de crestele marginale proximale, care se unesc cu crestele sagitale ocluzale ale celor doi cuspizi, delimitând depresiunile feței ocluzale. Fosele au formă triunghiulară, cea mezială fiind mai mare ca cea distală. Rădăcina - în 65% din cazuri, premolarul 1 maxilar are două rădăcini
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
palatinal. Aceștia sunt separați prin șanțul intercus-pidian, în linie dreaptă, cu orientare mezio-distală, situat mai aproape de marginea palatină. Șanțul intercuspidian se termină proximal în două fose, mezială și distală, delimitate la exterior de crestele marginale proximale, care se unesc cu crestele sagitale ocluzale ale celor doi cuspizi, delimitând depresiunile feței ocluzale. Fosele au formă triunghiulară, cea mezială fiind mai mare ca cea distală. Rădăcina - în 65% din cazuri, premolarul 1 maxilar are două rădăcini, situate vestibular și palatinal. Rădăcina vestibulară este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai mare ca cel lingual. Cei doi cuspizi sunt separați de șanțul principal intercuspidian, mezio-distal, situat mai aproape de fața linguală, curb, cu concavitatea spre vestibular. Șanțul intercuspidian se termină în două fose, mezială și distală, cea distală fiind mai mare. Creasta ocluzală a cuspidului vestibular este mai mare și mai pronunțată decât a cuspidului lingual. Rădăcina are formă de con efilat, ușor aplatizată mezio-distal, cu un șanț pe fețele proximale. Caracteristici pentru identificare: -coroana are formă cilindrică, marcată de o diferență
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulo-lingual) și la joncțiunea treimii ocluzale cu cea medie, în sens cervico-ocluzal. Fața ocluzală are un contur ce se încadrează într-un patrulater cu unghiuri rotunjite. Marginea vestibulară este mai mare ca cea linguală și, ca și marginea linguală, reprezintă crestele sagitale (ocluzale) ale cuspizilor. Marginile proximale sunt convergente spre lingual, marginea mezială fiind mai mare ca cea distală. Relieful poate prezenta două variante morfologice: -cu doi cuspizi, cel vestibular fiind mai mare ca cel lingual, separați printr-un șanț intercuspidian
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Conturul feței ocluzale se înscrie într-un paralelogram cu diametrul maxim situat între cuspidul mezio-vestibular și disto-palatinal. Unghiurile mezio-palatinal și disto-vestibular sunt obtuze, iar cele mezio-vestibular și disto-palatinal sunt ascuțite. Marginea vestibulară a feței ocluzale este convexă, bilobată și corespunde crestelor sagitale de smalț ale cuspizilor vestibulari. Marginea palatinală este de asemenea bilobată, dar cu partea mezială de două ori mai mare decât cea distală. Marginea vestibulară față de cea palatinală este convergentă spre distal. Marginea mezială este cea mai mare, formează
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
bilobată, dar cu partea mezială de două ori mai mare decât cea distală. Marginea vestibulară față de cea palatinală este convergentă spre distal. Marginea mezială este cea mai mare, formează cu cea vestibulară un unghi de 105 grade. Este reprezentată de creasta marginală de smalț. Marginea distală este cea mai mică și mai convexă. Relieful feței ocluzale a molarului 1 maxilar este reprezentat de cuspizii: mezio-palatinal mai mare ca mezio-vestibular, mai mare ca disto-vestibular mai mare ca disto-palatinal. Cuspidul mezio-palatinal este unit
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este cea mai mică și mai convexă. Relieful feței ocluzale a molarului 1 maxilar este reprezentat de cuspizii: mezio-palatinal mai mare ca mezio-vestibular, mai mare ca disto-vestibular mai mare ca disto-palatinal. Cuspidul mezio-palatinal este unit cu cel disto-vestibular printr-o creastă de smalț -”creasta oblică de smalț”, ce rezultă din unirea crestelor esențiale de smalț ale celor doi cuspizi. Aceasta este angulată (160 grade), cu deschiderea unghiului spre mezial. Crestele esențiale de smalț ale cuspizilor sunt ușor convergente și mai aproape de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mică și mai convexă. Relieful feței ocluzale a molarului 1 maxilar este reprezentat de cuspizii: mezio-palatinal mai mare ca mezio-vestibular, mai mare ca disto-vestibular mai mare ca disto-palatinal. Cuspidul mezio-palatinal este unit cu cel disto-vestibular printr-o creastă de smalț -”creasta oblică de smalț”, ce rezultă din unirea crestelor esențiale de smalț ale celor doi cuspizi. Aceasta este angulată (160 grade), cu deschiderea unghiului spre mezial. Crestele esențiale de smalț ale cuspizilor sunt ușor convergente și mai aproape de marginea mezială, rezultând
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]