5,260 matches
-
la Europa Liberă. Se certa cu oamenii de pe acolo, că ea era doar colaboratoare, locuia la Paris. Și Ghiță, în perioada directoratului lui, care n-a fost prea lung, că se certa cu foarte multă lume, îi aprecia pe cei deștepți și cu ceilalți ștergea pe jos, iar atunci când Monica a avut un conflict cu cei din redacție, Ghiță s-a dus și le-a spus : „MĂi imbecililor, niciunul nu aveți un dram din talentul ei. Ea are talent. VĂ dau
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ar spune : „Nu ești destul de bazat pe teorie. Limbajul nu e tipic. FĂ asta ! Nu poți să folosești...“. Sunt multe erori metodologice ș.a.m.d. El, altfel, fiind un băiat care a studiat matematica. Sunt convinsă că e un băiat deștept... V.A. : MĂ rog, prost-crescut, altfel. Dar cu asta se poate lua un doctorat. A.M.P. : De o aroganță absolută. Dar prost nu este, numai că a trecut prin școlile necompetitive românești, care n-au cum să-l formeze, că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
atunci un discurs foarte bun în engleză. Am fost extrem de surprinsă ce spoială occidentală s-a prins de el, superioară liderilor de dreapta pe care îi știu destul de bine. Am avut revelația faptului că este un om tânăr, ambițios și deștept, ce are numai de câștigat pentru că el în familia aceasta socialist-euro‑ peană poate să crească extraordinar de mult. Și l-am văzut cât de repede se orienta și cât de bine a răspuns. Acela a fost momentul în care am
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a statului, Constituția care dă drepturi deopotrivă străinilor ca și românilor, fiecare având voie să scrie și să predice ce vrea prin gazete, dar rămânând rezonabil de ceea ce spune și ce face” - se spunea într-un articol. Altele purtau titulatura: „Deșteaptă-te române”, de Oct. Danieleanu, „Să cucerim ce avem de cucerit”, de Leca Morariu, „Legea noastră strămoșească”, de G. Ciupercă, „Gazetăria în țara noastră”, de Șt. Păvelescu, „Un strigăt deznădăjduit de acum 50 de ani”, de S. Netea un comentariu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în perioada 22 iulie - 16 septembrie 1923, pentru că, „membrii colectivului redacțional pleacă fie pentru ași reîmprospăta 73 puterile de muncă, fie pentru a organiza județele în Liga Apărării Naționale Creștine.” * La 18 noiembrie 1923, cele două pagini care formau ziarul Deșteaptă-te Române, gazetă pentru luminarea poporului, apare în 4 pagini care însemnau numerele 29 și 30 cumulate, nu la Cernăuți ci la Câmpulung Moldovenesc, având ca director pe Dr. T. Cătălin și redactor responsabil Oct. Dănieleanu, garant responsabil Corneliu Halip
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
T. Cătălin și redactor responsabil Oct. Dănieleanu, garant responsabil Corneliu Halip și se tipărea tot la Societatea Tipografică Bucovina în Cernăuți, Piața Unirii nr.3, dr. T. Cătălin fiind președintele Consiliului regional al LANC din Bucovina. Ca vechi redactor la Deșteaptă-te Române Oct. Danieleanu semna articolul „Rămas bun vouă, celor vechi” iar T. Cătălin materialul „Cuvânt hotărât”. Deșteaptă-te Române din 16 decembrie 1923 publica aspecte de la Marea Adunare Publică a Ligii A.N.C. din Iași care avusese loc la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina în Cernăuți, Piața Unirii nr.3, dr. T. Cătălin fiind președintele Consiliului regional al LANC din Bucovina. Ca vechi redactor la Deșteaptă-te Române Oct. Danieleanu semna articolul „Rămas bun vouă, celor vechi” iar T. Cătălin materialul „Cuvânt hotărât”. Deșteaptă-te Române din 16 decembrie 1923 publica aspecte de la Marea Adunare Publică a Ligii A.N.C. din Iași care avusese loc la 18 noiembrie în Sala Bejan, menită să hotărască asupra noilor măsuri de luptă și Moțiunea de protest „asupra
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bună zi ne-am pomenit cântând, nici nu știu de unde, „Pe-al nostru steag” a lui Ciprian Porumbescu. Ne plăcea la nebunie, mai ales că se preta foarte bine la marș. Și-l cântam la orice ocazie, alternându-l cu „Deșteaptă-te române”, care ni se părea prea puțin aprins. Dar ce bucluc aveam cu profesorii noștri când au prins de veste de refrenul: Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va înflori!... Dar și întâlnirile sportive își aveau avantajele lor: „Cine
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
foii și editor dr. Ambrosiu Dimitrovțæ (Dimitrovici), cu tiparul lui Rudolf Echardt, Cernăuți. Comitetul de redacție al foii adresându-se „Către cetitori” le spune că „națiunea română din Austria, punând în aplicare spusa poetului transilvan „cu neuitatul său imn poporal «Deșteaptă-te române» a dat viață în anii din urmă „Reuniunii române de leptură” care, dezvoltându-se, acum s-a transformat în „Soțietate pentru literatură și cultură în Bucovina.” Scopul acesteia este de a concentra puterile spirituale naționale din patria noastră
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1914-1923) care va apare în preajma Paștelui. Cititorii și colaboratorii de odinioară ai singurei reviste literare din Bucovina, vor primi cu siguranță și de astă dată, cu aceeași dragoste ca în trecut primăvăratica solie propovăduitoare și alinătoare de suflet românesc. (Din Deșteaptă-te române, nr.5/18 martie 1923). * Lumea noastră, revistă editată de profesorii Institutului de orbi și surdomuți „Regina Maria” din Cernăuți și Comitetul școlar de pe lângă această școală. Redactor responsabil Dimitrie Rusceac. Administrația și redacția: Cernăuți, strada Aviator Gagea No
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iubitor de școală de a sprijini acest îndrăzneț, dar frumos și plin de avânt, început al tineretului școlar. Revista se găsește de vânzare în redacția ei din Școala din Cernăuți, dar și la librăria Marca Țării, tot în Cernăuți. (Din Deșteaptă-te române nr.32/16 XII 1923) * Speranțe, revistă de fapte și îndemnuri școlare, scrisă de elevi - 15 noiembrie 1923-1924. Apărea lunar, sub conducerea unui comitet de elevi și profesori. Din redacție: Dim. Sofroniuc - Liceul „Aron Pumnul” și Dragoș Vitencu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
2005). Rememorările debutează cu o confruntare la Securitate, în ianuarie 1960, cînd, confuz, se decide a apela la soluția a treia, a confruntării și a minciunii, una liniștită și pricepută; nu-i rămîne a se comporta decît ca un țăran deștept și mahalagiu viclean. A treia soluție neașteptată și stranie: minciuna. Una binecuvîntată, șoptită de Hristos. Astfel împlinește sfatul și porunca părintească, primite înaintea arestării: să nu fii jidan fricos, să nu te caci în pantaloni. La confruntare, cea care i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
declarațiile date în fața tribunalului nu sînt trecute la dosar decît dacă se mărginesc la a confirma și menține cele declarate la anchetă. Hotărîrea se dă numai pe baza actelor aflătoare la dosar, unde sînt și declarațiile voastre scrise și iscălite, deștepților. Ce spuneți la tribunal e ca și cum ați vorbi la un post radiofonic emițător care nu transmite, ori în receptorul unui telefon defect, pe ecranul unui film mut". Doamna T. dă o declarație după pofta anchetatorilor. A făcut progrese, știe exact
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Semna medicul. Dar la Spitalul 9 eu cred că Tomorug n-a semnat nici un deces. Eu am nimerit o dată în actele alea. Dar nu știam eu atunci că acum o să fie interesant. Sau că o să se întoarcă timpul. Dacă eram deștept, aflam eu mult atunci, dar atunci nu eram deștept, eram în întuneric. Atunci, nu eram interesat, umblam să văd așa, cine-i ăla, cine-i ăla, prea puțin, cîteodată nu m-a interesat nici atît, cine e. Nu m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Tomorug n-a semnat nici un deces. Eu am nimerit o dată în actele alea. Dar nu știam eu atunci că acum o să fie interesant. Sau că o să se întoarcă timpul. Dacă eram deștept, aflam eu mult atunci, dar atunci nu eram deștept, eram în întuneric. Atunci, nu eram interesat, umblam să văd așa, cine-i ăla, cine-i ăla, prea puțin, cîteodată nu m-a interesat nici atît, cine e. Nu m-a interesat. Pentru mine era dușmanul poporului, că asta imprima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
primit 7 ani și am putea realiza un șir nesfîrșit de condamnări aberante care afirmă arbitrarul și injustiția celei mai drepte societăți. Mai adaug totuși cazul unui consătean care, la o nuntă, la Căminul Cultural, era prin 1956-57 a cîntat Deșteaptă-te române!, astăzi Imnul nostru național, fapt pentru care a fost condamnat numai la 6 ani de detenție. Alte cîteva mărturii ale lui Florin Constantin Pavlovici, însoțite de umorul și sarcasmul care de altfel afirmă calitatea literară de excepție a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cuiva o nenorocire, sau noi, care ne apărăm azi dreptul la liberul arbitru și demnitate umană. De altfel, am specificat mai sus, pare-mi-se că există Întrebări la care nu se poate răspunde pe loc, oricât am fi de „deștepți” sau antrenați În a avea replică În varii domenii și, uneori, nu se poate răspunde niciodată: omul Înțelept este acela care, În fața unei asemenea, rare e drept, chestiuni, „o privește” cu calm, adică o „ascultă” Încă și Încă o dată și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
preț” originalitatea, mă gândeam În primul rând la acesta: incapacitatea de „adaptare” a unui autor, a unui creator, care-și „transportă” senin și „naiv” ideile năstrușnice, „ne-realiste”, În viața sa adultă, ciocnindu-se de indivizii din jur, „treji și deștepți”, care se supun regulilor curente, generale și tiranice, adesea. Ei bine, cât timp va rezista un poet, un dramaturg, un cercetător, În obstinația sa ce nu numai că pare, dar și este „ridicolă” până când, după o trecere a vremii și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
generațiilor, ea va putea fi acceptată? Deoarece, ideile noi, „revoluționare”, radicale la extrem, În artă, litere și științe, nu numai că par „ciudate”, excesiv de „originale” sau „nebunii” de-a dreptul, dar Îi și sperie chiar pe cei mai cuminți și deștepți dintre contemporani, deoarece amenință să le distrugă, lor și anturajului lor, chiar adaptarea pe care ei au reușit-o prin eforturi dificile și, adesea, printr-o mai mult sau mai puțin complicată imitare a altor modele, acceptate și prestigioase. Oamenii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
următorul Paul Westerberg) pentru a masca frunza de marijuana, după ce remarcase privirile îngrijorate ale unor părinți, așa că n-a trecut mult și am început să mă-nvârt prin casă, salutând invitații în timp ce zdrăngăneam la chitară - ceea ce constituia și o stratagemă deșteaptă de a-i descuraja pe studenții mei să vorbească despre scrierile lor (întotdeauna unul dintre cele mai puțin preferate subiecte de conversație ale mele - iar în seara asta n-aveam chef să fiu iscodit: „Domnule Ellis, ați ajuns să citiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
aveam nevoie să fac era să pun dorința asta în practică, să demonstrez că nu capotasem, că nu ucisesem poezia, că puteam reîntineri. Trebuia să demonstrez că eram cumva în stare să ies de pe banda lentă. Eram încă tânăr. Încă deștept. Încă foarte convins de anumite lucruri. Nu mă hodorogisem de tot. Puteam să fac față la greu. Eram capabil să-i spulber resentimentele pe care le nutrea Jayne. (Ce se întâmplase modului în care termina imediat după ce o penetram și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
înainte la Centrul Avon în Turnul Trump. Citise despre dispariția fiului meu (de fapt chiar m-a prins de mână și mi-a spus cât de sincer rău îi părea, un tip pe care abia îl știam), făcând un comentariu deștept despre despărțirea mea de Jayne („Căsătoria e din dragoste, divorțul e pentru bani“), iar când i-am răspuns la câteva întrebări a remarcat că vorbeam mult prea încet. Am făcut unele gesturi orgolioase cu mâinile, încercând să-i explic unele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
I. Creangă Nr. 115 Fălticeni. Despre Dl. V. Tomegea, vă va spune un Învățător din Boroaia care a lucrat cu el. Despre Gh. și Simion Kirileanu, eu nu știu prea multe, iar despre Leon Mrejeriu nici atâta, el era f. deștept dar era oleacă și fudul. Când am făcut Școala militară de ofițeri de rezervă În 1914, la Roman, el nu sta de vorbă cu noi că eram cantități neglijabile. El vorbea cu Cpt. Cristu Ivanovici, cu Maioru(l) Ghiorghiu și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Popovici.5 Grâul a crescut ca barba spânului: ici un fir, colo un fir. A fătat un mal = s-a surpat un mal. Îi dăm zăgăneată: dăm zor. Parcă nu poți întâlni oriunde oameni de seamă, buni la suflet și deștepți, după cum ș-un trandafir crește între spini? O vorbire lungă, plină de gravitate, întreruptă de tusă și scuipături: Domnilor! châm! châm! châm-châm! Pftiu! Meșteșug de a te urca prin unghiul de dinafară al caselor de lemn, al gardurilor nalte, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ei îi apropie și cu groază observă (mai ales fata) că se iubesc mai mult decât și-ar fi închipuit. Țăranii și Țiganii se miră de felul cum călărește cuconița, într-o parte, cu pălărie bărbătească-n cap. Un bătrân deștept, care însă încă n-a ieșit din bârlogul lui, deși i s-apropie anul morții, demonstrează imposibilitatea drumului de fier, și se sperie de moarte de un automobil cu care vin boerii dela București și de un aeroplan paserea roc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]