4,964 matches
-
din Guadalcanal, care a durat șase luni, a început pe 7 august 1942, când aliații, în primul rând armata americană, au debarcat pe Insula Guadalcanal, Insula Tulagi, în Insulele Florida și în Insulele Solomon. La acel moment zona era colonie britanică. Debarcările au avut ca scop împiedicarea japonezilor în folosirea insulelor ca baze din care să amenințe rutele de aprovizionare dintre Statele Unite ale Americii și Australia, apărarea insulelor pentru a fi folosite ca puncte de lansare pentru o campanie menită să neutralizeze
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
mai aveau decât un crucișător ușor ("Helena") și un distrugător ("Fletcher") care mai erau capabile să lupte. Deși poate era neclar pentru Abe, acesta avea posibilitatea să bombardeze aerodromul Henderson și să alunge armata americană din zonă, curățând drumul pentru debarcarea în siguranță a trupelor și a proviziilor la Guadalcanal. Totuși, în acest punct crucial, Abe a ales să abandoneze misiunea și să plece din zonă. Câteva motive ar fi putut să-l determine să ia o asemenea decizie. O mare
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
pentru a-l sprijini pe "Hiei". "Samidare" a adunat supraviețuitorii de pe "Yudachi" la ora 03:00 înainte de a se alătura celorlalte nave japoneze în retragerea către nord. Pe 13 noiembrie, la ora 03:00, amiralul Yamamoto a amânat planul de debarcare a transporturilor, iar navele s-au întors în Insulele Shortland pentru a aștepta ordinele următoare. În zori se puteau vedea trei nave japoneze avariate ("Hiei", "Yudachi" și "Amatsukaze") și trei americane ("Portland", "Atlanta" și "Aaron Ward") care încă se mai
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
Analizând impactul confruntării, istoricul Richard B. Frank arată: Această acțiune este printre bătăliile cele mai confuze, duse cu furie și de la mică distanță. Sacrificiul lui Callaghan și al flotei lui a câștigat o noapte de răgaz pentru aerodromul Henderson Field. Debarcarea ajutorului japonez a fost amânată, dar nu oprită și încă nu se primiseră vești de la cea mai mare parte a Flotei Combinate Japoneze. Deși prima încercare eșuase, japonezii nu au renunțat să îndeplinească misiunea de a aduce întăriri la Guadalcanal
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
zilei de 13 noiembrie, Tanaka și cele 11 nave de transport și-au reluat călătoria către Guadalcanal. Unei unități de crucișătoare și distrugătoare din cadrul Flotei a 8-a a Marinei Imperiale Japoneze, cu baza la Rabaul, desemnată inițial să asigure debarcarea în seara zilei de 13 noiembrie, i s-a ordonat să preia misiunea în care a eșuat Abe și să execute bombardamentul asupra aerodromului Henderson Field. Cuirasatul "Kirishima", după ce a abandonat efortul de salvare a cuirasatului "Hiei", a pornit spre
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
când a izbucnit al Doilea Război Mondial. Autoritățile americane știau că Luciano avea legături strânse cu mafia din Italia și mai ales cu cea din Sicilia. Iar americanii aveau, în Europa, interese importante, căci urmau să participe la operațiunile de debarcare ale aliaților. Deși multe detalii sunt inca neclare, istoricii afirmă că a existat o înțelegere între Luciano și guvernul american, vizând implicarea mafiei pentru a facilita operațiunile armate ale aliaților în Italia continentală și în Sicilia. În 1946, după încheierea
Lucky Luciano () [Corola-website/Science/320634_a_321963]
-
ulterior pentru misiuni de patrulare și suport logistic dar un mare număr din personalul de la bordul său a fost implicat activ în acțiuni împotriva fortificațiilor maori. Un marinar a murit în urma rănii provocate de declanșarea accidentală a unei arme în timpul debarcării. Catre sfârșitul anului 1863, guvernul Noii Zeelande a solicitat trupe care să ajute la invazia provinciei Waikato. Promițând voluntarilor permisiunea de a coloniza pământurile confiscate, mai mult de 2500 de australieni (mai bine de jumătate dintre aceștia erau din Victoria
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
suporte costurile contingentului. Contingentul Noului Wales de Sud, format dintr-un batalion de 522 de soldați și 24 de ofițeri și un batalion de artilerie de 212 oameni, a plecat din Sydney la 3 martie 1885 și a navigat până la debarcarea în portul Suakin din nord-estul Sudanului de la 29 martie, fiind atașați unei brigăzi constituite din scoțieni, grenadieri și personal al corpului de gardă Coldstream. Ulterior, aceștia au marșat spre Tamai într-o formațiune mare pătratică formată din 10.000 de
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
Egiptul controlat de britanici pentru a preîntâmpina atacurile turcilor împotriva obiectivului de importanță strategică reprezentat de Canalul Suez, și în perspectiva deschiderii unui alt front împotriva Puterilor Centrale. În scopul eliminării turcilor din război, britanicii au decis să organizeze o debarcare la Gallipoli iar după o perioadă de instrucție și reorganizare, australienii au fost incluși alături de trupele britanice, indiene și franceze în această campanie. Armata combinată reprezentată de Corpul de Armate al Australiei și Noii Zeelande (ANZAC) - comandată de generalul britanic
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
și cei 8.141 soldați uciși. Pentru australieni și neozeelandezi campania Gallipoli a devenit simbolul unei pietre de hotar istorice în apariția celor două națiuni ca actori independenți pe scena mondială și a dezvoltat un sentiment al identității naționale. Data debarcării, 25 aprilie, a rămas cunoscută ca Anzac Day (Ziua Anzac) în Australia și Noua Zeelandă și în fiecare an mii de oameni se adună la monumentele comemorative din cele două țări - și chiar și în Turcia - pentrua onora curajul și sacrificiul
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
sosit în Australia la începutul lui 1942 iar întreaga capacitate militară australiană a fost pusă sub comanda generalului Douglas MacArthur în martie. Australienii au jucat un rol central în Campania din Noua Guinee dintre 1942 și 1943. După ce încercarea de debarcare la Port Moresby a eșuat prin înfrângerea din Marea Coralilor, japonezii au încercat capturarea importantului oraș din punct de vedere strategic prin traversarea "Owen Stanley Ranges" și "Milne Bay". Unittățile armatei australiene au învins aceste ofensive în campania din trecătoarea
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
au fost de asemenea angajate în război iar mai târziu s-a alăturat și portavionul ușor HMAS "Sydney" acestor forțe. Totuși, până la sosirea 3 RAR în Pusan la 28 septembrie, armata nord coreeană se afla în retragere ca urmare a debarcărilor și luptelor din Inchon. Ca parte a forțelor de invazie și sub comanda Comandantului Suprem al trupelor Națiunilor Unite, generalul Douglas MacArthur, batalionul a marșat spre nord și a fost implicat în prima sa acțiune majoră în apropiere de Pyongyang
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
reprezentanții guvernului de pe Lalonde formează o flotă de mercenari care să salveze planeta. Dornic să își protejeze investiția, Calvert se oferă voluntar să însoțească flota. Ajunsă pe Lalonde (care e acoperită în mare parte de un nor roșu), ea începe debarcarea trupelor, dar multe echipe sunt posedate imediat și revin pe orbită. Când navele Marinei Confederației ajung pentru a realiza blocada planetei, începe o adevărată bătălie spațială cu navele posedaților. Echipa mercenarilor de pe "Lady MacBeth" scapă de posedare și reușește să
Disfuncția realității () [Corola-website/Science/320717_a_322046]
-
turcă. Majoritatea grecilor din oraș a întâmpinant cu entuziasm trupele elene, considerate eliberatoare, în vreme ce turcii au socotit că este vorba de forțe invadatoare, ceea ce a făcut să renască sentimentele conflictuale generată de o istorie de sute de ani de antagonisme. Debarcările grecilor s-au desfășurat fără să întâmpine o opoziție majoră, existând doar câteva lupte sporadice cu milițiile turce Cea mai mare parte a trupelor regulate turce s-a refugiat în regiunile rurale, sau s-a predat invadatorilor. Dacă armata turcă
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
comise de greci în regiunile localităților Yalova, Gemlik și Izmit. Mai mult chiar, istoricul britanic afirmă că a fost martorul nu doar a abuzurilor armatei elene, dar și a localnicilor de etnie elenă. Toynbee avea să scrie că imediat după debarcare, militarii greci au început să-i atace pe localnicii de etnie turcă, care au fost forțați să se refugieze în afara zonei controlate de trupele invadatoare. Istoricul Taner Akcam nota declarația unui ofițer britanic conform căreia milițiile turce au fost organizate
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
fost declarată nepotrivită pentru navigație. După reparații majore, nava a fost în cele din urmă acceptat în scopul transportului de trupe în februarie 1776 și a luat la bord un contingent de hessieni cu destinația New York și Rhode Island. După debarcarea acestora, "Lord Sandwich" s-a deplasat la Newport, oraș ocupat de forțele britanice în decembrie 1776. Acolo, ea a fost reținută în port și folosită intermitent drept navă-închisoare sub pavilion britanic. Sfârșitul lui "Endeavour" a venit în august 1778
HMS Endeavour () [Corola-website/Science/321533_a_322862]
-
forță condusă de un portavion american aflat în drum spre o misiune de a opune rezistență forțelor japoneze care înaintau spre Port Moresby (ce a avut ca rezultat Bătălia din Marea Coralilor) a lansat un atac aerian asupra forței de debarcare japoneze din Tulagi, distrugând și avariind mai multe vase și avioane japoneze implicate în operațiunea de debarcare. Cu toate acestea, soldații japonezi au reușit să ocupe Tulagi și au demarat construcția unei mici baze navale. În lunile care au urmat
Invazia insulei Tulagi () [Corola-website/Science/321672_a_323001]
-
japoneze care înaintau spre Port Moresby (ce a avut ca rezultat Bătălia din Marea Coralilor) a lansat un atac aerian asupra forței de debarcare japoneze din Tulagi, distrugând și avariind mai multe vase și avioane japoneze implicate în operațiunea de debarcare. Cu toate acestea, soldații japonezi au reușit să ocupe Tulagi și au demarat construcția unei mici baze navale. În lunile care au urmat, japonezii au înființat o bază de realimentare navală, comunicații și recunoaștere aeriană marină la Tulagi și pe
Invazia insulei Tulagi () [Corola-website/Science/321672_a_323001]
-
Guadalcanal au fost observate de avioanele de recunoaștere ale Aliaților, precum și de personalul pazei de coaste australiene staționat în zonă. Deoarece aceste activități amenințau liniile de aprovizionare și comunicație ale Aliaților în Pacificul de Sud, forțele aliate au contraatacat cu debarcări pe Guadalcanal și Tulagi la 7 august 1942, inițiind campania Guadalcanal și mai multe serii de bătălii navale, aeriene și terestre între forțele aliate și cele japoneze care, împreună cu campania din Noua Guinee, aveau să hotărască cursul războiului în Pacificul
Invazia insulei Tulagi () [Corola-website/Science/321672_a_323001]
-
Tulagi și de la Gavutu-Tanambogo. Personalul și comandourile RAAF s-au îmbarcat pe două vase mici în dimineața zilei de 3 mai și au pornit către Vila, Noile Hebride, în vreme ce vasele lui Shima intrau în strâmtoarea Savo pentru a-și începe debarcarea pe Tulagi. Vasul cu personal RAAF a petrecut ziua cu paznicul de coastă și ofițerul de district Martin Clemens la Aola pe Guadalcanal și și-a continuat drumul în noaptea următoare. Debarcările japoneze au fost susținute de hidroavioanele din "Kamikawa
Invazia insulei Tulagi () [Corola-website/Science/321672_a_323001]
-
intrau în strâmtoarea Savo pentru a-și începe debarcarea pe Tulagi. Vasul cu personal RAAF a petrecut ziua cu paznicul de coastă și ofițerul de district Martin Clemens la Aola pe Guadalcanal și și-a continuat drumul în noaptea următoare. Debarcările japoneze au fost susținute de hidroavioanele din "Kamikawa Maru", cu baza la Thousand Ships Bay de pe Santa Isabel. Circa 400 de soldați ai marinei japoneze, în principal din Forța Specială Navală de Debarcare Kure 3, au debarcat de pe transportor pe
Invazia insulei Tulagi () [Corola-website/Science/321672_a_323001]
-
și-a continuat drumul în noaptea următoare. Debarcările japoneze au fost susținute de hidroavioanele din "Kamikawa Maru", cu baza la Thousand Ships Bay de pe Santa Isabel. Circa 400 de soldați ai marinei japoneze, în principal din Forța Specială Navală de Debarcare Kure 3, au debarcat de pe transportor pe barje și a început imediat construcția de clădiri pe Tulagi și la Gavutu-Tanambogo. Avioanele de pe "Shōhō" au acoperit debarcarea până la începutul după-amiezei, când forța lui Gotō s-a întors către Bougainville să realimenteze
Invazia insulei Tulagi () [Corola-website/Science/321672_a_323001]
-
Circa 400 de soldați ai marinei japoneze, în principal din Forța Specială Navală de Debarcare Kure 3, au debarcat de pe transportor pe barje și a început imediat construcția de clădiri pe Tulagi și la Gavutu-Tanambogo. Avioanele de pe "Shōhō" au acoperit debarcarea până la începutul după-amiezei, când forța lui Gotō s-a întors către Bougainville să realimenteze pentru a se pregăti să susțină debarcările de la Port Moresby. Odată ce soldații japonezi au ajuns pe țărm, șase hidroavioane au aterizat în portul Tulagi în scopul
Invazia insulei Tulagi () [Corola-website/Science/321672_a_323001]
-
pe barje și a început imediat construcția de clădiri pe Tulagi și la Gavutu-Tanambogo. Avioanele de pe "Shōhō" au acoperit debarcarea până la începutul după-amiezei, când forța lui Gotō s-a întors către Bougainville să realimenteze pentru a se pregăti să susțină debarcările de la Port Moresby. Odată ce soldații japonezi au ajuns pe țărm, șase hidroavioane au aterizat în portul Tulagi în scopul înființării unei baze de hidroavioane acolo. La ora 17:00 în ziua de 3 mai, Fletcher a fost anunțat că forța
Invazia insulei Tulagi () [Corola-website/Science/321672_a_323001]
-
într-un atac terestru nereușit de-a lungul drumului Kokoda. Necucerirea Portului Moresby în mai 1942 avea să aibă consecințe semnificative și profunde, dintre care multe au implicat mica bază japoneză de pe Tulagi. În pofida atacurilor asupra vaselor și forțelor de debarcare, japonezii au continuat cu construcția bazei de hidroavioane de pe Tulagi și Gavutu, primind și o suplimentare de resurse umane pentru apărare și construcții în lunile ce au urmat. Baza a devenit curând operațională cu avioane din Grupul Aerian Yokohama care
Invazia insulei Tulagi () [Corola-website/Science/321672_a_323001]