27,909 matches
-
PIB, ceea este cu mult peste angajamentele României de a asigura un deficit bugetar de 4,4% din PIB, iar pentru anul 2024 un nivel de deficit bugetar de 3,3% din PIB, ceea ce are drept consecință atât creșterea costului finanțării deficitului bugetar, cât și suspendarea fondurilor europene alocate României prin politica de coeziune, dar și prin Planul național de redresare și reziliență, întrucât activitatea specifică jocurilor de noroc trebuie să respecte strategia la nivel național de dezvoltare a mediului de afaceri
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 82 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275123]
-
subpct. 3 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările și completările ulterioare, ... ministrul finanțelor emite următorul ordin: Articolul 1 În vederea finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice se aprobă prospectul de emisiune a titlurilor de stat destinate populației, prin intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului și prin subunitățile poștale din rețeaua Companiei Naționale „Poșta Română“ - S.A., în cadrul Programului Tezaur, în perioada
ORDIN nr. 2.951 din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275346]
-
acceptă. Articolul 4 Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Articolul 5 Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent ca urmare a emisiunii de titluri de stat vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Articolul 6 (1) Titlurile de stat sunt emise în conformitate cu legile din România. (2) Titlurile de stat sunt nominative, denominate în lei, emise în formă dematerializată prin înscriere în cont, fiecare având o valoare
ORDIN nr. 2.951 din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275346]
-
economice, legislație fiscală, etc.), care au condus la o practică neunitară; ... – lipsa constituirii și publicării jurisprudenței și a unor ghiduri de bune practici care să orienteze autoritățile/entitățile contractante în derularea procedurilor de achiziție publică complexe și în managementul modificărilor contractuale; ... – deficitul de personal specializat în domeniul achizițiilor publice la nivelul autorităților/entităților contractante; ... – salarizarea redusă comparativ cu responsabilitatea ridicată; ... – fluctuația semnificativă a personalului din compartimentele de achiziții. ... ... 4.2. Utilizarea achizițiilor publice strategice: probleme manageriale, organizaționale și sistemice În Raportul de țară pentru
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 12 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271488]
-
competențelor personalului responsabil de achizițiile publice din autoritățile/entitățile contractante. Transformarea percepției publicului despre domeniu și recunoașterea pe scară largă a bunelor practici poate fi soluția pentru atragerea și retenția personalului în compartimentele de achiziții publice care adesea se confruntă cu deficit de personal specializat. Principalele constrângeri și probleme identificate privind profesionalizarea în domeniul achizițiilor publice care justifică elaborarea prezentei Strategii sunt: a) Ratele ridicate de respingere a documentațiilor de atribuire în urma controlului exante și numărul mare de contestații indică faptul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 12 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271488]
-
poate duce la îmbunătățirea performanței și a statutului profesiei de achiziții publice. Un alt beneficiu al stabilirii unor standarde pentru activitatea unei echipe sau unei organizații poate fi o modalitate foarte bună de a permite managerilor să se concentreze asupra deficitelor de competențe și cunoștințe și asupra gestionării performanțelor, contribuind astfel la îmbunătățirea generală a echipei. În plus, evaluarea pozitivă a unei echipe poate fi percepută ca un factor pozitiv la momentul recrutării. În plus față de acțiunile de formare, certificare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 12 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271488]
-
mediul rural, pe lângă cele agricole, prin încurajarea antreprenoriatului, asigurarea accesului la internet pentru munca de la distanță, accesul sporit la serviciile de microfinanțare. Toate măsurile privind politicile sociale incluse în prezentul program de guvernare trebuie să se încadreze în deficitul și obiectivele asumate prin PNRR. Obiective La nivel programatic se vizează implementarea reformelor asumate prin Programul Național de Redresare și Reziliență, în special îmbunătățirea capacității instituționale, guvernanța corporativă, atingerea țintelor europene de decarbonizare a transportului, digitalizarea transporturilor și creșterea siguranței
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
publice; • asanarea economiei reale și crearea condițiilor pentru consolidarea agenților economici performanți; • mărirea flexibilității și eficienței bugetului prin perfecționarea întregului proces bugetar; • întărirea responsabilității fiscal-bugetare prin rescrierea legilor privind finanțele publice și responsabilitatea fiscal-bugetară; • ținerea sub control și reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar al leului; • introducerea bugetării participative, bugetării multianuale pentru investițiile
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
bugetului prin perfecționarea întregului proces bugetar; • întărirea responsabilității fiscal-bugetare prin rescrierea legilor privind finanțele publice și responsabilitatea fiscal-bugetară; • ținerea sub control și reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar al leului; • introducerea bugetării participative, bugetării multianuale pentru investițiile publice în infrastructură și a bugetării verzi pentru orientarea cheltuielilor publice ale României către obiectivele de
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
viitoare în conjunctura internațională. Este imperios necesară menținerea obiectivelor deja asumate, punând accent pe identificarea măsurilor necesare adaptării la condițiile actuale și pe implementarea eficientă a acestora, astfel încât să producă efecte pozitive reale în economie. În ceea ce privește deficitul bugetar și, în plus, față de conjunctura internațională nefavorabilă, România se confruntă de mai mulți ani cu amenințarea procedurii de deficit excesiv și s-a angajat să ajungă cu deficitul bugetar la circa 3% din PIB în 2024, o misiune
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
și pe implementarea eficientă a acestora, astfel încât să producă efecte pozitive reale în economie. În ceea ce privește deficitul bugetar și, în plus, față de conjunctura internațională nefavorabilă, România se confruntă de mai mulți ani cu amenințarea procedurii de deficit excesiv și s-a angajat să ajungă cu deficitul bugetar la circa 3% din PIB în 2024, o misiune foarte grea în condițiile presiunilor pe buget și ale deteriorării severe a mediului internațional. Atingerea țintelor asumate este condiționată de realizarea
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
producă efecte pozitive reale în economie. În ceea ce privește deficitul bugetar și, în plus, față de conjunctura internațională nefavorabilă, România se confruntă de mai mulți ani cu amenințarea procedurii de deficit excesiv și s-a angajat să ajungă cu deficitul bugetar la circa 3% din PIB în 2024, o misiune foarte grea în condițiile presiunilor pe buget și ale deteriorării severe a mediului internațional. Atingerea țintelor asumate este condiționată de realizarea unor noi analize fundamentate atât pe partea de venituri
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
mediu, datoria publică guvernamentală să nu depășească pragul de 60% din PIB (indicator de convergență nominală pentru trecerea la euro). Ministerul Finanțelor va avea în vedere o finanțare netă relativ echilibrată din surse interne și externe. Se vor asigura finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice preponderent în monedă națională, pentru a continua procesul de dezvoltare a pieței interne, în paralel cu accesarea piețelor externe de capital, în vederea asigurării unor surse robuste de finanțare. Se va păstra caracterul specific al
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
fi analizate împreună cu instituțiile de specialitate și mediul economic; • este necesară creșterea veniturilor fiscale, prin intermediul unei politici fiscale adecvate, ceea ce va reprezenta un factor important în contextul respectării angajamentelor asumate în calendarul consolidării bugetare și al revenirii deficitului bugetar sub pragul de 3% în anul 2024. Importanța creșterii veniturilor fiscale este pusă în evidență și de recomandările FMI în urma consultării cu autoritățile române, incluse în raportul publicat în septembrie 2022. Astfel, având în vedere flexibilitatea limitată de
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
UE și accesul la fondurile europene din CFM 2021-2027 și PNRR (apartenența la UE aduce avantaje incontestabile din perspectiva surselor de finanțare cu bani europeni și chiar a bonității financiare, dar nu poate fi o garanție deplină); • derularea Procedurii privind deficitul excesiv și efectul acesteia asupra disciplinei bugetare; • așteptările pozitive privind respectarea calendarului de consolidare fiscală și implementarea unor reforme credibile în domeniul sistemului de pensii și al administrației publice. Evaluările internaționale în domeniu atrag atenția, totuși, cu privire la existența
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
atenția, totuși, cu privire la existența unor riscuri asupra performanțelor economice și fiscale, precum cele induse de conflictul de la graniță, de criza europeană a energiei, de condițiile tot mai dificile de finanțare externă, de nivelul tot mai înalt al deficitului comercial (care arată o problemă de competitivitate a economiei românești), la care se adaugă incertitudinea privind implementarea de politici care să abordeze deficitul structural pe termen mediu, în ciuda progreselor din perioadele precedente. Consolidarea fiscal-bugetară trebuie realizată într-un
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
europeană a energiei, de condițiile tot mai dificile de finanțare externă, de nivelul tot mai înalt al deficitului comercial (care arată o problemă de competitivitate a economiei românești), la care se adaugă incertitudinea privind implementarea de politici care să abordeze deficitul structural pe termen mediu, în ciuda progreselor din perioadele precedente. Consolidarea fiscal-bugetară trebuie realizată într-un mediu internațional foarte complicat și tensionat, marcat de inflația înaltă persistentă, de încetinirea economică generală, de spectrul recesiunii pentru unele economii europene și
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
PIB alocat apărării și în industria națională Obiective de guvernare I. Reindustrializarea României Reindustrializarea României și atragerea proactivă de investiții strategice și crearea unor ecosisteme industriale și a unei rețele de huburi industriale și de inovare în următoarele domenii: • reducerea deficitului comercial provenit din importul de echipamente de eficiență energetică prin stimularea investițiilor în capacități de producție (panouri fotovoltaice, pompe de căldură, baterii etc.); • tehnologii și procese inovatoare cu emisii scăzute de carbon în industriile mari consumatoare de energie, inclusiv produse
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
mari de carbon; • captarea și utilizarea carbonului (CCU), construirea și exploatarea captării și stocării carbonului (CCS); • energie regenerabilă; • construcție/dezvoltare instalații green field oțel verde; • industria producătoare de componente și subansamble pentru mașini electrice; • noi tehnologii digitale și de comunicații; • reducerea deficitului comercial provenit din importul de materiale de construcții; • sprijinul public va proveni din fonduri europene și va viza susținerea inițiativelor și investițiilor private, atât prin atragerea de firme strategice de mari dimensiuni, cât și prin consolidarea lanțurilor valorice preponderent formate
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
inclusiv în condiții meteorologice severe (temperaturi negative). Investiții strategice pentru perioada 2023-2024: CNE Cernavodă Energia nucleară este o sursă de energie cu emisii reduse de carbon și reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. În vederea acoperirii deficitului de capacitate de producție de energie electrică previzionat pentru 2028-2035, ca urmare a atingerii duratei-limită de operare a mai multor capacități existente, este prevăzută prelungirea duratei de viață a reactoarelor nucleare de la Unitatea 1 de la CNE Cernavodă și
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
și a structurilor deconcentrate de la nivelul acestora: Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă și agențiile județene, Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială și agențiile județene, respectiv Inspecția Muncii și inspectoratele teritoriale de muncă. Obiectiv 6: Reducerea deficitului de forță de muncă prin realizarea unui program dedicat absolvenților care să contribuie la reducerea migrației externe • Program-pilot „România are nevoie de tine“ pentru reducerea migrației externe a tinerilor educați și/sau calificați Obiectiv 7: Creșterea ratei de participare a femeilor
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
și dezvoltarea alături de utilizatori a platformelor prin intermediul cărora sunt furnizate serviciile publice electronice, ceea ce duce la perioade lungi între lansări de noi funcționalități, la uzură morală a tehnologiilor și la o adoptare foarte redusă de către populație; • deficitul de competențe digitale la nivelul cetățenilor și al companiilor, care duce la un grad redus de utilizare a canalelor electronice pentru accesarea serviciilor publice. Obiective • Reforme - politici, strategii, legislație: () definitivarea cadrului normativ pentru realizarea interoperabilității semantice și a celei tehnologice
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
domenii economice, inclusiv în proceduri de achiziții publice. O resursă umană pregătită pentru un act de justiție eficient • Asigurarea resursei umane pe termen scurt, mediu și lung O provocare constantă a sistemului judiciar, mai accentuată în ultima perioadă, o reprezintă deficitul de resurse umane. Ministerul Justiției, prin Consiliul de Management Strategic în Domeniul Justiției și direcția de probațiune, precum și prin Administrația Națională a Penitenciarelor, va lansa un dialog structurat și consolidat pentru a sprijini CSM și celelalte autorități sus-precizate, în
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
etc.), MAI a identificat pârghiile necesare pentru a transforma aceste situații în oportunități pentru a-și îmbunătăți interacțiunea cu cetățenii, pentru a răspunde cu responsabilitate, transparent, așteptărilor acestora. MAI va continua demersurile de eliminare a principalei vulnerabilități a instituțiilor sale - deficitul de personal, fără însă a se limita la încadrarea posturilor vacante; astfel, vor fi luate în considerare mai multe paliere: optimizarea structurilor dedicate unui anumit domeniu și redistribuirea resurselor între noile structuri astfel formate, creșterea nivelului de specializare pe diferite
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
evoluției profesionale a personalului, la nivelul MAI au fost inițiate demersuri pentru promovarea unui ghid al carierei, cu impact pozitiv asupra dinamicii resurselor umane, care va fi implementat în perioada imediat următoare. MAI va continua demersurile de reducere etapizată a deficitului de personal, în principal prin intermediul instituțiilor proprii de formare profesională, dar și pe cele de îmbunătățire a mecanismelor de selecție și pregătire a personalului care asigură intervenția la evenimente, prin introducerea și a altor domenii de evaluare (de exemplu
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]