25,687 matches
-
Viena. În cele din urmă, rămânerea școlii la un nivel scăzut al procesului instructiv-educativ, dorința de a realiza și în Bucovina un învățământ teologic la nivelul celorlalte provincii ale monarhiei, au determinat Comisia Aulică de Studii din Viena să decidă desființarea în anul 1818 a Școlii clericale din Cernăuți 175. În calitatea sa de șef al Administrației Bucovinei, Vasile Balș avea obligația de a veghea asupra tuturor chestiunilor ce priveau pe țăranii clăcași și raporturile acestora cu stăpânii de pământ. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Înalta Poartă, revoluționarii polonezi conduși de Denisko au fost nevoiți să se retragă din Moldova în Țara Românească și apoi în interiorul Imperiului otoman 207. Pe măsură ce pericolul care amenințase provincia a fost îndepărtat, la 6 iulie 1797, căpitanul Bucovinei a decretat desființarea corpului de voluntari bucovineni, voluntarii putând să se întoarcă la casele lor. În privința insurgenților polonezi, căzuți prizonieri în mâna corpului de voluntari, prin decretul Curții din Viena din 23 iulie 1797 se stabilea ca aceștia să fie judecați după legea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
istorie tratativele dintre Petersburg și Constantinopol ar avea durata și rezultatul tratativelor de pace dintre Roma și Cartagina. Când Cartagina trebuia să sacrifice unele din avantajele sale comerciale pentru discordia internă și greșelile guvernării tiranice, în acel timp punea motivul desființării și a tristei sale nimiciri. Cartagina înceta din acel moment să existe. Libera Grecie, ce a privit liniștită problema, și întreaga frumoasă Asie mediteraniană au fost cu totul învinse prin avantajele comerciale pe care romanii atotînvingători și le rezervau asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
făcute de Ion Budai-Deleanu, în ale sale note privitoare la Bucovina, precum și studiile publicate de N. Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina. 1775-1848, în "Anuarul Muzeului Bucovinei", seria II, an I-II, Cernăuți, 1944, p. 10 și urm.; I. Dîrdală, Desființarea boierescului în ținutul Sucevei, în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol"", IX, Iași, p. 221-223. 181 Alfred Peyersfeld, Das Fronwesen in der Bukowina, în "Jahrbuch des Bukowiner Landes Museums", XIX/1911, Czernowitz, 1912, p. 32-33. 182 DJAN Suceava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Bender), Cetatea Albă (Akkerman), Chilia, Izmail, precum și toate celelalte așezări existente în acea „provincie”. Teritoriul menționat în acest articol nu era altul decât întregul Bugeac, numit de ruși „Basarabia”. Complicarea situației internaționale a Rusiei, ca urmare a implicării sale în desființarea statului polonez, concretizată prin participarea Rusiei la cele două împărțiri ale acestui stat, din 1792 și cea din 1795, precum și asaltul Franței Republicane asupra Europei Monarhice, a obligat Rusia să amâne pentru o vreme problema stăpânirii Gurilor Dunării și a
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
moderne de comunicație, dezvoltate ulterior la cote nevisate, precum radioul, televiziunea, pik-up-ul, casetofonul, C.D. ul, și câte încă altele. În fapt radioficarea satelor a fost cucerirea tehnicii care a dat lovitura de grație meseriei de lăutar. La câțiva ani după desființarea fanfarei sătești, l-am întrebat pe unul dintre membrii cei mai sufletiști ai activității «bandelor», de ce a renunțat la această frumoasă și delectantă activitate. Făcând o paralelă între soarta sa, de suflător într-o fanfară rurală și cea a cailor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
născut-o pe Mama Iuliana, a plecat cu ea la București, unde s-a angajat ca doică la familia directorului Institutului Anglo-Francez. Cu banii agonisiți a revenit în sat și a cumpărat pământ de la groful care-și lichida moșia, după desființarea iobăgiei. La numai 16 ani, mama se mărită cu David Grovu (deai lui Onu lui Nicâ), dar rămăne curând văduvă de război, cu un copil, frate-meu, viitorul preot Gheorghe Grovu, pentru că soțul ei David moare urmare rănilor porimite în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
că atunci când nu se implicau în mod direct în luptele sociale ce se desfășurau pe pământ ardelenesc, îi ascundeau și-i protejau pe răzvrătiți, și ca să încercăm să ne lămurim de ce lucrurile nu puteau fi oable în acele vremuri trecute. Desființarea iobăgiei na dus obligatoriu la mulțumirea deplină a tuturor, așa cum sperase și propovăduia socialistul nostru cârțoroșan Constantin Folea, o sută de ani mai târziu. Pe hotarul satului mai creșteau ciulini, nu totul se asanase, după cum probabil că niciodată, nu se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a interzis reprezentarea piesei "Hardughia"... Rău cu rău, dar mai rău fără rău! Cu cenzura se mai putea discuta și insista, mai existau tocmeli, uneori cu rezultate spectaculoase (o cenzoră-șef, dna. E.D., a salvat o mulțime de cărți!), dar după desființarea (iluzorie!) a cenzurii, directorul instituției de presă nu mai putea înainta un manuscris cu speranța "poate, trece". Răspundea singur chiar dacă nu până la capăt. Acum, manuscrisele primeau aprobarea finală de la Consiliul Culturii, București. Unde le-am găsit, pe post de lectori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
doua observație s-ar referi la preluarea clișeului "dărâmării satelor cu buldozerul", care a făcut atâtea valuri în presa internațională. Nu știu să fi existat un singur sat dărâmat cu buldozerul. Arătați-mi-l! Nedreapta lege ceaușistă prevedea, într-adevăr, desființarea unor cătune considerate fără perspective, dar în timp, prin interzicerea construcțiilor noi, a extinderii electrificării și a reparațiilor capitale la obiectivele existente. Povestea cu buldozerele brașoave! În cartea lui du Bois, Ceaușescu este înfățișat ca un maestru al sforăriilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
redevenise omul de la catedră. Vorbea afectat, convingător, apăsat. Care era am întrebat structura etnică și religioasă a Poloniei medievale, în 1795, când Ecaterina patrona și opera, împreună cu aceleași partenere vecine, Prusia și Austria, cea mai drastică împărțire, care echivala cu desființarea statului polonez? Profesorul tresări la această întrebare, ca și când așa ceva nu-l avantaja să-mi răspundă. Stătu puțin pe gânduri, apoi, luând cartea lui Geoffrey Hosting de pe noptieră, o răsfoi și-mi citi din ceea ce el însuși subliniase: Ei, vezi dumitale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
S.U.A., Canada etc., crearea societăților mixte cu multe din aceste țări, aderarea României la F.M.I. și B.I.R.D., convorbirile româno-sovietice din 3-11 septembrie 1965, pe tema restituirii tezaurului statului român refugiat în Rusia, în anii 1916-1917, la sfatul partenerilor din cadrul Antantei, desființarea unor pârghii ale sovietizării A.R.L.U.S., Institutul "Maxim Gorki", librăriile "Cartea Rusă", Muzeul Româno-Rus, alungarea consilierilor sovietici din țară, extinderea învățământului general obligatoriu și gratuit la 8 ani și apoi, la scurtă vreme, la 12 ani, reintroducerea limbilor clasice: greaca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cocori rămași de cârdul lor, care s-a călătorit... Erau... foști elevi, ai fostului Seminar „Veniamin Costache” din Iași... Printre ei mă număram și eu. Cu o seară înainte, fusesem chemat la întâlnirea de comemorare a 60 de ani de la desființarea școlii noastre... și, mai ales, pentru a reînvia, cât de cât, amintirea ei... Sub cerul acela de toamnă, destul de blând, într-o liniște deasă, că-ți puteai număra bătăile inimii, evenimentul evocat, mă tulbură... în mare măsură, strângându-mi inima
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
crearea Statului Român desăvârșit a fost memorabil rezumată de Dimitrie Onciul „Unirea a pregătit Dinastia; întemeierea Dinastiei a desăvârșit Unirea; amândouă au adus Neatârnarea..” În anii domniei lui Carol I s-au obținut: „Stabilitatea în Stat, purtarea unui război victorios, desființarea vasalității, dobândirea Independenței, înălțarea Regatului, recunoașterea de către toate Statele a pozițiunii europene a României, răspândirea în lume a unui nume onorabil și respectat, și pe lângă acestea, progresele însemnate culturale și economice în toate direcțiile activității unui popor plin de viață
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
renume ca: T. Cipariu, S. Bărnuțiu, ș. a. din Școala Ardeleană, aduși prin grija Sa personală,.. după peste o sută de ani de existență,.. prin „grija” autorităților comuniste a fost desființat. Dar, așazisa Reformă a Învățământului, nu se limita doar la desființarea unor școli de prestigiu, ci, a însemnat, de fapt, dărâmarea unui sistem de învățământ care ajunsese printre cele mai bune din Europa. În clasă era o tăcere deasă, că-ți auzeai bătăile inimii... Ploaia bătea în fereastră de azi dimineață
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mulțime. Ascultam vacarmul din Piață.. și,trăiam ciudata senzație, că se aducea ofrandă, prin cântare de biruință, „marei reforme”... a izgonirii noastre.. Elevii seminariști au privit în față realitatea brutală, rea și dușmănoasă. Reforma învățământului nu se limita, doar, la desființarea unei școli de prestigiu.. ea însemna distrugerea unui sistem de învățământ, ajuns printre cele mai bune din Europa. Eram martori la prăbușirea unei lumi.. Uralele în Piață nu mai conteneau „.. Trăiască, tovarășul Stalin eliberatorul tuturor popoarelor..!”, striga activistul în pâlnie
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
eu îngrijorat. „ Ei nu, nu... cu tramvaiul, până în Piața Unirii , doar la câțiva pași intri în Lozonschi.. ! apoi, la câteva case pe partea stângă..!”, îmi șopti rar un gând. „.. Ei.. așa era atunci.. dar, după atâta prăpastie de vreme, de la desființare.. cred că s au schimbat multe...Eu nu știu, n-am mai avut drum pe acolo niciodată...” Și, alt gând îmi năvăli în minte.. „.. Oare, vor veni toți pe care i-am anunțat..?!” Așa, cum am vorbit sub „tei”, cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
uliță Lozonschi, și doar la câteva case mai la vale, pe partea stângă, începea gardul înalt, de fier forjat, pe un postament masiv de piatră, care înconjoară clădirea Seminarului de jur împrejur. Așa îl țin minte,.. dar, de atunci, de la desființare, n-am mai avut drum pe acolo niciodată... ... Când am ajuns în Ștefan cel Mare, cam pe unde știam... nu mică mi-a fost surpriza. Pe locul fostei cârciume, din Ștefan cel Mare, pe locul fostei piațete, de unde porneau radial
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mozaicul de pe peretele de deasupra ușii, Mântuitorul, cu brațele deschise ne binecuvânta întoarcerea acasă...zâmbindu-ne divin. Am pășit cu sfiiciune și evlavie pragul bisericuței noastre de suflet, unde am învățat taina rugăciunii și închinării... unde ne-am închinat până la desființarea școlii. La gândul că aici și-a înălțat ruga și Mihalache Sturza-Vodă, emoția care mă înstăpâni n-o pot înfățișa în cuvinte. Razele soarelui pătrundeau în Capelă prin fereastra cu vitralii, din peretele nordic al Pronaosului, ca o pânză trandafirie
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de catehizie”, de la Socola, primul seminar de preoți din țară, înființat de Mitropolitul Veniamin. Adăugă cunoscutul scriitor Vasile Filip cu un zâmbet trist. Da, adevărul trebuie păstrat intact !.. murmură Mircea, indignarea din sufletul său bun atingând prea-plinul... gândindu-se la desființarea, de către comuniști, a primului Seminar de preoți din țară. Regimul ateu, pentru a desființa Biserica, trebuia mai întâi să-i distrugă slujitorii... Așa e..! mormăirăm toți. Din nou tăcere... Adevărul așteaptă... și, se răzbună în cele din urmă, împotriva celor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
intr-o realitate nemărginită, uitând de zădărnicia lucrurilor și de deșertăciunile lumești, acordurile pătrunzându-le în suflet... în toată ființa lor.” După ce părintele Scarlat Porcescu, directorul de atunci al Seminarului, a anunțat, cu glas sugrumat de durere, hotărârea autorităților de desființare a acelei celebre școli, toți elevii s-au retras în clasele în care se simțiseră până atunci ca la ei acasă. Erau dezorientați și deznădăjduiți. Era în anul 1948, an în care învățământul românesc avea să cunoască o derutantă cotitură
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe rând, pășind ca în biserică, abia auzit, am ieșit din clasă.” Acesta este spațiul istoric cuprins în admirabila carte a lui Gheorghe Tescu (emoționantă nu doar pentru foștii seminariști, câți au mai rămas!), rememorat la 60 de ani de la desființare prin gestul celor cinci „supraviețuitori” adunați mai întâi sub umbra de lumină a Teiului lui Eminescu din Copou și apoi în sanctuarul din care fuseseră izgoniti, dar niciodată îndepărtați... „Am pășit cu sfiiciune și evlavie pragul bisericuței noastre de suflet
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a Teiului lui Eminescu din Copou și apoi în sanctuarul din care fuseseră izgoniti, dar niciodată îndepărtați... „Am pășit cu sfiiciune și evlavie pragul bisericuței noastre de suflet, unde am învățat taina rugăciunii și închinării... unde ne-am închinat până la desființarea școlii.” În modestia lui, pe care încă i-o mai reproșez într-o măsură, Gheorghe Tescu mărturisește în Postfață: „Aceste pagini sunt, doar, niște mărturisiri ale unui om, care a fost martor al unor întâmplări și evenimente zguduitoare pentru vremurile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din anexă nr. 2. ... Articolul 12 (1) Serviciul exterior al Ministerului Afacerilor Externe cuprinde misiunile diplomatice, oficiile consulare și centrele culturale. ... (2) Numărul maxim de posturi prevăzut pentru serviciul exterior al Ministerului Afacerilor Externe este de 1.100. ... (3) Înființarea, desființarea și schimbarea rangului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare se fac potrivit legii. Înființarea sau desființarea centrelor culturale ale României în străinătate se face prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Afacerilor Externe și de Ministerul Culturii. ... (4) Structura de personal
HOTĂRÂRE nr. 41 din 20 ianuarie 2000 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126692_a_128021]
-
diplomatice, oficiile consulare și centrele culturale. ... (2) Numărul maxim de posturi prevăzut pentru serviciul exterior al Ministerului Afacerilor Externe este de 1.100. ... (3) Înființarea, desființarea și schimbarea rangului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare se fac potrivit legii. Înființarea sau desființarea centrelor culturale ale României în străinătate se face prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Afacerilor Externe și de Ministerul Culturii. ... (4) Structura de personal și regulamentul de funcționare a misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și centrelor culturale se aprobă prin
HOTĂRÂRE nr. 41 din 20 ianuarie 2000 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126692_a_128021]