KorAP: Find »[drukola/base=destul & drukola/pos=adverb]« with Poliqarp

<1 ...184 185 186 ...246 >

6,141 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345

baia. Altfel nu se poate Împărți. Ai tăi aleg partea cu baia. Te zgâiești la pâlnia dușului. Încerci jaluzelele. Cârâie ca o mitralieră. Aluneci pe parchet și cazi. Suspini. Și te bucuri. Trânta cu ziua ia sfârșit. Ai zgâriat-o destul. Se Înserează. Fratele tău, care a fost tuns la zero și pe care l-ai poreclit Oaia, este eliberat din pivniță. În locul lui a intrat cea mai mare parte a lucrurilor. În afară de paturi. Mâine vin zugravii. E frumoasă strada Episcop

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326

garsonieră minusculă cu chirie În cartierul Balham, unde singura Încăpere o foloseau drept dormitor, cameră a copilului și birou. Aici Phil concepea imaginile pentru cutii de detergent și de cereale. Treizeci de ani mai târziu, tot asta făcea. Avusese Întotdeauna destul succes și meseria lui avea căutare, Însă doar În urmă cu zece ani ajunsese să joace În liga celor tip Kellog’s, Nestlé sau Procter & Gamble. Până atunci companiile care-l angajau erau destul de jos pe piața de capital. Creațiile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
iminent. Dar, pe măsură ce treceau zilele, Ruby totuși nu-și lua inima În dinți s-o sune pe Stella și să-i spună că nu voia să fie partenera ei de afaceri. Adevărul era că, deși avea niște capital, nu era destul cât să Închirieze un magazin, să-l decoreze și apoi să-l umple cu marfă. Când apelase la banca ei pentru un Împrumut, aceștia au putut să-i ofere doar o fracțiune din cât ar fi avut nevoie pentru că n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
e bebelușul mai mare, cu-atât circumcizia e mai dureroasă. Și o să facă un scandal monstru, la fel ca data trecută. Saul și cu mine plănuim să avem o discuție sinceră și hotărâtă, dar pun pariu că n-o să fie destul și că, În ziua cu pricina, o să scoată din dulap pânza de sac și o să-și pună cenușă În cap, exact cum a făcut și la nunta noastră și la circumcizia lui Ben. Și mă gândeam dacă n-ai putea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
trebuie să mă Întorc până la urmatoarea masă a lui Connor. Am trecut pe-aici doar ca să Îmi cer scuze pentru... — Știi, Racii trebuie să aibă grijă de sistemul lor imunitar, o Întrerupse Chanel, mustrând-o pe Fi. Dacă nu dormi destul, o să fii la pământ rău de tot. —Spune-i asta lui Connor atunci când mă trezește de cinci ori pe noapte. Apropo, e Înnebunit după jucăria de leagăn pe care i-ai dat-o. Mulțumesc Încă o dată, a fost un gest

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
de larg Încât mâna ei prinse perdeaua, făcând-o să alunece pe bară. O trase Înapoi, aparent fără să-și fi dat seama că Ruby văzuse În cabină. Întregul incident cu mișcarea perdelei a durat o secundă, dar a fost destul pentru ca ochii lui Ruby să zărească abdomenul Claudiei, Mintea ei Întregistrase că, În legătură cu sarcina, lucrurile nu stăteau tocmai cum ar fi trebuit. Femeia purta un body de culoarea pielii cu sâni mari și o burtă de gravidă de luna a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
ridicat-o, cum a făcut cei cațiva pași și cum a Întins-o pe canapea. Un teanc de perne au fost așezate sub picioarele sale. — Asta va pune sângele În mișcare din nou, zise bărbatul. Ceea ce s-a și Întâmplat, destul sânge s-a mișcat ca să o convingă să riște să deschidă ochii. Când a văzut iar o cameră albastră și tremurândă, i-a inchis din nou. — Te doare ceva, Ruby? a Întrebat bărbatul. A dat din cap În semn de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Mia Ferrari - au născut la spitalul dumneavoastră. Ar fi de așteptat ca spitalul St. Luke, care știm că promovează graviditatea sănătoasă și nașterile naturale, să pornească o campanie de educare a viitoarelor mame pentru o alimentație sănătoasă. Credeți că faceți destul În acest sens? Lui Ruby i se păru o Întrebare un pic răutăcioasă, dar cât se poate de rezonabilă. Tom Hardacre o prinse din zbor. Pe față i se Întipări o expresie de adâncă Îngrijorare. —Kate, răspunse el cu un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
atelier și cerea puțini bani pentru serviciile sale. În clipa aceea, Bridget dădu buzna În bucătărie. Îl ținea pe Connor În brațe. Păi cum, Fiona, uită-te un pic la el. Doarme ca un mielușel. Zău că nu-l scoți destul la aer. De-aia nu doarme noaptea. Bei vin, constată ea văzând sticla de Chardonnay. — Da, vrei un pahar? zise Fi. Bridget ignoră invitația, scoțând În schimb un fornăit sonor, de dezaprobare: — Dar o să-ți treacă În lapte și-o să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Da, vrei un pahar? zise Fi. Bridget ignoră invitația, scoțând În schimb un fornăit sonor, de dezaprobare: — Dar o să-ți treacă În lapte și-o să-l strice pe Connor la burtică, se scandaliză ea. Mititelul de el, n-a tras destul? I-l dădu pe Connor lui Fi și Începu să-și descheie jacheta. — Îl duc imediat sus, să-i controlez rana. Ultimul comentariu Îi era adresat direct lui Saul. Ruby și Fi Îi văzură venele de pe tâmple pulsând. Las-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
mai minimalist. Adică cu pereți albi și poze color foarte mari cu mame și copii poate... O prinsese În plasă. Mamă, ce-o prinsese În plasă. Ruby simți că o furnica pielea de plăcere. Până la urmă, nu prea a avut destul timp ca să vorbească cu Sam, În parte pentru că telefonul suna Încontinuu, și În parte din cauza lui Chanel carea părea foarte hotărâtă să-i povestească lui Sam tot istoricul ei ginecologic. În vreme ce Chanel sporovăia, ea continuă să desfacă păturile. — Oricum mi-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
După ce plecă Sam, ea a zăcut În pat, cu genunchii la gură și a plâns până când a trebuit să se târască la muncă. Sentimentele ei oscilau Între șoc Îngrozitor și dezgust. Ca și când faptul că Sam o Înșelase nu o durea destul rău și-așa, să descopere și că era un nenorocit care făcea avere ajutându-le pe niște starlete vanitoase și obsedate de sine să-și păstreze siluetele folosind surogate care să le poarte bebelușii În pântece, o făcea să-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
din cap aprobator. Chanel Își luă paharul de șampanie. Părea adâncită În gânduri. — Știi, Craig și cu mine nu l-am fi avut niciodată pe Alfie, dacă nu erai tu. Nu sunt sigură că o să reușim vreodată să-ți mulțumim destul pentru asta. Chiar atunci apăru Fi. Arăta super Într-o rochie Vivienne Westwood din mătase bleu pal. Ruby trase un fluierat ca-n filme. Fi Îi răspunse printr-o piruetă surâzătoare. Apoi se așeză lângă ele la bar și luă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394

marginea drumului, să o iubesc acolo. — Vino lângă mine. Mi-a dat ascultare, și-a așezat capul pe umărul meu, căpșorul ei osos și fremătător, și a rămas așa privind strada împreună cu mine. Conduceam, iar din când în când era destul să mișc puțin maxilarul ca să-i ating urechea, ori altceva din ea, să o sărut. Ea respira calm, și încetul cu încetul o mare liniște a pus stăpânire pe noi. Timpul era puțin îngăduitor, fără mult soare și chiar cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225

românește, asimilându-mi-o și apropriindu-mi-o, și, secundo, pentru că aceasta e condiția în care Unamuno își scria cărțile: nici un rând din vasta sa producție nu a fost așternut pe hârtie la rece, din necesități academice sau din vanitate auctorială. E destul să spun că în întrega sa carieră universitară salamantină de profesor de greacă veche (catedră obținută printr-un concurs) nu a scris riguros niciun articol „de specialitate“, dar toată viața a purtat cu sine o mică ediție de buzunar a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-l ucid pe Goti dacă-l voi vedea că trage să moară sau să-l las să moară dacă mă voi teme să nu fiu nevoit să-l ucid. Și nu vreau să mai lungesc această post-prefață, căci am spus destul ca să-i las alegerea prietenului meu Víctor Goti, căruia-i mulțumesc pentru osteneală. M. de U. I Când apăru în poarta casei sale, Augusto întinse brațul drept, cu palma în jos și deschisă, și, îndreptându-și ochii spre cer, rămase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-și scoată degetele din buzunar -, cum de iese singură? E nemăritată sau căsătorită? Are părinți? — E nemăritată și orfană. Locuiește cu un unchi și-o mătușă... — Din partea tatălui sau a mamei? — Nu știu decât că-i sunt unchi și mătușă. Destul, ba chiar prea mult. — Dă lecții de pian. — Și cântă bine? Asta nu mai știu. — Bine, bine, destul; ține pentru osteneală. — Mulțumesc, domnule, mulțumesc. Mai poftiți ceva? Doriți să-i duc ceva? Poate... Poate... Da’ nu acum... Rămâi sănătoasă! — Vă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
orfană. Locuiește cu un unchi și-o mătușă... — Din partea tatălui sau a mamei? — Nu știu decât că-i sunt unchi și mătușă. Destul, ba chiar prea mult. — Dă lecții de pian. — Și cântă bine? Asta nu mai știu. — Bine, bine, destul; ține pentru osteneală. — Mulțumesc, domnule, mulțumesc. Mai poftiți ceva? Doriți să-i duc ceva? Poate... Poate... Da’ nu acum... Rămâi sănătoasă! — Vă stau la dispoziție, domnule, și nicio grijă, contați pe discreția mea. „Prin urmare, așa vasăzică, domnule,- își spunea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
că sunteți o excelentă profesoară... — Mă străduiesc să-mi fac cât mai bine cu putință datoria profesională și, dat fiind că trebuie să-mi câștig pâinea... Treaba cu obligația de a-ți câștiga pâinea... - dădu să spună don Fermín. — Bine, destul - îi întrerupse mătușa -; domnul Augusto e la curent cu toate... — Cu toate? Cu toate ce? - întrebă Eugenia pe un ton aspru și schițând foarte ușor gestul de a se ridica. — Da, cu povestea ipotecii... — Cum? - exclamă nepoata sărind în picioare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
stare naturală! Oh, omenirea, omenirea! — Și ai avut mult de așteptat, don Augusto? - întrebă mătușa. — O, nu, doamnă; nu, deloc, deloc, o nimica toată, o clipită. Cel puțin, așa mi s-a părut... — Ei, chiar așa! Da, mătușă, foarte puțin, destul însă ca să-și revină dintr-o ușoară indispoziție cu care a venit de pe stradă... — Cum? — O, n-a fost nimic, doamnă, nimic... Acum vă las, am treabă - zise Eugenia și, dând mâna cu Augusto, plecă. — Și ia s-auzim, cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
cu mine, Rosario, nici ce spun, nici ce fac, nici ce gândesc; nu mai știu dacă sunt îndrăgostit de femeia aceea, de femeia aceea căreia tu îi zici rea... — Păi eu, don Augusto... — Augusto, Augusto... — Păi eu, Augusto... — Bine, taci, destul - și el își închise ochii -; nu spune nimic, lasă-mă să vorbesc doar eu, cu mine. Așa am trăit de când a murit mama, cu mine însumi, doar cu mine însumi, adormit. N-am știut ce înseamnă să dormi împreună cu altcineva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
constă în faptul ca dumneata să fii fericită cu soțul pe care ți-l alegi în deplină libertate!... Ah, acum înțeleg, dumneata îți rezervi rolul de victimă eroică, de martir! Păstrează-ți casa, repet. Ți-o dăruiesc. — Dar Eugenia, Eugenia... — Destul! Și fără a-i mai arunca vreo privire, cei doi ochi de foc dispărură. Augusto rămase o clipă ca scos din minți, fără a-și da seama că există, și, când scutură ceața confuziei care-l învăluise, își luă pălăria

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
a spus: „Dumneata vrei să mă cumperi, vrei să-mi cumperi nu dragostea, căci asta nu se cumpără, ci trupul! N-ai decât să-mi iei casa!“ Să-i cumpăr trupul..., trupul ei...! Când și-al meu îmi e prea destul, Orfeule, și-al meu îmi e prea destul! Nevoie am de suflet, de suflet, de suflet. Și de un suflet de foc, ca acela ce iradia din ochii ei, ai Eugeniei. Trupul ..., trupul său... da, trupul îi este magnific, splendid

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
să-mi cumperi nu dragostea, căci asta nu se cumpără, ci trupul! N-ai decât să-mi iei casa!“ Să-i cumpăr trupul..., trupul ei...! Când și-al meu îmi e prea destul, Orfeule, și-al meu îmi e prea destul! Nevoie am de suflet, de suflet, de suflet. Și de un suflet de foc, ca acela ce iradia din ochii ei, ai Eugeniei. Trupul ..., trupul său... da, trupul îi este magnific, splendid, divin, dar trupul îi este suflet, suflet pur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
Zi, să ce? — Să-l accepți și ca soț. — Aud? - și ea se ridică în picioare. — Îl accepți și, cum e un prăpădit... totul se-aranjează... — Cum adică totul se-aranjează? — Da, el plătește, iar noi... Noi... ce? — Păi noi... — Destul! Și Eugenia ieși cu ochii vâlvătaie și zicându-și: „Ce brute, ce brute! N-aș fi crezut-o niciodată... Ce brute!“ Și ajungând acasă, se încuie la ea în cameră și izbucni în plâns. Și trebui să se culce, doborâtă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]