5,611 matches
-
la principiile propagandei revoluționare. Opoziția politică este de orientări foarte diferite. Nobilimea liberală care ar vrea să controleze îndeaproape regimul țarist, burghezia reunită în Partidul Constituțional Democrat, care dorește o evoluție a regimului către un parlamentarism de tip occidental, socialiștii, divizați în "socialiști-revoluționari" care promit țăranilor confiscarea marilor domenii și în "so-cial-democrați", care se sprijină mai mult pe proletariat, dar care sînt ei înșiși împărțiți în "menșevici" și "bolșevici"8 . Refuzul categoric al guvernării țariste de a face niște reforme, a
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
din punctul de vedere al scopurilor militare. Rămîn caracterul acestui regim, germenii revoluției sociale și ai destabilizării pe care acesta îi conține și a căror contaminare se face deja simțită în întreaga Europă Centrală. Din acest punct de vedere, deși divizați în ceea ce privește metoda ce trebuie folosită, Aliații sînt de acord să distrugă puterea bolșevică. Ori, ei găsesc în Rusia factori favorabili pe care este doar suficient să-i exploateze. Popoarele alogene au devenit independente datorită revoluției: Țările Baltice, Polonia, Finlanda nu
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
venituri și care începînd din 1936 nu va ezita sa revină la ideile lor nonconformiste pentru a-și justifica desăvîrșirea sa totalitaristă. În unanimitate de acord să denunțe "deriva burgheză" a Italiei mussoliniste, intelectualii și artiștii militanți sînt în schimb divizați în ce privește sensul pe care să-l dea "revoluției fasciste". Curentului modernist și centralizator reprezentat de scriitorul Bontempelli și de revista sa Novecento (Secolul douăzeci), de pictorii De Chirico, Morandi și Carré, i se opune în anii 1920 o tendință provincialistă
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de participare reprezentate prin titluri, numite acțiuni, pentru desfășurarea unei activități comerciale, în scopul împărțirii beneficiilor, și care răspund pentru obligațiile sociale numai în limita aporturilor lor44. Societatea pe acțiuni este o societatea de capitaluri, al cărei capital social este divizat în acțiuni iar asociații răspund doar în limita contribuției la capitalul social. Interdicția legală de concurență atât directă cât și indirectă priveste pe membrii consiliului de administrație, directorii și administratorii societății. Normalitatea prohibiției izvorăște din accesul nelimitat pe care îl
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
pentru apărarea unui interes public major". 83 C. Butacu, op. cit., p. 7. 84 A. Cotuțiu, G.V. Sabău, op. cit., p. 9. 85 I. Turcu, op. cit., p. 277. 86 Patrimoniul are următoarele funcții: • constituie gajul general al creditorilor chirografari. Dacă patrimoniul este divizat creditorii pot urmări numai bunurile care fac parte din masa patrimonială în legătură cu care s-au născut creanțele lor. Gajul este și rămâne general deoarece poartă asupra unei întregi grupe patrimoniale. Dar este în același timp specializat, fiindcă se limitează doar
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
clară a ipotezelor principale conturează o analiză pertinentă, asigurându-le beneficiarilor noi informații utile și relevante. În prezentul capitol, se urmărește furnizarea de recomandări generale și specifice în vederea construirii de scenarii de evoluție cu privire la perspectivele unei securități alimentare, problematica fiind divizată și analizată în trei secțiuni: sectiunea I: - Prezentarea generală a etapelor scenariilor de evoluție; secțiunea II: - Principii directoare; secțiunea III - Glosar de termeni-cheie. 4.1. Secțiunea I: Etapele de construire a scenariilor de evoluție Dezvoltarea unor scenarii pe tema securității
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
care se unesc la baza creierului formând poligonul Willis, loc de unde se desprind numeroase alte artere care asigură vascularizația cerebrală [1,2]. CIRCULAȚIA ARTERIALĂ ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ Artera carotidă internă (ACI) asigură vascularizația porțiunii anterioare a emisferelor cerebrale și este divizată în mai multe segmente de la 4 la 8 segmente [3-5]. Clasificarea Cincinnati împarte artera carotidă internă în 7 segmente (fig. 5.1): cervical, pietros, lacerum cavernos, clinoidian, supraclinoidian și comunicant [3,6]. ARTERA VERTEBRALĂ (AV) Vascularizează porțiunea posterioară a emisferelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
o mobilizare uriașă, pentru că și zona era una instabilă, fiind pe vechea albie a Bahluiului. A fost o provocare și pentru constructori. Dar a ieșit această mare platformă a învățământului superior tehnic. D.T.: Profesorul Gafițeanu a conceput atunci o strategie divizată de dezvoltare a platformei, angajând, pe lângă finanțele de la buget, influența și competența decanilor, profesorilor și absolvenților în atragerea de resurse prin integrarea IPI în cercetare și producție. S.B.: Venea și în întâmpinarea conceptului "integrării", la care ținea conducerea de partid
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
2); studenți (2); studenții (2); un grup (2); acasă; acceptare; actual; actuale; actuali; acum; adidași; adunare; afecțiune; ambii; aproape; băiat; bărbații; bun; bune; buni; și ale tale buze moi; calitate; case; cercei; colectivitate; companie; credință; cunoștințe; curaj; curați; Darius; deștepți; divizat; doar doi; egalitate; ele; etichetă; eu cu mine; eu și prietena; evoluție; exact; fericiți; fete; fetele; fețe; ființe; fragment din viață; gloată; grădină; grupă; la gunoi; iar; impecabili; inimă; iubim; iubită; iubiți; îmbrăcăminte; începute; însușire; întreg; legămînt; love; lume; lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
global, subiectul uman, cu ajutorul limbajului, comunică idei, stări, dorințe, adică transmite semnale și coduri. Mai frecvent, clasificările comunicării, efectuate după numeroase criterii se referă la existența următoarelor tipuri de comunicare: comunicare interpersonală (desfășurată între două persoane) și comunicare de grup, divizată în intragrupal și intergrupal. Comunicarea poate genera cercetări, idei, contradicții, dar și sinteze. În mod obișnuit, clasificarea comunicării se referă la: comunicarea non-verbală și comunicarea verbală. Comunicarea non-verbală, după cum reiese chiar din denumirea ei, se realizează prin intermediul unor mijloace altele
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
natural din constrângerile unei producții de serie, în vederea unei distribuții de masă. Fiind supuși legii pieței, industriașii sunt împinși să caute consumul și comunicarea maxime. Această competiție duce direct la demagogie, facilitate și mediocritate, privilegiind ceea ce unește în detrimentul a ceea ce divizează. În sfârșit, neocultura ar fi tranchilizantă. Ocupând un loc tot mai important în timpul liber al oamenilor, ea ar acționa ca un adevărat narcotic social, datorită conținuturilor sale ce înclină spre evaziune, mai mult decât spre o mai bună “inserție” a
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
mulțime de ciudățenii. Marile descoperiri au lărgit orizontul european. Progresul schimburilor bancare și comerciale a antrenat dezvoltarea paralelă a schimburilor de informații. Noile state moderne au impus, pentru administrațiile lor, crearea de noi rețele de informații. Marile conflicte care au divizat Occidentul în secolul al XVI-lea au alimentat curente și necesități de informare. 2. Crearea serviciilor poștale moderne. Formarea marilor state moderne a asigurat o mai mare securitate și regularitate în comunicații. Sînt puse la punct primele servicii poștale de
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
guvernamental, Siècle al lui Havin "monitor al opoziției", anticlerical și aparent democratic. B) Imperiul liberal (1860-1868). Creșterea nemulțumirilor (ruptura cu catolicii și cu protecționiștii), eșecurile externe și îmbătrînirea lui Napoleon III au antrenat o anumită relaxare a restricțiilor. Pentru a diviza opoziția, guvernul a autorizat apariția de noi ziare, ca L'Opinion nationale a lui Guéroult (1859), Le Monde (1860) destinat a fi organul catolic indispensabil din momentul suprim(rii jurnalului Univers în 1860 (care a reapărut în 1867), mai ales
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
ziarelor. La fel de bine se știa că riscurile politice ale libertății presei erau de acum înainte mult mai reduse: forțele monarhice erau incapabile de a găsi în ziare un ajutor susceptibil de a pune Republica în pericol; acțiunea pe care presa divizată prin concurența dintre titluri o exercita asupra opiniei publice se dovedea în timp prea difuză pentru a putea provoca aceste mari mișcări de opinie care, sub regimurile anterioare, au împins la revoluții succesive. Oamenii politici știau de asemeni, din experiență
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
aceasta difuza deja 13,6 milioane, 18,1 în 1960 și 23,1 în 1968. 2. Noile sale structuri. Noua presă se caracterizează prin dispersarea publicațiilor sale, însă concentrația și-a făcut repede simțite efectele. Dacă presa cotidiană a rămas divizată în mai mult de 1000 de titluri, foarte repede s-au constituit rețele regionale care au asigurat în comun serviciile redacționale, tehnice și comerciale ale ziarelor și apoi au controlat chiar ele întreprinderile. Regionalizarea nu a fost într-adevăr pusă
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
să fie implicat. Aceeași atenție trebuie acordată și consilierii individuale. 8. Concentrarea pe experiențele de succes Procesul de consiliere în carieră este întărit cu ajutorul succeselor experimentate. În acest sens, se impune stabilirea obiectivelor pe termen lung, care să fie însă divizate în obiective mai mici, care să fie atinse în timp util. 9. Susținerea acțiunilor în cadrul sesiunilor și între sesiuni Implicarea activă este un element foarte important în cadrul procesului de consiliere și este nevoie să fie exprimată la fiecare nivel. Clienții
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
contradicție, elemente tehnice atât de eterogene rezidă în însăși faza de modernizare incipientă (implicând coexistența curentelor și tendințelor) în care se găsea literatura română în momentul publicării textului (în numărul introductiv al revistei ieșene Dacia literară, editate de Mihail Kogălniceanu). Divizată în patru părți, fiecare precedată de un epigraf semnificativ, nuvela poate fi rezumată în termenii unei lupte pentru obținerea și conservarea puterii politice absolutiste. Însă acest conflict, universal prin tematică, este particularizat prin exacerbarea sadică a trăsăturilor comportamentale ce-l
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nou, trei narațiuni, semnate de I.L. Caragiale, de Gib. I. Mihăescu și de Alexandru Philippide. 2.3.1. Deformarea psihologică În vreme de război de I.L. Caragiale Trama "schiței" (desemnarea îi aparține autorului; în fapt, organizarea este tipică unei nuvele divizate în trei părți distincte) În vreme de război (1898) constituie pandantul ambiguizat epic al mai vechii nuvele O făclie de Paște. Substratul intrigii rămâne aproximativ același: un hangiu (de data aceasta, un etnic român) este torturat de propria conștiință, care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Al. Piru particularizează proza scurtă a lui Philippide, susținând că aceasta "diferă esențial de narațiunile de aventuri ale epocii, străine și românești, excluzând intriga mecanică polițistă și având un fond psihologic serios, nu mai puțin interesant" (1972: 158). Nuvela este divizată în patru părți, inegale ca întindere, dar bine imbricate unele în altele. Trebuie remarcat instinctul de dozare perfectă a suspansului narativ din partea lui Philippide, fiindcă diegeza nu ne proiectează fără somație in medias res, ci pregătește cu minuțiozitate declanșarea teribilei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Lecouteux 98. (În fine, într-o paranteză, ar trebui să adaug că tulburătoarele ilustrații ale lui Aubrey Beardsley la piesa lui Oscar Wilde, Salomé99, ar putea fi utilizate cu ușurință ca adjuvant grafic la o ediție de lux Domnișoara Christina.) Divizat în nouăsprezece capitole (număr mistic, încărcat de semnificații speciale în cifrul labirintic eliadesc)100, romanul lui Eliade are centru evenimentele stranii petrecute la un conac din Câmpia Dunării. Narațiunea debutează în registru convențional, cu o masă în familia Moscu, la
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
care explică delegarea și verificând multe ipoteze pe marginea unei baze de date de acte legislative importante. Două rezultate sunt relevante în cazul nostru. În primul rând, Congresul delegă o autoritate politică mai mică în perioada în care guvernul este divizat, adică, când ramurile legislative și executive ale guvernului nu împărtășesc aceleași preferințe politice. În al doilea rând, Congresul delegă o mai mare autoritate discreționară în executiv în arii politice complexe, intensive în informație. Factorii determinanți ai delegării pot fi înțeleși
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
sunt, astăzi, cercetările legate de dezvoltarea unei didactici universitare. Foarte actuală și operantă a Început să devină clasificarea după criteriul organizării individuale/sociale a muncii. În acest sens distingem: 1. Metode de activitate individuală (bazate pe mecanismele activității mintale individuale) divizate și ele În: a) libere; b) sub direcția profesorului; c) programate. 2. Metode de activitate În doi (În perechi sau duale): a) profesor-elev (tutore-elev); b) elev-elev. 3. Metode de activitate În echipă (În microgrupuri de dimensiuni inferioare unei clase de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și de asimilare atezaurului cultural al umanității. Așa s-a prefigurat, În timp, un model „logocentric” al Învățării prin cultură. Iar dacă vom ține seama și de suportul principal purtător de informație În cadrul comunicării, atunci aceste metode se vor putea diviza mai departe În: 1. Metode de comunicare orală (bazată pe limbajul oral, pe cuvântul rostit), la rândul lor subdivizate În: a) metode expozitive (afirmative) din care fac parte: narațiunea, descrierea, explicația, demonstrația teoretică, prelegerea școlară, prelegerea universitară (cursul magistral), conferința
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o comunicare pozitivă importantă legată de „aici și acum”. De exemplu în cazul Anei se referă la faptul că nu are cu adevărat 8 ani, deși o parte din ea poate trăi amintirile de la acea vârstă. Pacientul este de fapt „divizat”, cu o parte având 8 ani (copilă și o parte având 22 de ani (adultulă, astfel facilitând procesul de reevaluare. Au fost adresate o serie de alte întrebări ideodinamice incluzând accesarea și trecerea în revistă a experiențelor legate de problemă
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de Clarkson (2003Ă, care a fost discutată în capitolul 2. Tehnicile de imagerie Spiegel (1994Ă sugerează că este util ca pacienții să își imagineze evenimentul traumatic pe un ecran imaginar, care le dă sentimentul distanței de experiență. Ecranul poate fi divizat în două (de ex. „tehnica ecranului divizat”Ă, astfel că pacientul își vizualizează pe o parte a ecranului un aspect al evenimentului (de ex. imaginea violatorului în cazul victimelor violuluiă și pe cealaltă parte a ecranului ceva ce persoana a
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]