KorAP: Find »[drukola/base=dormitor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...184 185 186 ...272 >

6,786 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

În timp ce bântuia pe la marginile studioului în semiântuneric, salvarea se prezentă sub forma unei scări proptite de un panou de decor. Își lipi urechea de cartonul gipsat. Thomas auzea vocile actorilor de cealaltă parte încercând să înregistreze două dintre scenele din dormitor. Își ridică privirea și observă două mici orificii luminoase făcute în lemn, exact în locul unde stătea scara. S-ar putea oare să dea spre platou? (După cum a descoperit mai târziu, erau decupate într-o pictură în ulei, un îngrozitor portret

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
două mici orificii luminoase făcute în lemn, exact în locul unde stătea scara. S-ar putea oare să dea spre platou? (După cum a descoperit mai târziu, erau decupate într-o pictură în ulei, un îngrozitor portret de familie agățat pe peretele dormitorului, în spatele căruia își făceau apariția din când în când ochii vigilenți și înfricoșatori ai ucigașului.) Urcă scara în tăcere ca să se asigure că orificiile erau exact poziționate ca să încapă în ei o prereche de ochi omenești. Păreau să fi fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
ei o prereche de ochi omenești. Păreau să fi fost destinate exact acestui scop. După ce i-au trebuit câteva secunde ca să se adapteze la lumina puternică, privi în jos și văzu că avea acum o vedere neîntreruptă de nimic asupra dormitorului interzis. N-a fost imediat clar ce se petrecea, deși scena părea să se învârtă în jurul lui Kenneth, lui Shirley și unei oglinzi. Kenneth stătea cu spatele la Shirley în timp ce ea își scotea majoritatea hainelor, dar încă o vedea în oglinda de pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
o... șterg. Dădu să plece, dar se opri după ce făcu câțiva pași. Se întoarse și văzu că încă se ținea de cămașă, nesigură de intențiile lui. Thomas se foi incitat pe scară. — Domnișoară, spuse Kenneth , nu cumva știți unde e dormitorul meu? Shirley clătină din cap cu tistețe și spuse: Nu, mă tem că nu nu. — O! spuse Kenneth, și se opri. Iertați-mă. Acum o să plec. Shirley ezită, luând o hotărâre. — Nu. Rămâneți. Făcu un gest autoritar cu mâna. Întoarceți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
dată de mulți ani stăteam sub acoperișul părintesc. Era o experiență ciudată să mă întorc în recent nefamiliara casă, în acea suburbie care era jumătate oraș, jumătate sat și să-mi petrec multe dimineți stând la biroul din vechiul meu dormitor, privind peisajul care fusese odinioară întreaga măsură a experienței și a aspirațiilor mele, în timp ce mama rămânea la parter, încercând să-și găsească vreo treabă sau să completeze cu solemnitate unul dintre numeroasele careuri de cuvinte încrucișate din reviste sau ziare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
scrie orice îmi va trece prin cap și mă voi ocupa de detalii mai târziu. Deci mi-am adus din bucătărie o sticlă de vin alb, mi-am turnat un pahar plin și am scris prima propoziție. Îl urmă în dormitor. Era un început bun. Nimic complicat. Am sorbit din vin și mi-am frecat mâinile. Poate nu va fi la fel de greu cum crezusem. Acum, poate vreo două propoziții prin care să descriu dormitorul și apoi suntem p edrumul cel bun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
am scris prima propoziție. Îl urmă în dormitor. Era un început bun. Nimic complicat. Am sorbit din vin și mi-am frecat mâinile. Poate nu va fi la fel de greu cum crezusem. Acum, poate vreo două propoziții prin care să descriu dormitorul și apoi suntem p edrumul cel bun. Era o Ce era totuși? Nu voiam deocamdată nimic sofisticat, înglodându-l pe cititor în mormane de cuvinte inutile. Un singur epitet bine ales ar trebui să-și facă efectul. Ce-ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
nici măcar nu reușisem să-l întreb de ce Findlay era reținut la poliție - numai dacă, desigur (și brusc, asta părea unica soluție, evidentă), nu pătrunsese el în casa domnului McGanny și furase documentele legate de cartea mea. M-am dus în dormitor, m-am întins pe pat și m-am gândit la această posibilitate. Să-l fi prins deja, având în vedere că spargerea avusese loc ieri-noapte? Era posibil. Era bătrân și infirm și trebuie să fi lăsat vreo urmă din neglijență

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
un albastru delicat și trecerea de la acest albastru la negru se face foarte treptat și minunat.“ Fiona își puse jos cuțitul și furculița în timp ce vorbeam și asculta cu bărbia cuibărită în mâini. — Aveam poze cu el lipite peste tot în dormitor. Scriam și povestiri despre el. Și pe urmă, în noaptea în care a murit în accidentul de avion - am râs nervos - și nu e nevoie să crezi dacă nu vrei -, dar în noaptea în care a murit, l-am visat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
La ora nouă, lasagna bolborosea mulțumitor, masa era pusă, vinul era răcit. M-am dus în apartamentul Fionei. Nu era în camera de zi și nu mi-a răspuns când am strigat-o. O presimțire bruscă m-a dus în dormitor. Fiona stătea pe pardoseală în fața șifonierului deschis. Era îmbrăcată cu o rochie lungă albastră de bumbac al cărei fermoar nu era încă tras la spate. Se legăna încet în spate și în față, luptându-se să respire. Am îngenuncheat lângă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
distreze și nu-și îngăduia niciodată să se relaxeze. Vigilența eternă era una dintre precondițiile averii lui. La zece treizeci și cinci, ca o chestiune de rutină, se duse sus să verifice sistemul de securitate. Lângă singurul pat (de o persoană) din dormitorul principal, o ușă îmbrăcată în lambriuri dădea spre o cămăruță fără geamuri conținând un perete de ecrane de televiziune și un panou de comandă. Aprinse cu răbdare, pe rând, monitoarele, și căută nereguli. În sufragerie, în bucătării, în seră, în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
ușă îmbrăcată în lambriuri dădea spre o cămăruță fără geamuri conținând un perete de ecrane de televiziune și un panou de comandă. Aprinse cu răbdare, pe rând, monitoarele, și căută nereguli. În sufragerie, în bucătării, în seră, în piscină, în dormitoare, la lifturi. În birou. Dacă Mark a simțit un șoc de alarmă văzând ce se întâmpla în biroul lui, acel șoc nu s-a citit în ochii lui. S-a uitat cu atenție, asigurându-se că n-a interpretat greșit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
televiziune fuseseră foarte încurajatoare: Beamish spusese că atâta timp cât era el în postul respectiv, va face tot ce-i stă în putință ca să fie susținut filmul. Începea să se întunece. Graham aprinse lumina și trase perdelele. Cabina de montaj - de fapt dormitorul din spate al casei lor din Edgbaston - era chiar deasupra bucătăriei și o auzea pe Joan mișcându-se dedesubt, făcând ultimele finisaje la masa de seară. — Pistele de 3000 de metri, spuse vocea lui pe bandă, au fost construite în spatele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
suficiente pentru a pecetlui soarta nefericitului egiptean. Întâmplător, se afla la Paris, în drum spre centrul experimental de cercetări de la Saclay, unde tehnicienii irakieini erau instruiți de obicei în cadrul unui program de cooperare nucleară cu Franța. S-a retras în dormitorul din hotel devreme și în dimineața următoare trupul lui strivit în bătaie a fost găsit la picioarele patului de o cameristă. Să omori un om îm bătaie e o treabă zgomotoasă și dificilă, și Mark a fost surprins că apelaseră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
avem de discutat câteva afaceri personale. Cred că ar sosit momentul să vă retrageți. — Să mă retrag? Mark arătă spre Lucila și făcu cu ochiul. Graham dădu din cap și plecă de la masă. Au urcat la etaj într-un mic dormitor incomod, în care patul era nefăcut și recent folosit. Camera era curată, dar slab luminată și neelegantă. Pe covor erau pete de sânge, care păreau a fi acolo de mult timp. De îndată ce se închise ușa, Lucila începu să se dezbrace

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
și a spus că da, că nu-l deranja, că este măcar atât merită bietul om. Și așa, mai târziu în noaptea aceea, după ce tu te-ai dus la culcare, a venit în casă și l-am dus dus în dormitorul tău și a stat și te-a privit vreo cinci minute până când tu te-ai trezit și l-ai văzut și ai început să zbieri de-am crezut că o să cadă acoperișul pe noi. — Dar era visul meu, spuse Michael

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Lucruri cumplite. Să ne socotim norocoși dacă ne vom trezi mâine-dimineață siguri în paturile noastre. Se opriră în fața unei uși. — Aceasta este camera dumneavoastră, spuse el deschizând-o. Mă tem că broasca e spartă de ceva timp. Pereții și tavanul dormitorului lui Michael erau îmbrăcați în lambriuri de stejar închis la culoare și un mic foc electric încă nu avusese timp să încălzească aerul umed. În ciuda luminii acestuia și a două lumânări de pe masa de toaletă, un întuneric sumbru învăluia fiecare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
zi de la parter, cu căminul în care ardeau buștenii și cu promisiunea companiei umane (dacă se putea spune că o cameră plină cu membrii familiei Winshaw oferea așa ceva). Se schimbă cât de repede putu de hainele ude, apoi închise ușa dormitorului în urma lui, cu un oftat încet de ușurare și se grăbi să revină la parter. Dar era mai complicat decât își închipuise. Etajul casei era un labirint de coridoare, pe care Michael - își dădea seama acum - fusese atât de distras

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
spuse el lui Michael, să văd cum te descurci. Există o explicație foarte simplă, răspunse el. Ucigașul nu a intrat și nici n-a părăsit sala de biliard pe ușă. Există un pasaj din acea încăpere. Duce la unul din dormitoarele de sus. — Despre ce vorbești, omule? se răsti la el Thomas. — E adevărat. Întreab-o pe Tabitha: ea știe. Știe pentru că l-a folosit Lawrence în timpul războiului. — Ce tâmpenie! Se întoarse spre mătușa lui, care ascultase această conversație aparent amuzată. Ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
scării pe care urca, după ce termină inspecția finală a casei. Fie de oboseală fie de zăpăceala produsă de amețitoarele evenimente din ultimele ore, Michael se lăsă din nou învins de labirintul coridoarelor și când intră în ceea ce credea că este dormitorul lui, primul lucru pe care l-a văzut a fost o mobilă mare și nefamiliară: un dulap de mahon, cu o oglindă în mărime naturală pe ușă. Phoebe era cu spatele la oglindă și se reflecta în ea, aplecată ca să iasă din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
unul celuilalt. Michael spuse: — Bine, mulțumesc. Nu se mișcă. — Dezbracă-te. Michael se dezbrăcă. Rămase în chiloți, se strecură în așternutul patului dublu și adormi aproape imediat, abia apucând să murmure: — Joan m-a rugat să rămân la ea în dormitor. Am fugit. Nu știu de ce. — Cred că ținea mult la tine, spuse Phoebe. Am fost un prost. Phoebe își puse pe ea cămașa de noapte și se urcă în pat lângă el. Stinse lumina. Se întinseră cu spatele unul la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
fiecare parte a corpului lui era atins de fiecare parte a corpului ei, că din clipa aceea întreaga lume va fi percepută numai prin atingere, în asemenea măsură încât în căldura umedă a patului, în întunericul ocrotit cu draperii al dormitorului, fiecare moment, fiecare mică mișcare crea noi valuri de plăcere. Michael se temea de momentul când visul va lua sfârșit: când se va trezi ultima oară și se va pomeni singur în pat sau când îl va cuprinde un somn

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Morty? Mă tem că e foarte greu de spus. Se ascunde pe undeva, cu siguranță, dar casa asta e plină de pasaje secrete. E o adevărată vizuină de iepuri. Am descoperit asta în noaptea când Lawrence s-a încuiat în dormitorul lui. Peste câteva minute, era la parter și juca biliard, deci trebuie să existe o legătură ascunsă între cele două camere. — Exact - doar l-ai auzit vorbind în germană. Începe să se lege. Crezi că vorbea într-un aparat de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
e și asta dintr-un film? — Shirley Eaton în Goldfinger, spuse Michael. Mortimer și-a făcut cu siguranță temele. — Nu înțeleg cum a luat cheia. A fost în buzunarul pantalonilor mei toată noaptea. Numai dacă nu avea un duplicat. — Era dormitorul lui Lawrence, spuse Michael.Ceea ce în înseamnă că pe undeva e o ușă secretă și un pasaj care duce jos. Hai să vedem dacă-l găsim. Înconjurară camera, bătând în fiecare lambriu ca să vadă dacă nu se auzea un spațiu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
o așteptă o surpriză. Corpul gol al lui Roddy încă mai zăcea pe pat, dar în rest, nu mai era nimeni în cameră. Michael dispăruse. Instinctul, mai mult decât orice, îl atrăsese spre sofisticata oglindă cu ramă aurită de pe peretele dormitorului. O oglindă era o poartă spre infern: Michael aflase deja asta, așa că nu i-au trebuit decât câteva clipe ca să-și strecoare degetele prin spatele ramei și s-o desprindă de perete. Oglinda se deschise pe o balama rigidă, dând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]