5,320 matches
-
naivitate, Bacalbașa mai credea că degringolada Partidului Conservator din anii 1914-1916 și dispariția lui întâmplată după război s-ar fi datorat conflictelor pentru supremație (de altfel reale), declanșate de ambițiile personale ale șefilor săi mai în vârstă sau mai tineri, dornici să urce pe treptele cele mai înalte ale ierarhiei, ambiții care nu l-au iertat atunci nici pe „olimpianul“ Titu Maiorescu, spulberându-i totodată - din vina lui - vechea și frumoasa prietenie cu P.P. Carp. Nu e, de aceea, întâmplător faptul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tălmăcite sau numai amintite spre a fi scoase de sub praful uitării sub care erau amenințate să fie înmormântate. Femeile din câmpul artei, al literelor sau chiar numai al galanteriei sunt și ele mușcate de preacunoscutul șarpe al deșertăciunii. Memoriile femeilor dornice de a deveni celebre împodobesc vitrinele și, astfel, nesfârșitul domeniu al cunoștințelor umane este îmbogățit, astăzi, cu un bagaj de nimicuri agreabile și chiar de lucruri intime, pe care pudoarea femeiască se silea altădată să le ascundă cu îngrijire indiscreției
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Predescu; Colegiul III, general Golescu, C.A. Rosetti, Dumitru Brătianu, Stancu R. Becheanu, Eugeniu Stătescu, Grigore Serurie, Col. IV, Nicolae Fleva.66 Anunțarea acestor candidaturi s-a făcut într-o întrunire la Circul Suhr. Bonifaciu Florescu, care era și el dornic de a candida, a cerut cuvântul spre a combate candidatura lui Serurie și a lui Stătescu. În sala plină de lume a fost un moment de zăpăceală și mare zgomot. O parte din public susținea pe Bonifaciu, dar majoritatea era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
teren de dialog pentru purtătorii unor opinii contrare, ci un emițător în sens unic. „îmbunătățirea” din 1974 (cea prin care ni s a impus condiția de trimestrial) a fost, lucru de care m-am convins între timp, opera unor tovarăși dornici de o situație cît mai confortabilă. Pentru a o obține, au redus, ca număr de titluri și ca suprafață, publicațiile culturale și au lărgit cîmpul manifestărilor amatoristice. Orice lectură e, se știe, dublată de o reacție critică; orice festival înseamnă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sub el? Nu! Mozarții scoși din căciula „Cîntării României” sînt, probabil, niște copii normali. Dar pentru a hrăni vanitățile celor de sus, „profesioniștii” (din redacțiile ziarelor, de la radio și televiziune) au nevoie de prospătură. Le-o oferă profesorii și părinții dornici de publicitate, iar dacă trebuie, pun și ei condeiul pe ici-pe colo. În loc ca un asemenea act de corupere a minorilor să fie sancționat, cei ce-l fac sînt lăudați! Nici bunul-simț nu te mai ajută să deslușești care-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la adresa Conducătorului, ceea ce mă jenează e lipsa lor de măsură. Multe dintre ele ar trebui refuzate chiar de către cel lăudat. Oare nimeni nu are curajul să-i evoce însăși pilda Regelui Soare, care - scrie Voltaire (Sișcle de Louis XIV) - deși dornic de laude, căci acestea îl mobilizau să fie mai bun, nu le primea cînd erau prea mari (trop fortes). De pildă, atunci cînd Academia a propus ca subiect pentru premiile sale (regula cerea să fie informat) Quelle est de toutes
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
coborîrea din autobuz, doamna B. stă lîngă mine, dar cu ochii e la grupurile celor deja cazați și ieșiți la fumat pe platforma din fața hotelului. Rolul meu e, îmi dau seama, de a o introduce în „lumea bună” intelectuală. E dornică - mi-a spus pe drum - să cunoască „oameni interesanți”, să discute și „altceva decît se discută în cancelarie”. De fapt, interesul ei nu e să cunoască, ci să fie cunoscută. Reuniunea de la Onești îi oferă o asemenea ocazie, de aceea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aș bucura mult să aveți un răspuns. Criticul Dan Culcer, care locuiește acum la Paris, Într-o scrisoare de acum un an, Îmi scria cele ce vedeți În copia alăturată. N-am avut ce să-i răspund privind un tânăr dornic de asemenea studii. Vă Întreb pe dvs. dacă știți ceva - despre existența, deja, a unui inventar al bibliotecii și mai ales dacă vreun sucevean ambițios ar fi tentat de asemenea lucrare. Pentru o comunicare nemijlocită, iată adresa d-lui Culcer
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ca autorul Lovineștilor... , multe s-ar urni mai spornic În munca istoricilor literari. Nu ne vom trezi probabil decât când va fi foarte târziu, dacă nu prea târziu spre a recupera tot ce se pierde prin lipsa acelui spirit iscoditor, dornic să restituie și să conserve valori, cu conștiința „cronicarului”, care se simțea chemat să se Împotrivească uitării. Foarte frumos vă numește domnul Ciopraga „cronicarul de la Fălticeni; erudit, lansându-se În comentarii rotitoare”; cu acea civilitate de rară esență, de a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pentru tonusul dvs. și, cu toate că sunteți conștient de osteneala pe care o presupune prezența În actualitate, nu doriți cu nici un preț s-o ratați. Vă urez să treceți cu brio de agitația festivităților pentru care vă pregătiți și, firește, sunt dornică de vești de la ele, bineînțeles În măsura În care oboseala nu e prea mare. M-a bucurat eventualitatea unei lansări a Cazabanilor la București, ceea ce presupune șansa de a ne cunoaște personal. Mă bucură și faptul că nu aveți probleme financiare cu tipărirea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
materialul ăsta la Comisia pentru Cultură din Parlament. Vă trimit un ziar ca să vă mai distrați...240. Închei, dorindu-vă multă sănătate și toate cele bune. Radu Orac 2 Fălticeni, 12.V.2001 Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Pentru că vă știu dornic de a cunoaște cât mai multe lucruri, vă scriu acum. Numele meu este ORAC RADU NECULAI (așa scrie În buletin!) dar prenumele „NECULAI” nu-l folosesc, nu-mi place și nu mi s-a cerut 240 E vorba de ziarul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din cartea colonelului H. S. Olcott: „Catehismul Bisericii Buddhiste de miază-zi”, după versiunea franceză a d-lui D.A.G. - membru al Societății teosofice; apare la Editura Minerva, București, 1909. Se spune că Grigore Goilav ar fi fost lichidat de descendenți, dornici să intre mai repede În posesia averii de la Rotopănești. 418 Dacă e vorba de scriitorul Nicolae Istrati (n. În 1818), acesta a murit la Fălticeni În 1 noiembrie 1861. Data de 1868, s-ar putea să fie o referire la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cele trimise. Voi revizui pe cele din pod, să văd ce dublete am și de voi găsi ceva, le voi trimite cu plăcere. Vă felicit, pe cei din Suceava, că ați reușit să aduceți Filarmonica de la Iași. Folticenenii nu-s dornici de așa ceva? Acum, mai ales, când au local de teatru frumos? Unde aveam noi așa ceva pe timpul nostru! Trimit un număr (ultimul din 1972) din „Junimea” piteșteană. Deocamdată n-am decât 2 numere, dar i-am cerut profesorului Bădescu și-i
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și nedreptăți care v-au afectat. Au fost pentru un țel nobil! Excepționala evocare a corespondenței Agathei cu tatăl meu, ar fi meritat să apară În cele mai citite reviste literare. Dar și scumpa noastră Bucovină Își are cititorii ei, dornici de a mai citi frumoase articole scrise din inimă, nu din condei. Sper, că sunteți oarecum sănătos, ceea ce doresc să aud despre Dv. și soția Dv. Eu Îmi trăiesc zilele printre amintiri, prieteni și cărți. Mai merg pe la expoziții, dacă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mulți ani și fericire, Împreună cu Întreaga ta familie: Realizări și succese, Afirmări și progrese, Întâlniri cât mai dese (cu mine) Așa cum reiese din glosarul prieteniei și frăției. Nu mi-ai răspuns la ultimaĂ 704 704 Dată fiind curiozitatea unor intruși dornici de a-mi cunoaște corespondența, nu mai eram sigur dacă primeam toate misivele, sau dacă plecau cele pe care le expediam. Această carte de vizită, a fost ultimul semn de viață de la omul de rară finețe și de neasemuit caracter
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
peste nimicnicia noastră și stima pentru noi ar crește. În toate aceste lucruri ne puteți ajuta, așa vă puteți îndeplini misiunea. Sprijiniți pe cei care luptă, pe cei care suferă, pe acei anonimi care duc greul în țară. Lăsați boiernașii dornici de emigrare și viață bună în Occident, oricum se descurcă ei până la urmă. Deveniți deci un post de radio militant și îndrumător pentru noi cei din țară. O puteți face dacă vreți. Cu deosebită stimă. Ion Velican, [noiembrie] 1982, difuzată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
acceptate de RS România prin Decretul 212/74 și Actul final de la Helsinki. La apel s-a anexat o listă cu adrese și semnături. Pe listă au fost adunate numai în trei ore circa 300 de semnături ale unor persoane dornice să emigreze și cărora statul român le făcea greutăți în calea realizării dreptului lor garantat de Pactele ONU și de Actul final de la Helsinki. Funcționarii Amabasadei SUA au oprit adunarea de alte semnături, impresionați fiind de numărul mare de oameni
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de acest principiu al dreptului internațional, nu ați fi avut nevoie de decret, domnule președinte Ceaușescu. în ceea ce privește specialiștii, aceștia și așa se plâng, deschis sau subînțeles, chiar în presa regimului, de inexistența unor condiții adecvate muncii lor. În cazul specialiștilor dornici să emigreze, problema se complică, fiind vorba și de revendicări sociopolitice din partea acestora. în ambele cazuri, regimul dlui Ceaușescu nu poate și nu vrea să rezolve revendicările specialiștilor și, în consecință, aceștia nu dau randament. Deci, reținerea cu forța a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
emigreze, problema se complică, fiind vorba și de revendicări sociopolitice din partea acestora. în ambele cazuri, regimul dlui Ceaușescu nu poate și nu vrea să rezolve revendicările specialiștilor și, în consecință, aceștia nu dau randament. Deci, reținerea cu forța a specialiștilor dornici să emigreze din cauza factorilor interni din România actuală nu numai că nu va duce la sporirea randamentului acestora, ci va crea și un factor major de nesiguranță. Atunci când unii dintre ei vor avea șansa unei plecări într-o țară liberă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de români care ne aflăm la lucru în Irak. Vă rugăm insistent să citiți și scrisoarea noastră la postul dvs. de radio, ca să audă toată lumea de nedreptatea ce ne-o face regimul și, în același timp, să afle și cei dornici de a lucra în străinătate care sunt condițiile de viață, muncă și salariu. Am acceptat să venim în Irak cu gândul de a mai îndepărta sărăcia și mizeria de lângă casele noastre, dar acest lucru s-a întâmplat invers, deoarece șefii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cunoștințelor lui din țara de origine. Pe de altă parte, autoritățile nu văd cu ochi buni pătrunderea în țară a unor exemple de bună stare occidentală pentru populația țării oprimată economic și moral. Exemple de dezavantaje materiale pentru turistul străin, dornic să cunoască România, sunt multe: Turistul este obligat să schimbe pentru fiecare zi petrecută pe teritoriul României, de fiecare persoană din mașină, 10 $, ceea ce la prețul actual plătit de statul român înseamnă cca 140 de lei. Astfel, un turist din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a evreului? Teama sa ancestrală de mediul din jur, de care Încearcă să se protejeze prin mijlocul validat de milenii? Tot ce Întreprinde, ulterior, Schlemihl arată că el nu este un arivist imoral și crud, ci doar un biet străin, dornic să-și organizeze o viață „fericită” În noul domiciliu. Pierderea umbrei, adică ceea ce au, În mod firesc, cei din jur, Îl transformă, cu adevărat, acum, Într-un suspectat, respins, „Schlamassel”, un August Prostul ghinionist și caraghios, dar și urât, de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
personal. în Legiune îți vinzi comoditatea și o împarți cu acei ce n-au; îți vinzi averea, dacă din ea se pot hrăni atâtea guri flămânde, te îmbraci cu haină modestă, până când țipă atâtea trupuri goale. înțelege, deci, iubite cititor dornic de a te înscrie în cuib, nimeni nu te oprește dacă vrei aceasta, cei care ți-au luat-o înainte se bucură și neamul foarte mult - numai trupul tău să nu te oprească atunci când îi pui în fața dogma legionară. Să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
trebuie scoși din comunitatea de la Berkenbrück, Wilms, funcționarul de la poliția locală, însărcinat cu supravegherea legionarilor reacționa violent și refuza orice discuție dând ordin să fie încadrați. Nu se bănuia ce urmăreau oamenii lui Eugen Christescu. Se credea că erau numai dornici să afle raporturile de subordonare dintre legionari, ce gândeau și cum gândeau șefii. Despre cei rămași în țară vroiau să afle cele mai mici amănunte, pentru a fi communicate Securității din țară, care urma să acționeze după aceea. În special
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu-i populau ceasurile de noapte ale lui Nicolae Petrașcu. Pentru fiecare avea câte un gând de compătimire: pe unii știindu-i bătrâni și bolnavi grav, pe alții știindu-i tineri, plini de viață și doritori de libertate, pe alții dornici de pacea isihastica, pace pe care aici nu o puteau avea, pe alții avizi să-și umple mintea cu ultimele descoperiri ale științei, pe alții care intrând de foarte tineri în temniță, vroiau cu ardoare să-și termine studiile și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]