5,930 matches
-
cu titlul Psihologia gândirii umane. În această perioadă în care gândirea oamenilor era dominată de ideologia scolasticii și în care exprimarea scrisă avea șanse să se păstreze dacă era făcută în latină, acest umanist a publicat un tratat de psihologie empirică și apoi, în 1734, un altul, de psihologie raționalistă. De la Aristotel încoace, termenul de psihologie a avut un substitut, reprezentat de cel de anima sau de suflet. Pitagora l-a identificat într-un alt termen, de pneuma, folosit de scolastică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
grea încercare în fața necesității de a conștientiza sensul și însemnătatea istorică a propriului său domeniu de cunoaștere, etapele principale traversate, etc. Pentru a realiza acest lucru, diferiți istorici ai științei au pus accent pe criterii diferite, pe cuantumul de date empirice, pe nivelul de organizare și raționalitate, pe evoluția domeniului ș.a. Un grup de cercetători de la Starnberg, reuniți sub tutela lui Carl Friedrich von Weizsacker, au separat trei etape distincte de dezvoltare ca fiind proprii oricărui domeniu științific de cunoaștere: pre-paradigmatică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în acord cu aceste legi. În studierea fenomenelor sufletești trebuie pornit de la experiență. Caracterele diferențiate ale sufletului în raport cu corpul pot să fie determinate nu prin mijloace metafizice, ci prin cele proprii științelor naturii. La această concluzie se poate ajunge pe cale empirică și nu prin postularea unei aptitudini suprasenzoriale. Experiența demonstrează că odată cu moartea trupului și dispare sufletul. Sufletul este de natură materială și se deosebește de materia fizică prin finețea sa. Altfel nu poate fi explicată inter-influența dintre suflet si corp
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a exprima prezența sufletului în corp, Sf. Augustin vorbește de un proces de atenție vitală (vitalis intentio). Cunoașterea presupune intrarea în funcțiune a gândirii, care ține sub control instabilitatea spirituală, când adevărul poate să fie cu totul altceva decât constatarea empirică a faptelor. Doar ca rezultat al intervenției gândirii, 2 + 2 = 4, ca un fapt necesar. A deosebit, de asemenea, fantasma de imaginația creatoare, unde un rol importat îi revine memoriei. Prin intermediul gândirii și cu ajutorul lui Dumnezeu, omul poate ajunge la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
au exercitat din plin influența asupra conștiinței oamenilor. În ceea ce privește gândirea psihologică, cu mijloacele admisibile acelor vremi, aceasta a reușit evocarea unor legături dintre aptitudinile psihice și funcțiile acestora, a înfăptuit alegerea unei noi terminologii necesare pentru descrierea unor secvențe primare empirice ale psihicului. Firește, la o analiză mai atentă reiese că metodologia scolasticii este departe de a fi fost una originală, că ea a fost extrasă și ajustată noilor vremuri de la neoplatonicieni, de la atomiști. De altfel, și nu întâmplător, cel mai
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu întâmplător, cel mai cunoscut autor al epocii este același Aristotel din Antichitate. Învățătura sa a fost însă convertită de reprezentanții scolasticii, din gândirea aristotelică despre suflet a fost extirpat și trunchiat elementul vital, atât de necesar satisfacerii cauzei cunoașterii empirice. Aceasta a făcut ca scolastica să lase la o parte interesul pentru cunoașterea fenomenelor sufletești ca aparținând naturii, să contopească în mare parte psihologia în teologie. S-a considerat că marele merit al credinței creștine constă în accentul pus pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
noi termeni, la influența reciprocă dintre corp și suflet: deși fiecare dintre cele două substanțe sunt distincte, deși ambele sunt capabile de a se închide autonom în sine, între ele există o relație reciprocă, una ce poate fi abordată pe cale empirică. 6. Principiul reformulat al introspecției Sufletului, Descartes i-a recunoscut doar o singura proprietate: aceea de a putea fi observat în mod nemijlocit, empiric. Or, tot ceea ce poate ajunge observat înseamnă că poate fi și gândit. În acest fel, metodologic
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
doar prin intrarea în legătură cu esența supremă, cu divinitatea, ea fiind singura realitate internă și totodată cerească adevărată. În filosofia lui Descartes, obiectul introspecției devine atât de comuna gândire personală. În consecință, pentru că ceea ce el observa era un dat natural și empiric, acest om își revendica libertatea de a se îndoi de adevărul a ceea ce observă și de ceea ce se spune ca adevărat despre orice în general. Este o judecată permisivă, de a pune la îndoială adevărurile din lucruri, ceea ce mai înainte
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
După Hartley, ea are fundamentare mecanică cauzală, este un fenomen corporal la fel de empiric ca și celelalte. Asociația din creier un fenomen sufletesc primea astfel nu doar o explicație mecanicistă, de a se produce în raport cu legile mecanicii, ci și o reprezentare empirică, larg accesibilă oamenilor. Istoria cunoașterii științifice a recunoscut meritele lui Hartley în această direcție -explicarea empiristă a fenomenelor naturale și sufletești. Atașamentul său la această tendință de gândire a acționat asemenea unui destin, de care a fost stăpânit încă de când
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fenomenelor de conștiință. Pe această linie, la Hartley, ipoteza naturii eterice a fenomenelor sufletești ajunge coborâtă la nivelul sistemului nervos. O abordare pein care studierea apelând la procedeele fizicii fenomenelor psihice și de conștiință trece într-o lume a faptelor empirice. Conturarea concepției empirice a lui Hartley despre fenomenele corporale și cele sufletești poate fi considerată deopotrivă datorată influenței exercitate asupra lui de mai mulți gânditori ai vremii, începând cu Spinoza. El a fost cel care l-a determinat să insiste
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Pe această linie, la Hartley, ipoteza naturii eterice a fenomenelor sufletești ajunge coborâtă la nivelul sistemului nervos. O abordare pein care studierea apelând la procedeele fizicii fenomenelor psihice și de conștiință trece într-o lume a faptelor empirice. Conturarea concepției empirice a lui Hartley despre fenomenele corporale și cele sufletești poate fi considerată deopotrivă datorată influenței exercitate asupra lui de mai mulți gânditori ai vremii, începând cu Spinoza. El a fost cel care l-a determinat să insiste asupra caracterului de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
totul în raport cu vibrațiile exercitate asupra substratului nervos al vieții psihice. La o analiză mai atentă, și sistemul lui Hartley rămâne învăluit abil într-un imens balast politico-ideologic, conciliant față de ordinea scolastică a vremii și încercările sale generoase de explicare cauzală, empirică a fenomenelor trupești și sufletești. 2. Paralelismul neuropsihologic În teoria lui Hartley, viața psihică este explicată pe baza vibrațiilor corporale, care prin natura lor sunt diferite în funcție de felul acțiunilor senzoriale sau mentale. Este o teorie care a evidențiat cum ordinea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
știință de sine stătătoare. Gândirea face parte din sistemul viu, iar omul, din această perspectivă, este produsul dezvoltării și perfecționării materiei sale superior organizate. Această explicație va permite psihologiei, chiar cu exemplele sale modeste, cele ale unui mașinism primitiv și empiric, să se detașeze tot mai mult de fizicalismul newtonian. O perspectivă de gândire psihologică ce a fost larg acceptată la acea vreme și preluată de mai toți filosofii și naturaliștii francezi. În ceea ce-l privește pe om, asemenea psihologiei creștinătății
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este de fapt structura creierului, ci și pentru a stabili ce funcții sufletești pot fi puse pe seama acestor rețele anatomice. În studiile sale poate fi identificat un admirabil neurochirurg care, condus de bisturiul din mâna sa, pornind de la o activitate empirică, a pus bazele unui veritabil "atomism" psihologic. Dacă ideile se nasc în creier, a spus el, la influențele lumii externe, aceasta înseamnă că altă cale mai bună de a studia fenomenul nici că există decât urmărirea circuitelor neuronale puse în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu această ocazie. Încă din secolul al XVIII-lea se conturase ipoteza după care sistemul nervos este un viscer direct implicat în reflectarea psihică. Mai era nevoie să fie și verificată, lucru care cerea concursul a tot mai multe date empirice, ce puteau fi furnizate doar de studii experimentale, de fiziologie, de anatomie. Pe această linie s-au făcut studii asupra funcției circuitelor coarnelor și cordoanelor nervoase, care intrau și ieșeau din cordonul spinal, asupra implicării acestora în producerea comportamentului, cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
parte din fiziologi care, în loc să caute izvoarele acesteia mai departe pe linie cauzală în lucrurile reflectate, în natura acestora, au admis că procesele respective se pot datora unor transformări deosebite în activitatea nervilor. Se făcea referire la acele situații experimentale empirice când asupra receptorilor se acționa mecanic sau electric cu agenți stimulatori neobișnuiți, iar acești stimuli deveneau generatori de stări de conștiință deosebite, generau senzații vizuale, auditive sau de alt fel, subiecții vedeau "stele verzi", etc. Plecând de la astfel de premise
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cele două școli s-a iscat o dispută aprinsă, legată de natura fenomenului hipnotic. Timpul a dat dreptate școlii de la Nancy. Analiza faptelor aduse în dispută a fost însă benefică psihologiei. Între timp s-au acumulat tot mai multe date empirice necesare descrierii fenomenului, clasificării acestuia în sistematica psihologiei. A fost o linie investigativă pe care s-a înscris prolific Pierre Janet (1859-1947) continuator al gândirii lui Charcot, ca și alți cercetători ca Ribot, Binet, ș.a. Aceleași probleme ale sugestibilității și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
filosofie tot din Göttingen, cu un program reformator fenomenologic aparte. Acesta și-a fixat ca obiectiv reformularea fundamentelor logicii, ca o cale de pătrundere la izvoarele activității mentale și ale manifestărilor de conștiință. Analiza fenomenologică face abstracție de legătura primară, empirică a omului cu natura, pentru a se centra pe abordarea fenomenelor de conștiință din perspectivă și cu metode intuiționiste. Era soluția pe care fenomenologia a propus-o pentru a putea ajunge la esențele " pure " ale cunoașterii. Husserl recunoștea deci valoarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Husserl recunoștea deci valoarea investigativă a introspecției, scopul lui fiind acela de a pune la îndoială celelalte căi de abordare a fenomenelor de conștiință. El a pus accentul, nu pe evocarea experimentală a senzațiilor percepțiilor, sentimentelor, ci pe descrierea fluxului empiric al intuiției sensibile, a celei care să asigure trecerea la existența concretă, cu care a pretins să pună în evidență existența unor forme și structuri esențiale ale ființei, ale vieții sufletești. Suflul unei asemenea perspective filosofice a pătruns în laboratorul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
conștiinței, de suporturi ale stărilor subiective, din această nouă perspectivă de gândire filosofică. Aceasta a însemnat, pe de o parte, că ei au decis să lase la o parte vechile încercări care reduceau simplist fenomenele psihice de conștiință la datele empirice, la reacțiile fiziologice, pe de altă parte, ei și-au propus ca fenomenele psihice să nu mai fie raportate doar la proprietățile externe ale excitației, la proprietățile organelor de simț, pentru a le pune și pe seama unor activități organizate superior
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu consecințe care se fac resimțite tot mai acut la nivelul spațiului public românesc mediatizarea excesivă a certurilor și conflictelor politice. Abordarea este cea a cercetătorului nepartizan, care încearcă să evite judecățile de valoare, bazându-și argumentația exclusiv pe dovezi empirice. Pornind de la cercetarea întreprinsă, autoarea probează corelația pozitivă dintre supralicitarea mediatică a conflictelor politice și scăderea apetitului pentru implicare politică. Pornind de la astfel de rezultate, lucrarea constată complexitatea raporturilor dintre informația prezentată în știri, pe de o parte, și opiniile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
din științele politice: încrederea în instituțiile și liderii politici, cinismul și implicarea politică. Conflictele variază în funcție de subiect și de modalitatea în care sunt formulate, iar prezumția noastră este că membrii audienței răspund diferit la astfel de variații. Există suficiente dovezi empirice care atestă faptul că indivizii fac o distincție între o informație negativă utilă, prezentată într-o manieră adecvată și un anumit tip de negativitate gratuită, care implică acuze nefondate și insulte (Kahn și Kenny, 1999). O diferențiere mai nuanțată a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mai puțin dispuși să aibă inițiative politice (Norris, 2003), fiind, în general, neinteresați de informațiile legate de politică (Mindich, 2005; Patterson, 2007), chiar și atunci când acestea sunt prezentate prin intermediul noilor mijloace / canale media (Subrahmanyam et al., 2001). Deși majoritatea dovezilor empirice vin din Statele Unite ale Americii, studii europene recente (Boomgaarden et al., 2011) indică faptul că acest fenomen se aplică și țărilor europene. Având ca punct de plecare astfel de contribuții, cercetarea de față își propune să demonstreze faptul că încadrarea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și, prin urmare, 2) se ajunge la o demitizare 2 a politicii și la un cinism crescut față de politicieni. Toate aceste argumente conduc la ideea că supralicitarea conflictelor politice duce la apariția unui electorat mai cinic. Există, firește, și dovezi empirice în această direcție, mai puțin legate de efectele cadrajelor conflictuale (care nu au făcut obiectul unor cercetări sistematice), ci, mai degrabă, dedicate cadrajelor strategice, care urmăresc aceeași logică a supralicitării controverselor și strategiilor politice. Cercetările care au măsurat efectele cadrajelor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sistemelor de valori, credințelor Tabelul 5: Caracteristicile principalelor paradigme și modele dedicate efectelor comunicării de masă 4.1.1. Fluxul comunicării în două trepte Primele cercetări academice întreprinse de Paul Lazarsfeld (1944/2004) etichetate ca "administrative" au pornit de la studii empirice folosite în general în sprijinul guvernului și al instituțiilor mass-media. Astfel de cercetări au stabilit că mesajele de campanie nu servesc la schimbarea opiniilor, ci la reactivarea și întărirea opiniilor preexistente ale electoratului și la mobilizarea de a merge la
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]