6,312 matches
-
Mai mult decât pentru un oarecare alt personaj, teatralitatea Parizienei este o artă a sintezei a imaginii și a cuvântului. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, Femeia Nouă a devenit în Franța o realitate, iar Pariziana paradigmă să estetică. În secolul al XIX-lea, femeile sunt mai ales imagini: ornamentale, simbolice, spectacole, ele fac parte din decorul urban. Femeia este, într-o anumită măsură, o problemă de aparenta. Pariziana însă dezminte aparentă superficială a lucrurilor, demonstrând că ele sunt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
spectacol este, în realitate, consecință unei transformări culturale lente în societățile occidentale, o schimbare a sensibilității, care duce la post-modernitate. Pariziana este, prin esență, un personaj care se înscrie, prin jocul aparentelor, în teoria postmodernista a simulacrelor. Ea personifica triumful esteticii asupra eticii, o estetică a aparentei și a surprizei, prin recurs la efectul spectacularului și imprevizibilului. Pariziana anunță anumite trăsături postmoderniste, cum ar fi: integrarea în cultura spectacolului, bazată pe improvizare, dimensiunea ludica a fanteziei, indeterminarea, spontaneitatea, triumful esteticii asupra
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
consecință unei transformări culturale lente în societățile occidentale, o schimbare a sensibilității, care duce la post-modernitate. Pariziana este, prin esență, un personaj care se înscrie, prin jocul aparentelor, în teoria postmodernista a simulacrelor. Ea personifica triumful esteticii asupra eticii, o estetică a aparentei și a surprizei, prin recurs la efectul spectacularului și imprevizibilului. Pariziana anunță anumite trăsături postmoderniste, cum ar fi: integrarea în cultura spectacolului, bazată pe improvizare, dimensiunea ludica a fanteziei, indeterminarea, spontaneitatea, triumful esteticii asupra eticii, accelerarea stilului de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
triumful esteticii asupra eticii, o estetică a aparentei și a surprizei, prin recurs la efectul spectacularului și imprevizibilului. Pariziana anunță anumite trăsături postmoderniste, cum ar fi: integrarea în cultura spectacolului, bazată pe improvizare, dimensiunea ludica a fanteziei, indeterminarea, spontaneitatea, triumful esteticii asupra eticii, accelerarea stilului de viață și al activității etc. Cu veleități de independență și de alegere liberă, voluntară și doritoare de dominație, femeia pariziana o prefigurează pe urmașa să de astăzi. Vom constata în actualitatea imediată a contemporaneității că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
1991 AURÉGAN, Piere, Flaubert, Nathan, Paris, 1991 BABEȚI, Adriana, Dandysmul. O istorie, Polirom, Iași, 2004 BACHELARD, Gaston, La poétique de l'espace, P.U.F., Paris, 1957 BAFARO, Georges, Nana. Zola, Ellipse, Paris, 2000 BAHTIN, Mihail, Probleme de literatură și estetică, Univers, București, 1982 BALANDIER, Georges, Le Détour, Pouvoir et modernité, Fayard, Paris, 1985 BANCQUART, Marie-Claire, Du Paris Second Empire au paris des écrivains fin-de siècle, în Ecrire Paris, Seesam et Fondation Singer-Polignac, 1990, Paris, p.40-50 BANCQUART, Marie-Claire, Introduction, în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
parmi leș Anciens" [Parallèle des Anciens et des Modernes]. 6 În funcție de domeniu, modernitatea prezintă datări diferite. Cât privește domeniul estetic, H.R.Jauss [1990, p.42] delimitează trei momente esențiale ale modernității literare: anii 1800, care resping Antichitatea, anii 1850, cu estetică lor înnoitoare și anii în jurul lui 1912 cu drumul lor spre viitor. 7 Cf. P. Robert, Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française, Paris, 1951-1964, art. "modernité". 8 Modernitatea se caracterizează, conform lui Georges Balandier, printr-o dinamică inerentă: "se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
definit de romancier în prefață la La Comédie humaine că un personaj care rezumă trăsăturile tuturor celor ce-i seamănă mai mult sau mai putin, el este modelul genului. Importantă tipului constă în faptul că el ține de psihologie, de estetică, de filozofie și de poetica românului. Tipizarea nu se reduce doar la fixarea personajelor, ea le pune în mișcare, făcându-le să joace diferite partituri în interiorul ciclurilor. Fiind incarnarea unei idei, a mondoviziunii autorului, tipul este și un vector al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
stăpânilor regatului franc, ale lui Carol cel Mare în special, și ea atestă numeroasele schimbări intervenite în decursul celei de a doua jumătăți a secolului al VIII-lea, atât în planul liturghiei, cât și în cel al gândirii și al esteticii religioase. O statistică publicată în anul 1965, cu ocazia expoziției pe care Consiliul Europei a consacrat-o lui Carol cel Mare la Aachen, dovedește amploarea uimitoare a efortului înfăptuit de noua dinastie. Pe teritoriul Imperiului carolingian, ce cuprindea Franța, vestul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
angajat Într-o luptă continuă pentru afirmarea echilibrului, armoniei și seninătății. Ea a creat tipurile umane și le-a indus spre desăvârșire și scriitorilor realiști de mai târziu, dacă avem În vedere faptul că realismul reia În mare parte viruțile esteticii clasice, un răspuns la refugiul În trecut sau În viitor, al romanticului, căutătorul eroului excepțional, În situații excepționale. În condițiile În care se impune cercetarea universului tematic al operei unui scriitor, trebuie făcută o distincție clară Între genul literar al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ironia romantică dobândește, adesea, accente satirice sau pamfletare și reprezintă un mijloc artistic folosit atât În specia literară, cu nume sugestiv, satira, cât și În poeme filozofice, așa cum se manifestă În „Scrisoarea I” de Mihai Eminescu. In studiul „Principii de estetica”, G. Călinescu definește romantismul În antiteză cu clasicismul, evidențiind convingator deosebirile dintre cele doua curente literare, manifestate predilect În literatură. Clasicul este „un om ca toți oamenii”, pe când romanticul este cu totul ieșit din comun, „un monstru de frumusete sau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
militat pentru o poezie, ca rezultat al unui meșteșug elevat, cu tematică vizând subiecte clasice sau exotice, tratate cu o mare rigurozitate a formei si cu o maximă eliberare de emoții. Elementele acestei detașări provin În mare măsură și din „Estetica” lui Arthur Schopenhauer. Parnasianismul european este bine reprezentat de poeții francezi: Théophile Gautier („Les Emaux et Camées”), Théodore de Banville („Les Camées parisiens”), Leconte de Lisle („Poèmes antiques”), José-Maria de Hérédia („Les Trophées”), Sully-Prudhomme, François Coppée, Catulle Mendès ș. a., de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Alexandru Petroff și Iuliu C. Săvescu ; important este și aportul altor parnasieni români: Th. Speranția, D. Rariște, Ion Acsan, Al. Andrițoiu, Mircea Ciobanu, Eugen Dorcescu, Ilarie Hinoveanu, În creația cărora este evidentă o susținută influență a Încă inepuizabilului curent, parnasian. Estetica parnasianismului a Însemnat o obiectivitare a poeziei față de nebulozitățile lirice romantice, susținută de formele prozodice fixe cultivate, punând inspirația În tipare spre a intra În circuit ca produs Înnobilat, să pară a fi de proveniență exterioară, din afara eu-lui. Frumosul preferat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
melancolie și plictis; - cultivarea sugestiei muzicale, a sonorității verbale; - existența sinesteziei (perceperea simultană a unui ansamblu de senzații, auditive, vizuale etc.). Apărut ca o reacție Împotriva poeziei retorice a romanticilor și a impersonalității reci a parnasienilor, simbolismul dispune de o estetică proprie. Jean Moreas publica, la 18 septembrie 1886, În suplimentul literar al ziarului Le Figaro, o scrisoare intitulată Le Symbolisme, devenită manifestul literar al noii mișcări. În această scrisoare propune și numele curentului. Ulterior, a Întemeiat Împreună cu Gustave Kahn revista
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
proprietatea unor fenomene de a se produce și manifesta simultan. La baza sincronismului lovinescian stă teoria mutației valorilor estetice; odată cu trecerea timpului, valorile estetice sunt supuse unor mutații necesare, unei anumite perisabilități a trăirilor exprimate. Operele trecutului iși pierd valoarea estetica și prezintă pentru cei din viitor doar un interes documentar istoric. Potrivit teoriei, pentru noi nu au valoare estetică decât operele create În prezentul nostru. Din aceste idei derivă și conceptul lovinescian de sincronism. Sincronismul cultural reprezintă fenomenul de manifestare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
era adevărul? Dacă s-ar răspunde că „nicăieri” nu ar fi o mare nenorocire. În timpul cât se luptau Între ele aceste mișcări, simbolismul și parnasianismul, pe de o parte, iar realismul pe de altă parte, curente literare adevărate, cu o estetică bine pusă În pagini, Își făceau treaba prin Al. Macedonski, George Bacovia, Ion Pillat, iar Tudor Arghezi, deși nu era nici simbolist, nici tradiționalist, „Împrumutând din toate” (C. Ciopraga), se impunea prin geniul său ca unul din cei mai mari
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
anii 1932- 1936, dar și cu romanul „Cartea nunții”(1933), spre sfârșitul deceniului, marele scriitor Își dovedea talentul și capacitatea de a pune În pagină probleme de teorie literară cu două cărți de excepție: „Enigma Otiliei”, 1938 și „Principii de estetică”, 1939. La o analiza mai riguroasă, cele două cărți dau impresia că au fost scrise Întro situație de complementaritate.Teoreticianul rațional aducea argumente În favoarea ideii că nu există În domeniul literaturii genuri și specii pure, așa cum nu există nici principii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În studiul „Clasicism, romantism baroc” din 1946, publicat odată cu volumul „Impresii asupra literaturii spaniole”. Și În cazul lui Călinescu se poate recurge la afirmația sa, potrivit căreia, la apariția geniului „mor școlile” („la apariția soarelui mor școlile”) (vezi „Principii de estetică”, 1939, „Echilibrul dintre antiteze”, p. 194, E.P.L. Buc., 1968, pref. Ion Pascadi) G. Călinescu este un foarte important critic și istoric literar, dar și un remarcabil prozator din prima jumătate a veacului trecut. Opera sa ilustrează o concepție proprie critică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
politice, toate vremurile merită a fi Înjurate. Politica trece, ca apele, dar pietrele, personalitățile rămân. La sfârșitu deceniului IV, G. Călinescu a publicat două carți de excepție, dacă privim evoluția prozatorului și teoreticianului literar: „Enigma Otiliei”, 1938 și „Principii de estetică”, 1939. La o analiza mai riguroasă, cercetătorul concluzionează că cele două cărți au fost scrise Într-o stare de complementaritate. Teoreticianul rațional din „Principii...”aducea argumente În favoarea ideii că nu există În domeniul literaturii genuri și specii pure și nici
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
puteam sincroniza, nu să ardem etapele. Nu e de mirare că Bucureștiul Începutului de veac al XIX-lea semăna cu Parisul epocii lui Balzac. Romanul lui G. Călinescu, așa cum s-a precizat mai sus, apărea În 1938, iar „Principii de estetică” În 1939. Criticul, esteticianul și romancierul lucrau paralel și e foarte posibil ca opera literară să fie reflectarea În oglindă a teoreticianului. De altfel, cine citește cu atenție textul descoperă prezența criticului și istoricului literar, un alter Ego, pus să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să fie reflectarea În oglindă a teoreticianului. De altfel, cine citește cu atenție textul descoperă prezența criticului și istoricului literar, un alter Ego, pus să cenzureze romancierul, ori Îl sfătuia cum să scrie. Pe una din coperțile volumului „Principii de estetică”, scriitorul notează: „Să mă pot entuziasma, să mă pot Învinge În slăbiciunile mele, să mă Înfrățesc cu opera de artă și s-o comunic apoi cu toate mijloacele, cu gestul sau cu vorba, pe calea ideilor, sau a imaginilor, acesta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
filmele sale sunt mediile suburbane pe care le analizează în mod lucid, ironic, critic, sarcastic. El este inițiatorul unei noi direcții în cinematografia finlandeză și anume filmul stilizat. Un mare succes l-a avut pelicula Juha, "un virtuos exercițiu de estetică a filmului mut"459. Filmul poate fi integrat în realismul simbolic, dar are și unele influențe postmoderniste. "Aki Kaurismäki este creatorul unui cinematograf de aleasă vibrație intelectuală"460. Filmul Omul fără trecut a obținut Premiul Palme d'Or și Premiul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
găzduit, timp de trei zile (5, 6 și 7 septembrie), spectacolul Teatrului Odeon - Cinci piese scurte de Ionesco, în regia lui Alexandru Dabija, după ce, pe 3 septembrie, Block Bach, regizat tot de Dabija, a fost reprezentat la sediul UNESCO. Două estetici diferite, care mizează pe un potențial de concretețe cu salturi la un moment dat extreme, au în comun abilitatea lui Dabija de a fi vizibil exact atât cât trebuie și de a marșa pe simplitate. După prima reprezentație cu Cinci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
împotriva regimului și a ideologiei. Dincolo însă de funcția pozitivă pe care a avut-o în epocă, am rămas cu sechele de pe urma acestui mod de a gândi. Și dacă adaugi un cuvânt pe lângă literatură înseamnă că nu e vorba de estetică adevărată, pură, serioasă. Lucian Dan Teodorovici: Au rămas cu sechele mai ales cititorii care au început să se ferească de literatura română, pentru că nu o mai simțeau atât de apropiată de gustul lor. De asta literatura română se vindea - să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
a hârtiei; respectarea etapelor de realizare în pregătirea și construirea unei figurine origami; aprecierea unui produs în funcție de proiectul inițial; realizarea figurinelor prin colaborare în cadrul unui grup; demonstrarea de inițiativă în plasarea în spațiu a figurinelor realizate, respectând principii elementare de estetică. Aceste norme orientative constituie punct de pornire în formularea descriptorilor de performanță, necesari în stabilirea calificativelor. II.3.b. Criterii de evaluare a produselor realizate prin tehnica origami La nivelul activității didactice propriu-zise, a lecției, se impune stabilirea unor ținte
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
sparte, să scrie frânturi de silabe, să accentueze corporalitatea radicală a plasticii dramatice pe care a încercat să nu o subscrie zonei decorative sau ilustrative a teatrului. Într-un volum de interviuri cu regizori care vorbesc despre componentele esențiale ale esteticii lor - Mise en scène et jeu de l’acteur - Le corps en scène (Éditions Jeu, Éditions Lansmană -, Robert Wilson afirmă: „Să ai o bună cunoaștere a propriului corp și să știi ce îl face să fie unic, ce îl distinge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]