4,693 matches
-
solidarității de clasă". Cu intenții mai mult sau mai puțin bune (grija de a trata sărăcia ca atare, sau de a o face mai puțin vizibilă, preocuparea de a-l accepta pe celălalt sau teama de regrupare a potențialilor revoltați), evocarea pericolelor autoînchiderii populației celei mai sărace a reținut totuși atenția responsabililor politici ai anilor 1960, chiar mai mult decât denunțările factice ale amestecului social impus. Pentru responsabilii politici, tocmai atunci când locuința socială nu era rezervată doar celor mulți, lipsiți de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din Limoges când un afiș publicitar al unei companii aeriene înfățișa turiști strâmbând din nas la ideea de a merge să viziteze orașul Limoges); ersatz al "interesului general local", imaginea de marcă a orașului devine "referențialul" politicilor municipale în ansamblu. Evocarea imaginii orașului, a prestigiului, a rangului său tinde să devină argumentul ultim chiar și în cazul celor mai oneroase arbitraje în care e implicată municipalitatea. Mai mult decât prin intervenția economică propriu-zisă, competiția între orașe a ajuns să se traducă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
538, dintre cartierele avute și cele dezmoștenite, restaurarea egalității republicane se formulează în termenii "echității spațiale", ai "reechilibrării teritoriale", sau ai "dezenclavizării", ca și când dând un nume pozitiv unui loc s-ar ameliora automat soarta oamenilor care trăiesc acolo. Fără îndoială, evocarea bunăstării unui teritoriu salvează ideea republicană, atât de esențială pentru menținerea autorității acesteia. Astfel, atunci când au loc operații de reabilitare a centrelor orașelor, atunci când municipalitățile afișează voința de a canaliza gentrificarea, angajându-se să mențină locuințele populare, ele își justifică
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acum o sută de ani, se doriseră a fi demiurgii Parisului modern". Vezi George Mesmin, Urbanisme et logement. Analyse d'une crise, PARIS, PUF, 1992; Marcel Cornu, La conquête de Paris, Paris, Mercure de France, 1972, p. 81. Pentru o evocare (pe punctul de a deveni dominantă) a datoriei noastre față de acțiunea prefectului Haussmann, cf. Roger-Henri Guerrand, "Merci Monsieur Haussmann" , L'Histoire, nr. 147, septembrie 1991. Articol reluat în Roger-Henry Guerrand, Mæurs citadines. Histoire de la culture urbaine, XIXe-XXe siècles, Paris, Quai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Bucovina, expresia indignării sau trădează o emoție ce îi umple ochii de lacrimi. Ghidușul se dă peste cap luând o înfățișare severă, încruntată, de cruciat al unor idei impregnate de radicalism. Câte „o fabulă de actualitate”, niște schițe după natură, evocarea unor „figuri dispărute” constituie antrenamentul lui de portretist. Cu o îngustă percepție a literaturii moderne (și, în genere, a curentelor noi în artă), el nu vede în gesturile necanonice decât trăsneli și „nerozii”. Criteriul pare să fie acela al unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
1968; Vinovat pentru aceste cuvinte, București, 1972; Argumente împotriva nopții, București, 1976; Micul meu atlas, București, 1976; Echivalențe, București, 1978; Imn pentru flacăra fără sfârșit, București, 1982; Gestul împăcării, București, 1983; Toată țara-i școala mea, București, 1989; Memorii optimiste. Evocări și versuri din închisori, București, 1992; Poemele cumplitului canal, București, 1992; Lacrimi pentru Basarabia, București, 1995; Ceasuri fără minutare. Poeme din închisoare, București, 1996; N-aveți un surâs în plus?, Iași, 1996; Poeme cu umbre de gratii, București, 1996; Versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
importante sunt: inteligența, imaginația, memoria auditivă); - aspecte afective implicate în muzică: sensibilitate și profunzime în trăiri; - trăsături motivaționale: perseverență, dăruire. 3. Creativitatea din artele plastice (grafică, pictură, sculptură) Prin artele plastice se încearcă o reconstruire a realității prin intermediul personalității creatorului, evocarea se realizează direct, nemijlocit. Indicatorii precocității în pictură pot fi stabiliți chiar de la vârsta preșcolarității: viteză în execuție, produsele grafice sunt calitativ superioare față de cele ale celorlalți colegi, îndemânare de nivel superior. Însușirile specifice creatorului din artele plastice sunt cele
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
scurte, stilizate, ca în această stampă: „Cineva colindă prin mine / Și prin rugul pădurii. Un cocor a țipat. / Mugurii au spart / Din adânc găoacea naturii. // Departe, pe gresia morii / Vremea își trece / Fierul securii” (Primăvară) sau, deopotrivă, cele infuzate autobiografic: evocarea unor întâlniri cu Nichita Stănescu, în care marele poet contrapune umorilor criticilor evaziunea într-o artă abstractă: „mai bine bucură-te de harul acesta / de a fi precum umbra foșnitoare / a unui plop desenat de Geo Bogza.” Asemenea majorității poemelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
proză, postfața edit., Iași, 1985; Ionel Teodoreanu, Fata din Zlataust, postfața edit., Iași, 1994. Repere bibliografice: Sorin Pârvu, „Adrian Maniu”, CL, 1979, 12; D. Micu, „Adrian Maniu”, LL, 1980, 152-154; Satco-Pânzar, Dicționar, 105-106; Dan Mănucă, Critica localistă, CL, 2002, 8; Evocări. Mihail Iordache, Timișoara, 2003. L.Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
a operei de artă sunt supuse la carantină; cum s-ar putea scriitorul dezinteresa de rezultatele unei lupte în care pielea lui este în joc?” Iar în 1948, în revista „Flacăra”, Ion Călugăru, unul dintre prietenii lui, publica o cutremurătoare evocare, Tactica groazei, cu subtitlul Cea din urmă povestire a poetului ars de viu : „Era în privirea lui ceva ce însemna că-și ia rămas-bun de la mine. Privirea aceasta hotărâtă, bărbătească, era testamentul lui, îmi dădea a înțelege că nu moare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
de congres la Bratislava. Colaborează la „Viața românească”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Însemnări ieșene”, iar mai târziu la „Iașul literar”, „Tânărul scriitor”, „Utunk”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Primul volum, Mormolocul (1933), nu e un roman propriu-zis, ci o carte de evocare a copilăriei, apropiată mult de atmosfera din La Medeleni de Ionel Teodoreanu. Cu mijloace diferite, dintr-o altă perspectivă, S. întreprinde o subtilă introspecție în psihologia copilului, surprinzând bucuria și uimirea cu care acesta descoperă lumea înconjurătoare, florile, apa, lumina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
adună scurte povestiri pentru copii, cu întâmplări din lumea satului sau a orașului dobrogean, ancorând frecvent în fantastic, potrivit modului de gândire infantil, și având permanent în vedere efectul valorilor educative. Romanul istoric Ziua ploii de purpură (1979) e o evocare a luptelor armatei române în Războiul pentru Independență, concentrată pe atacul asupra fortărețelor turcești Plevna și Grivița, relevând sacrificiile, mizeria și suferințele de pe front. Trama, redusă la o serie de situații ce se încheie cu moartea unor soldați, include, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
pentru Independență, concentrată pe atacul asupra fortărețelor turcești Plevna și Grivița, relevând sacrificiile, mizeria și suferințele de pe front. Trama, redusă la o serie de situații ce se încheie cu moartea unor soldați, include, mai ales în prima parte a narațiunii, evocări ale vieții rurale, într-un stil conștiincios, supravegheat atât la nivelul frazei, cât și în realizarea unor simboluri angrenate în structurarea imaginarului. Majoritatea personajelor întruchipează țăranul român din perspectiva tradiției orale: sărac, prins în antagonismele de clasă, dârz, sfătos și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
scrise în ultimii ani (...) Mesteacănul unește 4 cicluri. În cel mai amplu - Cântece și Balade - singurul fără o idee centrală care să grupeze poemele - se întâlnesc deopotrivă versuri despre viața și sentimentele țăranilor colectiviști, ca și poezii de dragoste, o evocare lirică a lui Eminescu și cântece de Mai. Sub titlul Eliberarea Clujului, sunt înmănunchiate poezii care cântă descătușarea orașului natal al poetului. În ciclul Drumul minerilor, o încercare meritorie de poem epic, Aurel Rău tinde și reușește să cuprindă artistic
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vin să explice izbucnirea răscoalei din anul următor, când ura clocotitoare a oamenilor, dorința lor de a-și face dreptate nu mai pot fi oprite. Cele ce se petrec în roman rămân vii în memoria cititorului tocmai prin autenticitatea lor. Evocarea aceasta a imaginii satului românesc în preajma anului 1907, așa cum i-a apărut ea copilului de atunci, nu și-ar fi căpătat însă întreaga valoare dacă nu ar fi întregită de înțelegerea omului matur, a scriitorului înarmat cu cunoașterea legilor dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a conturat aici o proză subiectivă, lirică, tipic rememorativă, de observat așadar adâncimea sistematică și spiritualitatea locului; a rodit aici ideea costiniană: «Nasc și la Moldova oameni»”. Memorialistica lui Ionel Maftei impresionează prin rigoarea cercetătorului în redarea principalelor episoade biografice. Evocarea unor basarabeni s-a menționat și în volumele anterioare publicate de Ionel Maftei, unele medalionae fiind, astfel, reeditate în volumul de față. Pentru biografiile adăugate în acest volum aducem mulțumiri secretariatelor universităților ieșene, d-lui ing. F. Nenov pentru datele
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Florea Marin sau recenta apariție a unui masiv volum consacrat pentru „Personalități medicale din Țara de Jos a Moldovei” de dr. Nicolae Botezatu. Din ampla listă cu preocupări similare trebuie să menționăm excepționala operă a prof.dr.doc. Ion Gherman care, pe lângă evocarea oamenilor de creație din Ținutul Herța și Nordul Bucovinei, publică un Dicționar enciclopedic - „Oameni de cultură din exilul românesc”. Acestea toate nu sunt doar opere literare sau colecție de arhivă ci documente vii care legitimează o identitate teritorial geografică, o
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
tema mai veche: L.N. Tolstoi, despre poporul român (1981). Între anii 1975 și 1985 și-a redactat memoriile privitoare la evenimentele petrecute în Basarabia anilor 1917-1918 care au culminat cu Unirea acestei provincii românești cu Țara. O parte din aceste evocări au văzut lumina tiparului prin volumul Basarabia pe drumul unirii (1995). I- au rămas în manuscris numeroase lucrări științifice. Cărturar de elită, unul dintre cei mai stimați profesori din Universitatea Al.I.Cuza, Vasile Harea s-a stins din viață
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și documentară a folclorului. Alecu Russo s-a făcut cunoscut și ca polemist împotriva exagerărilor curentului latinist. Dintre scrierile sale, cel mai mare ecou în epocă l-a avut datorită semnificației sale patriotice și revoluționare, poemul în proză Cântarea României. Evocare a istoriei patriei, poemul afirmă ideea demnității naționale, protestează violent împotriva asupririi feudale și a trădării boierești, subliniază inevitabilitatea victoriei finale a forțelor progresiste. Om de cultură și cu principii progresiste, Alecu Russo și-a manifestat, în toată opera, convingerea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
adolescența lui Vania Răutu, activitatea lui în rândurile organizației narodnice, deportarea spre ghețurile nordice, mai cu seamă zugrăvirea acelei imense închisori a Rusiei țariste, înghețata Siberie, sunt cu totul remarcabile. Marele talent al lui C. Stere stă în puterea de evocare a anilor îndepărtați ai tinereții sale aventuroase în pagini de reală creație literară. Deși a rămas la nivelul unui intelectual revoluționar-democrat, cu orientări radicale până la sfârșitul vieții sale, prin concepția sa social-politică, prin tezele pe care le-a susținut cu privire la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
au avut-o Academiile de muzică din România. Dintre toate caracterizările care i s-au făcut, cea mai plastică este a norei ei, Lili Teodoreanu, soția lui Ionel Teodoreanu, scriitoarea Ștefana Velisar-Teodoreanu (1897-1995), cea care în volumul de memorialistică Ursitul. Evocări, amintiri (1970) scria, printre altele: „ĂÎn timpul acesta, eu mă împrieteneam cu mama lui. Grație ei mă adusese tata în țară. Era o mare putere în făptura ei, cu fața netedă și palidă, ca o piatră scoasă din râu, șlefuită
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ambasador român la Paris, Craiova, 2002; Sonete sentimentale, Craiova, 2002; Întâlniri cu scriitori și alți oameni de cultură, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 2003; Lumini de amurg - Dusk Fires, ed. bilingvă, tr. Axel H. Lenn, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Evocare și notație, RL, 1978, 11; Mihai Duțescu, Poezii evocatoare, R, 1978, 15; Fănuș Băileșteanu, „Căldura vieții”, RL, 1979, 17; Firan, Profiluri, I, 378-380; Marian Barbu, Permanența sonetului, LCF, 2002, 19. T.N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
ca să aranjeze exponatele în acel foarte frumos spațiu pus la dispoziție de BCU și amenajat de prietenul nostru Emil Stratan. Iar azi, la vernisajul de după-amiază, a ținut și un foarte frumos speech, care împletea geometric eleganța și căldura în evocarea celor doi mari artiști dispăruți, pe care i-am omagiat împreună. Cred că am participat la unul din cele mai vii, mai vibrante evenimente de acest fel din ultimii vreo cinci ani. A fost unul din prilejurile de a ieși
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
redactorul șef, și Cerasela Cirimpei, coordonatoarea paginii, mi-au spus mereu că nu mi-au închis rubrica și că pot reveni oricând. De fapt, la rugămintea Ceraselei, abia am reușit să scriu chiar și despre bunul părinte Constantin Galeriu acele evocări. Nu trebuie să fii așa neîndurător. Fiecare duce atât cât poate duce el. Eu m-am oprit atunci, nu am mai putut. Apoi, am început să-mi pun, mereu și mereu, tot felul de întrebări, care mi-au șubrezit încrederea
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
e-n stare să mă vadă?”, Lui Dumnezeu), în altele, tensiunea interogativă antinomică cedează locul unei seninătăți nelumești, aproape mistice (Denii) sau sentimentului compensator al reintegrării cosmice (Moarte). Ciclul Plâns înecat - cu poeme îndeosebi erotice - este marcat de poetica simbolistă (evocarea melancolizată a trecutului instituie un univers al indeterminării și vagului, al „langorii”), ca și de maniera poeților Pleiadei, din care C. a și tradus. Izbitor e, prin modernitate, ciclul Semne pe nisip, care preludează notația cotidiană și ironică, voit prozaică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]