5,918 matches
-
de o strategie 1 Vladimir Streinu interpretat de ...., antologie, studiu introductiv, tabel cronologic și bibliografie de Emil Vasilescu, Bucuresti, Editura Eminescu, 1984, p.140 18 a asumării simpatetice a operei literare. Exemplul Arghezi - la îndemână - este caracteristic. Mai întâi criticul ezită, din scrupule, conștient de dificultatea demersului: „Hotărât să-mi apropii și explicativ poezia lui Arghezi, mă amân în pragul faptei; ocolul spre a vedea cum voi începe este o ezitație și sunt mai obosit înainte de a mă sforța”1. (subl
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
o încruntătură precoce și mustăcioara galică, adusă pe colțurile gurii, cărnoase încă, de copil. Iar în atitudinea lui socială Rimbaud se împletea cu Esenin și alții.”2 Deși este foarte greu să riști pronosticuri de istorie literară, Vladimir Streinu nu ezită să scruteze o clipă viitorul ipotetic (și imposibilă al poetului: „...opera lui neîmplinită conține premise din care ar fi înflorit o spectaculoasă dramă lirică a personalității”; poetul „se îndruma etic către 1 Pagini de critică literară, vol. III, p. 36
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
stil, ce i s-a adus adesea romancierei, Streinu îi răspunde cu o maximă-paradox: „... e un stil propriu materiei neorganizate pe care o cercetează.”4 Vladimir Streinu a cercetat critic întreaga operă sadoveniană, privită în detaliu și din perspective panoramice, neezitând să proclame geniul scriitorului. Profunzimea unor judecăți egalează în pătrundere intuiția călinesciană: „Sub felurimea și bogăția operei sadoveniene, la mai mare adâncime decât formele ei aparente sau deshumabile cu ușurință, zace stratul granitic al clasicității scriitorului. Naturalismul descriptiv, individul trăitor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
op. cit., p. 39 4 Florin Mihăilescu - Conceptul de critică literară în România, vol. I, București, Editura Minerva, 1976 5 idem, p. 407 107 operei de artă. Oricum, în orice creație mare rămâne o zonă obscură, misterioasă, inanalizabilă. Florin Mihăilescu nu ezită să indice punctele nevralgice ale concepției lui Streinu despre creația artistică: „Accentul prea rezolut al criticului trădează din păcate o concepție exagerată și nedialectică despre relația dintre clasificabil și inclasificabil, dintre conformitatea și non-conformitatea operei cu „legea”, când în realitate
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
preocuparea sa pentru apărarea drepturilor omului, Parlamentul își folosește puterea pentru a cere țărilor care nu sunt membre ale Uniunii să își imbunătățească practicile în domeniul respectării drepturilor omului. În acest sens, se poate mentiona faptul că Parlamentul nu a ezitat să respingă o serie de protocoale financiare cu unele state care nu sunt membre ale Uniunii, pe baza unor chestiuni legate de drepturile omului, obligând aceste țări să elibereze deținuții politici sau să accepte angajamente internaționale pentru respectarea drepturilor omului
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
la unul sau mai multe dintre tuberculostaticele de bază. Putem vorbi astăzi fără să exagerăm de o nouă entitate clinică cea a tuberculozei chirurgicale multi-drog-rezistentă și care în pofida riscurilor post-operatorii pe care le implică rămâne în atenția chirurgilor care nu ezită să o abordeze. Mortalitatea postoperatorie depășește în aceste cazuri, pe unele statistici, 15% (Murray, 1994) [43]. 4. Leziunile bronșice să fie vindecate sau cicatrizate este o condiție dezirabilă, dar nu tot-deauna posibilă. Probele funcționale respiratorii să nu fie grav afectate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
iar Leanca - comersantă de băuturi spirtoase - ripostează; despăgubirea impusă de rezoluția judecătorului nu poate tămădui orgoliul rănit: „Da, domn’ judecător, onoarea mea, săru’ mâna, nereperată, cum remâne?”. Inculpatul / prevenitul Iancu Zugravu, cu Îndeletnicire incertă, vine beat la judecătorie și nu ezită să-și manifeste condescendența față de limitata putere de Înțelegere a femeii: „Aia a fost la politică... nu-nțelege dumneei... fomeie...” (s.n.). La vârsta angajamentului marital, eroina caragialiană trăiește momente dramatice din cauza ezitărilor bărbatului; domnișoara Porția Popescu, protagonista unei „senzaționale
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
sunt teribile: fie suicidul, fie crima. Jupânul e hotărât să-l Înfrunte pe intrusul impertinent cu riscul de a ajunge la cremenal, Mița constată că e o cremenală (după ce aruncă cu vitriol În fața celui pe care-l crede Nae), Mița ezită Între a ucide și a se sinucide, Zoe preferă moartea fizică În locul celei sociale etc. Grija de a nu se compromite public, caracteristică oricărui om de lume, Își asociază și preocuparea pentru carieră; chiar când nu are o profesie certă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
plasa Nicolae Kretzulescu, un pașoptist moderat, care susținea nu doar desființarea privilegiilor existente până atunci, ci și instituirea unei egalități în fața legilor. Toate aceste principii erau considerate indispensabile pentru formarea unei societăți moderne 146. În ciuda unei asemenea convingeri, Kretzulescu nu ezita să-și denunțe colegii radicali pe care-i considera imitatori și care, în viziunea lui încercau să implanteze instituțiile apusene în societatea românească fără să țină seama de ceea ce se considera că sunt adevăratele nevoi ale României 147. Poziționarea aceasta
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
externe otoman în privința temerilor potrivit cărora prințul străin aducea o știrbire suzeranității Porții. Atitudinile diplomaților europeni aflați în misiune la București sunt diferite. În timp ce decanul corpului consular, Eder, reprezentantul Austriei, intra în discuții cu noul guvern, consulul francez Tillos nu ezita să-și exprime dezaprobarea față de guvernul provizoriu, sugerând chiar împotriva uzanțelor diplomatice consulului Angliei, Green, posibilitatea sprijinirii declanșării unei contrarevoluții. Agentul diplomatic al Franței raporta disponibilitatea colonelului Solomon ca regimentul său să acționeze în favoarea fostului domnitor. Tot după afirmațiile sale
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
accent important era pus pe eforturile pe care locuitorii de la nordul Dunării trebuiau să le facă ei înșiși înainte de a fi ajutați de alții, pentru evitarea repetării situațiilor critice din trecut 405. Încărcat cu un puternic optimism, noul suveran nu ezita să-și exprime public convingerea asupra capacității românilor de a reuși împreună cu el să depășească orice dificultăți posibile. Manifestația organizată în onoarea tânărului prinț la intrarea sa în capitală era dovada unor mari așteptări care existau din partea populației și a
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
solemnă organizată în cadrul Parlamentului. Intervenția președintelui Adunării Constituante, M. Costache Epureanu, ce-și exprima convingerea că România urma să intre într-o nouă eră istorică, a fost urmată de discursul de răspuns al domnitorului. În alocuțiunea sa, Carol I nu ezita să numească actul săvârșit în fața reprezentanților țării ca fiind cel mai important moment al vieții sale. Cunoscând suspiciunile Puterilor Garante, monarhul român menționa în mod public angajamentul său privind respectarea și menținerea legăturilor cu Imperiul Otoman 436. Cu toate aceste
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
față de proiectul Unirii, percepându-l altfel decât la 1859. Ceea ce trebuie spus foarte clar este că, dincolo de acordul pentru formarea unui stat român unitar 446 și pentru aducerea unui prinț străin 447, existaseră, chiar în 1859, lideri politici care nu ezitaseră să-și exprime nemulțumirea și neîncrederea față de proiectul unionist. Unul din cei mai fervenți apărători ai ideii Unirii Principatelor era, în anii 1856-1857, Vasile Alecsandri. După ce, în 1856, publica Hora Unirii, un an mai târziu apărea sceneta Păcală și Tîndală
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
etnicii evrei din Moldova 556, fapt care provoca nemulțumirea acestora. Luând în considerare probabil contribuția pe care o puteau aduce evreii la dezvoltarea economică a statelor pe care le conduceau, domnitori precum Mihail Sturdza, dar și Al.D. Ghica nu ezitau să intervină în favoarea breslelor evreiești în momentul în care acestea formulau diferite solicitări către ei557. Anul 1848 debuta în mod nefericit cu un prim incident izbucnit între evrei și autoritățile din Principatele Române, urmat de un gest devenit treptat unul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
important de dezbateri publice în care, pe lângă realizarea unei noi delimitări de regimul reprezentat de Alexandru Ioan Cuza690, lideri politici aparținând unor nuanțe ideologice diferite își prezentau viziunea în privința reformării societății românești. Unii dintre actorii importanți precum I.G. Vernescu nu ezitau să aprecieze drept riscantă pentru spațiul public românesc lărgirea drepturilor electorale, dat fiind nivelul redus al educației pentru o bună parte a populației românești 691. Dacă privim ansamblul declarațiilor din această perioadă ne putem da seama că există, după toată
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pelerini ar fi justificat folosirea lor. Foarte sugestiv, cei de la restaurantul „împinge tava”, aflat chiar vizavi, au blocat toaleta proprie cu un scaun mare, pe care era poziționat un carton mare pe care stătea scris „defect”. Dar același restaurant nu ezita să organizeze „mese festive pentru pelerini”, după cum declarau doamnele vesele și harnice ca niște albine care lucrau acolo. 2010 Mănăstirea Cernica, aprilie 11 aprilie 2010 Pelerinajul automobilelor. Costume populare, nuga și halviță. Un rând atât de liniștit. Sarmale cu rezervare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că înăuntrul ei este un talmeș-balmeș teribil, mere amestecate cu prosoape, bani, sticle mici cu ulei, biscuiți, pixuri) un caiet școlăresc de matematică. „Haideți să vă scriu. Numele !”, îmi spune acesta, aproape militărește. „Cu ce boală să vă trec ?” Eu ezit, așa că bărbatul scrie „suferind” în dreptul numelui meu. Întreb la rândul meu, suficient de tare pentru a fi auzit de cei din jur, cât trebuie „să plătesc”, și accentuez cel din urmă cuvânt. El nu răspunde, tactic, dar femeile din jur
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pomelnicul său, scris ezitant și chinuit. Pentru o mai mare „eficacitate ritualică”, încearcă să introducă banii cu forța într-un fel de fantă aflată într-o icoană monu mentală a Sfintei Parascheva, plasată în imediata apropiere a raclei. Nu reușește, ezită, se pierde timp prețios din curgerea rândului. Până la urmă este ajutat cu un gest expert, cu multă blândețe, de preotul de serviciu, care îi cere mai întâi pomelnicul, apoi bagă banii într-un fel de trunchi-pușculiță aflat și el în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de elită din Iași. Se uită la ceea ce se întâmplă dincolo de gardurile metalice cu un soi de detașare superioară. Participă de la distanță, scurtcircuitând mental barierele ce o separă de baldachinul plin de flori și de oameni. Acceptă dialogul. Cântă vocalele, ezită îndelung, ca și cum ar căută nuanța cea mai bună : „Pelerinaje se organizau și în anii 1980, dar totul era limitat strict la perimetrul Mitropoliei. Autoritățile nu permiteau accesul cu racla pe stradă. Oricum, oamenii nu erau ca acum, nu aveau timp
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
organizare cvasimilitară între Patriarhie, Poliție, Jandarmerie, Primărie etc. Dealul Patriarhiei a fost transformat într-o insulă securizată, izolată de țesutul urban, în comunicare cu orașul doar prin rândul care continuă să absoarbă pelerini. De altfel, un bun prieten jurnalist nu ezită să-mi comunice telefonic, pe un ton glumeț, faptul că „pelerinajul seamănă cu manifestațiile de la 23 August de pe vremuri, chiar și vânzătorii de lumânări sunt însemnați, poartă ecuson. Mai lipseau două tancuri la intrare și totul era perfect”. Singurul element
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
îmbulzeala sau aglomerația inutilă, atât de gustate de televiziunile comerciale plecate la „vânătoare” de excepțional în zonă. Foarte interesantă mi s-a părut a fi reacția celor din grupul din care făceam parte : la început s-au codit, erau sfioși, ezitau să prindă în mâini caserolele cu sarmale călduțe întinse peste gardul jandarmilor. Doborâți însă de oboseală și de foame, toți au început să mănânce, după puțin timp, în tăcere. Se laudă sarmalele, gustul și compoziția, faptul că „se vede că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care am început să simt o ciudată afecțiune, cu toate că aici nu mai este nimic de iubit. Suceava mi se pare a fi unul dintre centrele urbane cele mai mutilate de comunism și apoi de haosul de după 1989. Nu știu de ce, ezit să mă apropii prea brusc de locul de pelerinaj, așa că mi-am cumpărat o apă minerală rece, pe care o savurez cu înghițuri mici, așezat pe o bancă din proaspăt renovatul Centru Civic al orașului. Suprapunere extraordinară de straturi urbane
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gropi, microbuze și autobuze cu căpșunari aflați în tranzit, în cea mai aglomerată perioadă a verii. Într-o benzi nărie, remarc tabloidul Libertatea, care a scos pe piață și un CD-supliment intitulat Pricesne și cântece religioase. „Numai cinci lei, nu ezitați, e scos acum proaspăt, cu sărbătoarea de 15 august”, spune grăbit vânzătorul. Pe una dintre coperțile CD-ului este reprezentat un Hristos îndurerat, cu o cunună de spini uriașă, cred că este vorba de fapt de o captură de ecran
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să spunem, „profesionalizarea” deplină ca vânzător de produse magico-religioase. Pe lângă „pachetul Maica Domnului Siriaca”, expune acum pe o măsuță de lemn și alte „pachete tămăduitoare”, după cum le denumește chiar el, ale unor sfinți foarte cunoscuți și apreciați. De altfel, nu ezită să le recite viața, un fel de pateric ad-hoc, în fața ochilor uimiți ai cumpărătorilor, virtuțile curative ale produsului fiind abil strecurate în lunga litanie. „Dacă vă troznește noaptea mobila în casă, tablourile se mișcă pe pereți, aveți temeri și frici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o măsură a popularității sărbătorii în sine. Cum interpretează și transmite mass-media prezența oamenilor politici de rang înalt la pelerinaje ? De o manieră contradictorie : pe de o parte, este vorba de o probă a omniprezenței Statului (cu majuscule), care nu ezită să folosească toate simbolurile religioase disponibile în spațiul public. Politizarea pelerinajelor este criticată deci de către mass-media, cu atât mai mult cu cât este sesizat faptul că oamenii politici nu fac parte decât pasager din comunitatea pelerinilor. Nu se amestecă cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]