4,829 matches
-
rușine să fiu mort; adică neputincios, umilitor și neputincios, caraghios ca un ins legat fedeleș, ajuns la cheremul oricui, expus privirilor...” (278). Viața e atât de aspră încât, uneori, și cei slabi sunt nevoiți să ucidă pentru a supraviețui: „O făptură sleită de puteri încearcă să ucidă sau să prindă o altă făptură lipsită de puteri” (245). Există însă și făpturi care înving moartea, nu altfel, fiindcă nu poate altfel, decât acceptând-o cu curaj. Din păcate, sunt capabili s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ins legat fedeleș, ajuns la cheremul oricui, expus privirilor...” (278). Viața e atât de aspră încât, uneori, și cei slabi sunt nevoiți să ucidă pentru a supraviețui: „O făptură sleită de puteri încearcă să ucidă sau să prindă o altă făptură lipsită de puteri” (245). Există însă și făpturi care înving moartea, nu altfel, fiindcă nu poate altfel, decât acceptând-o cu curaj. Din păcate, sunt capabili s-o facă mai ales cei sătui de viață. Așa moare mama soției: „Fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
privirilor...” (278). Viața e atât de aspră încât, uneori, și cei slabi sunt nevoiți să ucidă pentru a supraviețui: „O făptură sleită de puteri încearcă să ucidă sau să prindă o altă făptură lipsită de puteri” (245). Există însă și făpturi care înving moartea, nu altfel, fiindcă nu poate altfel, decât acceptând-o cu curaj. Din păcate, sunt capabili s-o facă mai ales cei sătui de viață. Așa moare mama soției: „Fără pic de teamă, impetuoasă, trântind ușa acestei lumi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
-se cu o treabă pe care n-o mai făcuse niciodată, încearcă să vâneze, înarmat cu o scurtătură, o biată rață sălbatică rămasă în urma stolului și lăsându-se, ca să se odihnească, pe apa unui pârâu, aproape în întregime înghețat. O făptură sleită de puteri încearcă să ucidă sau să prindă o altă făptură lipsită de puteri. Încercarea nu reușește și nici nu poate reuși, ceea ce nu face mai puțin tragică vânătoarea. „El se apropiase pe furiș, dar cum se poticnise și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să vâneze, înarmat cu o scurtătură, o biată rață sălbatică rămasă în urma stolului și lăsându-se, ca să se odihnească, pe apa unui pârâu, aproape în întregime înghețat. O făptură sleită de puteri încearcă să ucidă sau să prindă o altă făptură lipsită de puteri. Încercarea nu reușește și nici nu poate reuși, ceea ce nu face mai puțin tragică vânătoarea. „El se apropiase pe furiș, dar cum se poticnise și rața îl observase, acum își continua fuga fără să se mai ascundă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
al șefului de lucrări, va fi asigurat. Dar rața rămase să moară în copcă. și toate își urmară cursul, ca și când n-ar fi fost vreodată o rață prin acele locuri”. Dar pasărea a fost, existența ei, imensă, ca a oricărei făpturi create de Dumnezeu, a umplut tot orizontul narațiunii, respectiv lecturii. Cu atât mai tragică, incomensurabil mai tragică ni se pare moartea ei. Și ce sfâșietoare - șiretenia ei agonică, scufundarea în apă. Rața lui Șalamov e aproape un argument împotriva existenței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
-te și Mă cheamă! Mă strigă! Eu te voi auzi și-Ți voi întinde Mâna să te ridic la Mine. Te aștept zi de zi, fă măcar un pas către Mine! Eu fac o mie de pași către tine, omule, făptura Mea. Te iubesc așa cum ești, cu răni și haine rupte și pătate de păcate, dar vino și nu deznădăjdui! Vino, vino la Tatăl! Te aștept.” Acesta este ca un mesaj lăuntric ce parcă te-a transformat și nu mai ești
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Nu-ndrazneste să se-apropie, Domnul îl cheamă si-in spune : - Vino, mă botează, C-asa e rânduit, Ca să fie Preaslăvit ! Ioan cu sfiala, Vorbeste tuturor : - E Mielul Lui Dumnezeu, Ce ridică păcatul greu, El e foc ce mistuiește Și făptura o-nnoieste Și-L botează în Iordan, Auzind de Sus, Glasul Tatălui a spus : -Acesta-i Fiul meu, Pe care-L iubesc Eu. Mulțimi s-au adunat, Și-n Iordan s-au botezat Și cu Iisus au umblat. De atuci la
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
de Sus, Glasul Tatălui a spus : -Acesta-i Fiul meu, Pe care-L iubesc Eu. Mulțimi s-au adunat, Și-n Iordan s-au botezat Și cu Iisus au umblat. De atuci la Iordan, Vine lume an de an, Se-nnoieste făptura, Cum spune Scriptură. Părinte Gheorghe 17.05.2006 Duhovnic bun, Ce emani Lumină din priviri, Si m-ai hrănit, Cu mâna Dumnezeiasca, Adesea tu mi-ai spus De viață cea Cerească, Și Acel Atotputernic, Care-i Stăpân a toate, Aici
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
germane în Franța. Cu argumente și probe convingătoare, cu o logică a interpretării care face perfect plauzibilă această acțiune de radicală demitizare a pretenției binomului Sartre-Beauvoir de a fi fost niște rezistenți neînfricați, prezentarea lor nu numai ca niște biete făpturi speriate, cedând prea omenește seducțiilor lașității, dar și ca unii aproape dispuși la colaborare (nu e aici un proces de intenție, ci simplul constat al unor demersuri nedecisive, dar destul de clare), în plus vanitoși până la neomenie, insensibili la nenorocirile altora
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Regii de carnaval, în perioada arhaică, trebuiau să moară la sfârșitul zilei, ca Bérenger. Obsesia morții (și anticipările ei, amenințarea, frica, oboseala, dărăpănarea, proliferările sufocante, violul, tortura, inaccesibilitatea izbăvirii) lasă obsesia vidului în urmă. Figurile nu mai sunt fantoșe, sunt făpturi muritoare, vulnerabile, pătimitoare. Oarecum încă în Scaunele, dar deplin în Victimele datoriei, în Pietonul aerului, în Setea și foamea, apare dragostea, singura realitate care neagă neantul. Soții Smith, soții Martin nu sunt cupluri adevărate, sunt doar ceva bizar, ceva ciudat
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
totuși irelevant, deoarece Matei și-a investit, cu relativă discreție, în această creație, adevărul inimii, pe care în jurnalul intim încerca să-l minimalizeze ca o simplă fixație, curabilă printr-o terapeutică dietetică. Lena, înfățișată cu ironică duioșie, ca o făptură fermecătoare și fără prea multă minte, e o bună cântăreață : privirea ochilor ei albaștri e copilăroasă și emoționantă. Lena (Elena) Ceptureanu, de la Ceptura, județul Prahova, aproape de Băicoi ; Liza, sau Lischen, cum i se zicea, (Eliza) Băicoianu ; suprapunerea se oferă de la
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
voi încerca și la Profesorul Iancu, venerabilul anatomist Iancu. Nici vorbă,' cum îți imaginezi că te va ajuta el, care a fost deținut?" M-am prezentat totuși la Profesorul Iancu. Uriaș -din toate privințele uriaș, și la stat și la făptură a înțeles într-o clipă. Scurt, eu așteptând să mă repeadă, mi-a spus: "Ion Barbu. La mine are zece, indiferent cum se va prezenta. Am reținut". Nu am avut cum să-i mulțumesc, nu știam cum. A doua zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
al numelor străzilor. Aici și-a petrecut zilele "omul meu", Ion. Mulți ani drumul meu s-a intersectat cu sectorul de stradă în care lucra omul meu, ca simplu măturător. Ocupația aceasta umilă i se potrivea, fiind și el o făptură umilă. Cred că era mulțumit, sau așa părea, cu străzile în care își petrecea tot timpul. Cum se întâmplă în viață, au trecut lunile și anii și, deși ne vedeam zilnic, de atâția ani, am fost două existențe paralele, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ori de câte ori de trei ori a fost distrusă, a doua zi a fost găsită în aceeași stare ca înainte de a fi distrusă. Că în noaptea de Înviere, când bat clopotele bisericii din cartier, Casa roșie se umple de lilieci și alte făpturi de noapte, care țipă și fac tărăboi, într-o sărbătoare a lor. Se mai spune că, uneori, la fereastră, se vede o hârcă, un craniu, din orbitele căruia iese o lumină verde. Când treci pe lângă Casa din Strada Casei, îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de o cauză". * Motocicleta însă așteaptă cu voința ei de fier să i se fixeze bateria, să i se umple rezervorul și să i se pună cauciucurile, Într-o dimineață, astfel echipată, va pleca să-și îndeplinească datoria. Motocicletele sunt făpturi cinstite. Va pleca de una singură, poate doar cu Demidor, într-o aventură mare, mare, pe toate șoselele, drumurile și cărările care îi vor ieși în cale. * Dar în câte locuri nu m-a dus închipuirea în aceste zile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
resemnat, pe o bancă sub un nuc, așteptând fie ivirea dimineții, fie rezolvarea defecțiunii. Tinerii lucrau de zor înjurând, cum se obișnuiește. Era cald și, cu excepția unor umbre clătinate (ieșeau și ele din alt bar), nu se mai vedea nici o făptură vie în orașul adormit. Aproape să adorm, când am observat un bărbat așezându-se pe aceeași bancă. "Nu te teme, domnule, sunt un om pașnic, mi-a spus. Acum am ieșit de la "Protocol" și sunt beat... nu de tot..., dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
timpul și legile de toate felurile. Mă întrebam atunci, la Bacău, dacă astfel de producții suprarealiste sunt cumva nocive. Nu știu, lumea era antrenată... până și Bacovia era de față, în statuia lui; am sperat că poetul își va extrage făptura din bronzul în care este încastrată și se va furișa undeva, fiindcă astfel este "greu de trăit pe pământ". Dar a rămas cu soarta lui de revoltat abulic. Festivalul continua... "trăiască primarul!"... Trecerea de la "concret" la starea de reverie constituie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
om ca un dentist care scoate cu cleștele o măsea stricată. O măicuță tânără avea tulburări psihice, agresivități și, poate, halucinații. Preotul acestui sfânt lăcaș a încercat să scoată din tânăra măicuță "dracul" care se încuibase, după convingerea lui, în făptura bolnavei. Pentru că intervenția terapeutică mergea greu, preotul a cerut ajutorul unor măicuțe care au legat bolnava de o cruce, cu lanțuri, imobilizînd-o și aplicându-i un regim dietetic foarte sever; nu i-au dat nimic de mâncare și nici un pic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
alta. (de aici exclud personalitățile de anvergură; acelea sunt rarissime, rezistând chiar la proba dură a tentațiilor pragmatice.) Despre călugărițele care au jucat în piesa de la Tanacu nu putem spune prea multe. Sunt din aceeași categorie cu liderul lor. Sunt făpturi fabricate în serie, ca o figură pusă între două oglinzi. Rămâne și tulburătoarea, marea interogație, greu de tradus în cuvinte: Câtă "quinta esentia" pulsează, în mintea lor, în opacitatea sufletului lor?... Minciuna Țurcăniței "La început a fost cuvântul"... Vom auzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
onirică. Niște derbedei îl bat cu sadism, până la agonie, distrându-se cu poftă. Între vis și moarte, pare a simți tărâmul visat, raiul abstract, îngerii cu aripi ocrotitoare. Dar: "Îngerii au izbucnit în râs. Știți cum râd îngerii? Sunt niște făpturi infame, acum știu. Să vă spun cum au izbucnit în râs îngerii? Cândva, în Lobns, lângă gară, un om a fost tăiat de tren într-un fel de neînchipuit: toată jumătatea de jos i-a fost tocată, iar jumătatea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
l-am schițat corect pe Părintele Vania. Dar, ca și sărăcia, care provoacă un rău social, și avariția trece dincolo de un singur ins, rob al acestei obsesii; un avar devine un rău social. Părintele, întru totul masochist cu propria sa făptură, era totodată sadic cu alții. Avea paisprezece căsoaie în oraș, cu o mulțime de chiriași săraci, pe care îi vizita tot la două săptămâni..., făcea o mică slujbă, număra "la ban" chiria, mânca zdravăn cu această ocazie și cerea, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Singurele volume din casă erau Biblia și cărțile de la Oastea Domnului, așezate de bunica printre covoare și ștergare. Cu ochii de acum, aș vedea prima mea educație ca una de tip animist-creștin. Cea animistă mă făcea să mă simt o făptură vie, în rând cu alte făpturi, într-o democrație a biosferei. Cea creștină mă făcea să nu mă văd mai mult decât unul dintre semenii umani. Gândurile rele îmi aduceau în minte chipul îndurerat al Maicii Domnului. Acea lume trăia
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și cărțile de la Oastea Domnului, așezate de bunica printre covoare și ștergare. Cu ochii de acum, aș vedea prima mea educație ca una de tip animist-creștin. Cea animistă mă făcea să mă simt o făptură vie, în rând cu alte făpturi, într-o democrație a biosferei. Cea creștină mă făcea să nu mă văd mai mult decât unul dintre semenii umani. Gândurile rele îmi aduceau în minte chipul îndurerat al Maicii Domnului. Acea lume trăia cu mijloace aproape medievale într-un
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în spitale pentru români și, la rigoare, să nu poți fi înmormântat într-un cimitir de români? Nu de alta, dar și școlile, spitalele și cimitirele pot să fie private. Ne-ar mai rămâne o șansă. Accesul în locurile destinate făpturilor cu care suntem asociați simbolic: câinii. Sentimentul meu este acela că, la ora actuală suntem obsedați de cea mai vulgară formă de determinism economic. Guvernanții, media și populația, o dăm cu toții înainte cu faimoasa formulă simplificator marxistă: „baza determină suprastructura
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]