6,230 matches
-
conținutul documentului invocat, aș vrea să remarc doar câteva aberații: învațământ obligatoriu de 13 ani, atâta vreme cât Constituția României prevede dreptul la muncă de la 16 ani, iar resursele populației României sunt departe de a face față în această etapă, unei asemenea fantezii utopice; descentralizarea e invocată și contrazisă în același timp, prin fiecare articol, de măsuri ferme de centralizare (a se vedea numirea directorilor de școli). Din nou M.E.C.I. devine singurul deținător al adevărului. Autonomia universitară rămâne un concept nedefinit, în cadrul căruia
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
în cadrul discursului public îl constituie marele Arghezi care a încălcat toate tabu-urile lingvistice ale limbii române, ca pamfletar insolent, dar foarte pictural. Arghezi este, probabil, cel mai incendiar și inventiv ironist român, cu neînchipuite nuanțe de limbă, îmbogățită cu fantezie grotescă și sporită cu absurd. Imaginarul lingvistic arghezian este de multe ori extrem de violent, mai ales în publicistica sa. Pamfletele lui sunt considerate cele mai feroce din literatura noastră. La el apare cuvântul atât de plastic țepenism, ce provine în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cărora le-a alăturat piese pentru pian ale acelorași compozitoriă. Tot în anul 2000, sub eticheta Cembal d’amour, a apărut un disc compact integral Bach (deschis cu prelucrarea lui Busoni, preludiul coral Nun Komm’ der Heiden Heiland, urmat de Fantezia și fuga cromatică BWV 903, de Toccata in re maj., Concertul italian și, cu Orchestra Pro Arte condusă de Harry Newstone, concertele în fa min. și în re min., BWV 1056, respectiv 1052Ă. Le-am enumerat pentru a vă da, celor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
a adus în vizor o criză acceptabilă, normală, produsă de debusolarea tranziției, la toate nivelurile. Totuși, nu neapărat ingurgitabilă. Anul 1990 a fost emblematic în acest sens, plin de tensiuni, discordii, ranchiune, frustrări, fratricide etc., dar și de ironie jucăușă, fantezie, solidaritate, stări de grație - un an foarte interesat de studiat, cred, de istorici, politologi, psihologi, psihanaliști, jurnaliști (spun aceasta fiindcă eu însămi l-am cercetat cu asupra de măsură, considerându-l definitoriu pentru mentalitatea românească). Sindromul crizismului a apărut odată cu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
respectivului „săptămânal de moravuri grele” era menită să sancționeze prin zeflemea extremă viciile nației, exemplificând prin politicienii săi mai cu seamă. S-a mizat pe un grotesc coroziv și pe hilar, pe bășcălie, răspăr, pe circ și maimuțăreală, pe o fantezie pamfletară spectaculoasă, pe o categorie pe care aș numi-o scato-clovnesc. Jurnaliștii de la Academia Cațavencu au intuit și sancționat tocmai trăsătura suburbană a politicienilor români, zugrăviți în portrete demistificatoare: Ion Iliescu zis (nea) „Nelu”, „babacul”, „despotul de Călărași”, „Titanul”, „Feldwebelul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
cunoștință (Wissen) intuitivă. O analogie pentru organizarea unui grup de sentimente o constituie intuiția senzorială în care o varietate de conținuturi sensibile este ordonată în timp și spațiu și același lucru e valabil în cazul imaginilor din amintire și din fantezie. În domeniul vieții volitive, avem o analogie pentru contopire în instinct și imbold, cu concentrarea lui imediată, și o analogie pentru organizare în modul cum gîndul la un scop ce trebuie realizat determină ierarhia mijloacelor de folosit sau a acțiunilor
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de captivare și de emoție integrală. Și întrucît ne cunoaștem nu doar prin modul în care întîmplările reale ale vieții acționează asupra noastră, ci și prin acela în care ne lăsăm influențați de personalitățile pe care ni le prezintă propria fantezie și descrierile poeților, vorbim aici, pe deplin justificat, de trăiri. De aceea poate fi important totuși, bineînțeles, să păstrăm distincția între trăirile provenind de la posibilități și cele ce provin de la realități. Cele dîntîi conțin incontestabil mai multe tentații de a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
privește, pe baza acestor considerații, tot atît de net ca Alfred Lehmann 12, între sentimentele antipatice, simpatice și estetice, în sensul că cele din urmă s-ar caracteriza printr-o conștiință liniștită, situîndu-se în afara a tot ceeea ce ne prezintă fantezia sau arta. Există, indubilabil, stări în care deosebirile dintre aceste trei genuri de sentiment au dispărut, prin faptul că eul nostru central sau real poate ființa tocmai pentru că poate fi plin de o simpatie vie pentru niște ființe reale sau
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
singură relație sau într-o unică lucrare. Întocmai ca în fiecare dintre monadele lui Leibniz, există în orice personalitate un univers, o bogăție infinită ce face la fel de posibil pe cît de necesar să intervenim nu numai cu înțelegerea și cu fantezia, ci cu întreg sufletul în cele mai variate domenii cu toate că nici una în parte nu poate da deplină satisfacție. Declarațiile acestea arată că Schlegel își concepea propriul punct de vedere ca pozitiv și că avea dreptate să o facă. În același
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
formei. Lupta deseori amarnică și munca deseori aspră se situează între cele două momente pozitive, fiind resimțite, în cele mai multe cazuri, numai de artist ca individ. Capacitatea artistică constă în individualizarea a ceea ce tinde să apară involuntar în sentiment și în fantezie. În artă, ca de astfel peste tot, ceea ce este individualizat și distins în chip categoric apare pe o baza mai degrabă nedeterminată, dintr-un preaplin lipsit de organizare. Deosebirea dintre artist și noi ceilalți constă esențialmente în capacitatea de a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
realitatea indiferentă sau dușmănoasă. Vîntul zîlțîie copacii, dar sună din harfa lui Eol. Este, în felulsău, o victorie faptul că în unele locuri ale lumii s-a produs totul și răzbaterea a ceva mare și bun, chiar dacă-i o pură fantezie ideea că totul trebuia să fie orînduit în așa chip încît să facă posibile asemenea breșe. O stare sufletească humoristică poate apărea în fața reprezentării forței covîrșitoare a unor mase uriașe, care nu sînt capabile să împiedice totuși percepția sunetului valorilor
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în ridicol" (Erwin, Berlin, 1907, p. 354). Numai în nostalgie, gîndul la tot ce e suprem poate trona sublim deasupra zădărniciei; humoristul însă e dator să considere această nostalgie ca fiind cu mult mai valoroasă decît forma mărginită în care fantezia poate configura ceea ce este mai înalt (Erwin, p. 358)x. În lucrarea sa despre conceptul de ironie, Kierkegaard nu îngăduie acestui punct de vedere al lui Solger să-și intre în drepturi. El îl privește cu ochi teologico-hegelieni. În scrierea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
puteam fi încă nostalgici 46. Sentimentele acestea își pierd semnificația de expresie a energiei psihice în caz că relația este totul omisă, iar trecutul și viitorul nu mai au nici o legătură cu prezentul. Viața devine atunci un vis ori o trăire în fantezie. Acest caracter l-a căpătat, în mare măsură, humorul romantic. Pentru Steffens, cel mai bun lucru, în epoca în care trăia, era simțul pentru vechile vremuri dispărute 47. Orice concepție despre viață ce-și are idealul în trecut trebuie să
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cu prezentul este cu totul absentă sau doar negativă, melancolia și nostalgia nu produc deloc humor. S-a spus astfel despre Shelley, desigur în mod just, că i-a lipsit humorul 49. Viața lui sufletească debordantă se descătușa în niște fantezii puternice sau volatile, traducîndu-i mînia ori nostalgia și purtînd marca luminii sau întunericului pur, care nu permit însă nici o refracție a luminii printr-o prismă. Lumea cea mare îi apărea, în finitudinea și mărginirea ei, ca o eroare, ca o
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o iluzie. Baza pentru humor se găsește deseori la oamenii a căror viață s-a depănat cu sarcini practice și prin tot felul de schimbări ce au adus cu ele experiență și înțelegere mai curînd decît la cei dotați cu fantezie. Faptele și destinele nu au nevoie de un stil măreț ca să ne deschidă sufletul pentru misterele vieții. George Eliot vorbește într-o scrisoare despre "poezia și patosul, tragedia și comedia ce se pot ascunde în sufletul unui om care ne
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
încheiere științifică a socotelilor, deși cunoașterea științifică, ce s-ar cuveni să-i stea la dispoziție, se poate întrețese în ea. Marele humor ne trimite dincolo de orice experiență limitată și, de asemeni, dincolo de orice imagine pe care o poate configura fantezia. El folosește ca mijloc eliberator, împotriva unor atare limitări, gluma. Dar el însuși nu este o glumă. Cînd cineva trăiește dispariția a ceva de valoare chiar dacă ceea ce a pierit apărea pînă atunci ca valoarea supremă marele humor găsește într-asta
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
privească lucrurile fără vreo relație personală cu ele și fără a ține cont dacă acestea intervin în binele sau în suferința altor ființe. Poate că simte tocmai înclinarea de a se sustrage oricărei relații practice cu lucrurile, pentru ca să trăiască în fantezie. Genul acesta de sentiment estetic este înrudit cu înțelesul intelectual numai că el termină trăind în imagini, pe cînd tendința intelectuală caută noțiuni și legi. Întrebarea e dacă un asemenea interes estetico-intelectual poate umple viața unei personalități fără s-o
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o usuce. Protestul lui Goethe împotriva a ceea ce înțelegea prin humor este motivat de această întrebare. În activitatea științifică și, deopotrivă, în cea artistică, intră în funcție numai o parte a personalității. În ce fel se comportă însă gîndirea și fantezia față de bucurie și durere, față de entuziasm și mînie, față de sentimentul sublimului sau al descurajării, provocate de propriul destin ori de experiențele pe care le facem în privința intereselor ce ne fac viața demnă de trăit? Se cere, în acest caz, o
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
numai din ciocnirile caracterelor cu lumea, ci în același timp, ca în Hamlet, și din conflictele între forțe ce se luptă înlăuntrul acelor caractere. Dar mai presus de orice, spaimele pe care le-a privit în față, ori pe care fantezia i le-a arătat ca fiind cu putință, nu l-au împiedicat să ne arate noblețea unei profunde interiorități, chiar și în nefericire și în ruină. S-a spus astfel: "Ceea ce i se întîmplă unei fiinșe cum e Cordelia nu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mare legătură interioară, așa încît trăirile ulterioare pot fi chiar deduse, eventual, din cele precedente. Datoria ce-i revine fiecăruia de a se orienta în lume, de a se distinge între ceea ce este observație, ce e amintire și ce este fantezie, îl va determina să se vadă ca un fcator într-un mare contex. Ceea ce numește realitate este ansamblul pe care îl constituie, conștient sau nu, din observațiile și amintirile ce-i stau la îndemînă. El dovedește că există, în ce
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ce-i stau la îndemînă. El dovedește că există, în ce-l privește, prin acțiunile pe care le întreprinde; acestea presupun că el crede că se găsește în fașa unui dat care este altceva și mai mult decît reprewntările și fanteziile proprii. Este potrivit în acest caz vechiul și simplu semn de recunoaștere: "Arată-mi credința ta prin faptele tale!" Mărimea ansamblului ce constituie pentru individ realitatea și soliditatea coerenței sale pot fi extremde diferite. De aceea sînt atît de diverse
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fie nevoie decît să săpăm suficient de profund, ca să-l facem să țîșnească. Mai multă valoare se ascunde în sufletul celui care face să pătrundă curajos, în lumea schimbărilor și a iluziilor, o acțiune imperfectă, decît în reflecțiile spirituale și fanteziile unui visător înduioșat. Așa cum eroul tragic își manifestă măreția tocmai în dispariția sa, tot asemenea cel ce nu se lasă speriat de imperfecțiunea a tot ce e limitat, ca să îndeplinească atît cît îi stă în putere, arată că există măreție
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
poetul este singurul om adevărat, pe cînd chiar și cel mai bun filosof nu este, în comparație cu el, decît o caricatură 107. Cu toate acestea și poetul poate face din viață un simplu obiect de contemplare (cf. § 37), așa încît lumea fanteziei constituie pentru el singura lume. Schiller însuși îl sfătuia pe un prieten să rămînă "în lumea luminoasă și tăcută a ideilor" și să lase deocamdată "biata omenire necoaptă și nedemnă" să-și poarte singură de grijă. Acolo unde energia este
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
însuși îl sfătuia pe un prieten să rămînă "în lumea luminoasă și tăcută a ideilor" și să lase deocamdată "biata omenire necoaptă și nedemnă" să-și poarte singură de grijă. Acolo unde energia este utilizată precumpănitor pentru viața ideilor sau fantezie, va lipsi cea necesară contopirii sau organizării sentimentelor stîrnite de mersul vieții. Astfel, deseori, în regiunile situate dedesubtul lumii de idei și intuiții, pot zbura în mod haotic tot felul de sentimente. Ipohondria sau nechibzuința, flegamantismul sau mînia, meschinăria sau
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Ipohondria sau nechibzuința, flegamantismul sau mînia, meschinăria sau mărinimia, amărăciunea ori sentimentalitatea, senzualitatea sau idealitatea acestea și încă multe alte tendințe pot alcătui o lume trecătoare pe care n-o bănuiește cel ce nu cunoaște decît operele ideilor sau a fanteziei nu constituie totodată și fundalul pentru dez-volatarea unui sentiment total de mare stil, în afara cazului în care ea formează domeniul unde energia este pusă cea dintîi la contribuție. Numai cînd se întîmplă așaceva, ne găsim pe culmile vieții umane. Dealtminteri
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]